Fond funciar

Sentinţă civilă 631 din 25.01.2013


Fond funciar

Deliberând asupra cauzei de faţă, instanţa constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 07.03.2012, , astfel cum a fost formulată, precizată la termenul de judecată de la data de 30.03.2012 – fila 144 dosar, şi îndreptată verbal la termenul de judecată de la data de 05.05.2012, reclamanta S GH. M a chemat în judecată pe pârâţii COMISIA LOCALĂ ,COMISIA JUDEŢEANĂ, A GH. G, M G M, M GH. P A, M GH. D, M GH. C, M E, M FL. C D, AI FL. M FL. A, M FL. V G solicitând instanţei modificarea titlului de proprietate nr. 33804/20.03.1995 prin diminuarea suprafeţei din T30 P1216, intravilan, cu 500 mp şi trecerea acesteia în T28 P291/45, extravilan.

La data de 11.05.2012, reclamanta a depus completări şi precizări la cererea de chemare în judecată, arătând că solicită (1) radierea din titlul de proprietate nr. 33804/20.03.1995 a suprafeţei de 500 mp din cei 2036 mp teren intravilan T30 P1216, (2) trecerea acestei suprafeţe în T28 P291/45, aflată la poziţia 1 extravilan, suprafaţa urmând a se majora de la 1364 mp la 1864 mp, şi (3) rectificarea titlului de proprietate nr. 33804/20.03.1995 în sensul înscrierii în mod corect a suprafeţei majorate de 1864 mp aflate la poziţia 1, în T28 P291/45 şi nu în T30 aşa cum a fost înscrisă în mod eronat.

În motivarea cererii, a arătat că în anul 1999 prin HCJ Bacău 4786/1999 s-a constituit dreptul de proprietate dlui S D. M pentru suprafaţa de 500 mp aferent curţi, clădiri; că în 2002 acesta a formulat contestaţie la prin care a solicitat modificarea suprafeţei atribuite motivat de faptul că locuinţa şi anexele se întindeau pe o suprafaţă de 1000 mp, contestaţia fiind înaintată comisiei judeţene care a dat aviz favorabil, conform HCJ nr. 6819/23.07.2002; că această modificare de suprafaţă a făcut ca în teren, faptic, să se suprapună cu cea din TP 33804/20.03.1995 a moştenitorilor defunctului M G situat în T28 P291/45 cu suprafaţă de 500 mp; că în anul 2011, prin cererea nr. 4129, reclamanta a solicitat schimbarea amplasamentului moştenitorilor defunctului M G situat în T28 P291/45, solicitare ce i-a fost respinsă cu motivarea că aceasta se poate realiza numai prin hotărâre judecătorească.

În drept, cererea nu a fost întemeiată.

În susţinere, a depus înscrisuri.

Cererea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru conform Art. 42 din Legea nr. 1/2000.

Pârâta COMISIA LOCALĂ DE STABILIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE a depus întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu cererea de chemare în judecată formulată, arătând că la întocmirea fişei tehnice privind pe autorul M G în mod eronat s-a înscris suprafaţa de 500 mp în intravilanul satului Hemeiuşi, situată în cvartalul 30, P1216, această suprafaţă găsindu-se faptic în T28 P291/45.

În susţinere a depus înscrisuri.

Pârâţii AG, M P A şi M D nu au depus întâmpinare, însă s-au prezentat în faţa instanţei la termenul de judecată de la data de 04.05.2012 când au arătat că sunt de acord cu admiterea cererii de chemare în judecată.

Pârâta Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a depus întâmpinare, însă a depus la dosar precizări ale OCPI şi înscrisuri (filele 247-260 dosar).

Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a depus la dosar documentaţia care a stat la baza emiterii TP nr. 34180/08.03.1999 emis pe numele S M  (filele 340-359 dosar).

OCPI Bacău a depus la dosar relaţiile solicitate de către instanţă cu privire la proprietarii actuali ai terenurilor înscrise în titlul de proprietate nr. 33804/20.03.1995 situate în T30 P1216 şi T28 P291/45 (filele 208-230 dosar).

În cauză a fost administrată proba cu expertiză tehnică specialitatea topo-cadastru, raportul efectuat de expert B M fiind ataşat la filele 314-317 şi 339 dosar.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Potrivit Art. 58 din Legea nr. 18/1991, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive, comisia judeţeană care a emis titlul de proprietate, îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desfiinţa, iar potrivit Art. III din Legea nr. 169/1997, se poate cere anularea titlului de către persoanele care prezintă in interes legitim, dacă titlul a fost emis altor persoane care nu erau îndreptăţite la constituire sau reconstituire.

Potrivit Art. 8 din Legea nr. 18/1991, de stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituirea acestui drept beneficiază, la cerere, membrii cooperatori sau moştenitorii acestora.

Potrivit Art. 9 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 167/1998, persoanele care nu au depus anterior cereri de reconstituire în termenele legale, pot formula astfel de cereri până la data de 31.12.1998, sub sancţiunea decăderii.

Potrivit Art. III din Titlul VI al Legii nr. 247/2005, persoanele fizice şi persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferenţele de suprafaţă ce pot fi restituite conform prezentei legi, până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv.

Conform Art. 1 din Legea nr. 1/2000:

„Persoanelor fizice şi persoanelor juridice care au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole şi pentru terenurile forestiere, în termen legal, li se reconstituie dreptul de proprietate în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Dispoziţiile acestei legi se aplică şi în cazul restituirii construcţiilor accesorii terenurilor agricole şi silvice.”

Conform Art. 2 din Legea nr. 1/2000:

„(1) În aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar, de comun acord cu proprietarii, pot comasa terenurile care urmează să fie retrocedate într-un singur amplasament.

(2) Drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverinţe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate, rămân valabile fără nici o altă confirmare.”

Conform Art. 6 din Legea nr. 1/2000:

„(1) La stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole şi forestiere, în conformitate cu prevederile prezentei legi, comisiile comunale, orăşeneşti, municipale şi comisiile judeţene, constituite potrivit legii, vor verifica în mod riguros existenţa actelor doveditoare prevăzute la art. 9 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, precum şi pertinenţa, verosimilitatea, autenticitatea şi concludenţa acestor acte, ţinându-se seama şi de dispoziţiile art. 11 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege.

(11) Titlurile de proprietate obţinute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991 şi existenţa liberă a vechilor amplasamente fac dovada absolută a proprietăţii, obligând comisiile de fond funciar să procedeze la validarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.

(12) Consemnările efectuate între anii 1945 şi 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperative agricole de producţie, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsoţite de titlurile de proprietate, au valoare declarativă cu privire la proprietate.

(13) În situaţia în care nu mai există înscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficientă în reconstituirea dreptului de proprietate când aceasta se face pe vechile amplasamente şi când martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau moştenitorii lor, pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea.

(14) Orice probă dovedind dreptul de proprietate al foştilor proprietari poate fi înlăturată numai printr-o probă de aceeaşi forţă produsă de către deţinătorul actual al terenului sau de către terţi, tăgăduind dreptul de proprietate.

(2) Dispoziţiile art. 12 şi art. 27 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind restabilirea dreptului de proprietate prin reconstituire, precum şi dispoziţiile procedurale prevăzute la art. 51 - 59 din aceeaşi lege se aplică în mod corespunzător la reconstituirea dreptului de proprietate, potrivit prezentei legi.

(21) În situaţia în care anumite suprafeţe sunt revendicate de două persoane, dintre care una este fostul proprietar, căruia i s-a preluat terenul prin măsurile abuzive aplicate în perioada anilor 1945 - 1990, şi cea de a doua, persoana căreia i s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar în limita resurselor de teren existente, inclusiv a rezervelor create, se va restitui terenul în natură ambilor solicitanţi. În cazul în care resursele sunt insuficiente, se va atribui în natură terenul persoanei care deţinea actele de proprietate în anul 1990, iar cei care au fost împroprietăriţi cu asemenea terenuri vor fi despăgubiţi în condiţiile legii.

(22) Diferenţele între suprafeţele înscrise în titlurile de proprietate, în registrele agricole, în cererile de intrare în cooperativă, în actele de donaţie către stat, în arhivele statului din perioada 1945 - 1990 şi situaţia de fapt la data punerii în posesie se corectează în favoarea foştilor proprietari.”

Potrivit Art. 78 din Constituţia României, legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării.

Potrivit Art. 1169 Cod civil, cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească.

Din conţinutul acestor dispoziţii legale rezultă că reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor se face la cerere de către cei îndreptăţiţi (sau moştenitorii acestora) care trebuie să dovedească (prin înscrisuri, martori sau orice altă probă) următoarele:

1.că au formulat cerere de reconstituire în termenele arătate de lege, sancţiunea nerespectării acestora fiind decăderea din drept, în privinţa unor astfel de termene fiind incidente dispoziţiile Art. 103 alin. 2 C.proc.civ. (potrivit cărora decăderea nu operează în cazul în care partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei);

2.că sunt moştenitorii celor care au fost deposedaţi de regimul comunist;

3.că autorii lor au avut în proprietate terenurile solicitate pentru reconstituire, atât în ceea ce priveşte suprafaţa, cât şi în ceea ce priveşte amplasamentul, iar acestea nu au fost atribuite legal altor persoane şi sunt libere de sarcini;

4.reconstituirea (ulterioară) a dreptului de proprietate asupra terenurilor în temeiul Legii nr. 1/2000 şi a Legii nr. 247/2005 se face pe vechile amplasamente, însă numai dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane şi numai în ceea ce priveşte diferenţa dintre suprafaţa avută în proprietate şi cea reconstituită potrivit Legii 18/1991 şi cu precizarea că drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate titluri de proprietate, rămân valabile fără nici o altă confirmare;

5.dovedirea suprafeţelor avute şi a amplasamentului terenului se face în prezent în condiţiile mai restrictive ale Legii 1/2000 care prin Art. 6 (în vigoare la data pronunţării hotărârii) impune ca dovada fostei proprietăţi şi a amplasamentului să se facă conform prevederilor acestui articol.

În cauză, instanţa reţine că pe numele reclamantei şi ale pârâţilor persoane fizice ori ale autorilor lor, după caz, în calitate de moştenitori ai lui M G , s-a emis la data de 20.03.1995 titlul de proprietate nr. 33804/20.03.1995.

Conform Art. 10 alin. 1 şi 3 din varianta iniţială a Legii nr. 18/1991, în vigoare la data emiterii titlului reclamantei:

„Suprafaţa adusă în cooperativă este cea care rezultă din: evidenţele cooperativei, cererile de înscriere, registrele agricole de la data intrării în cooperativă, actele de proprietate şi cartea funciară sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori.

……….

Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situaţiei terenurilor deţinute de cooperativă la 1 ianuarie 1990, înscrisă în sistemul de evidenţă a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectată cu înstrăinările legal efectuate de către cooperativă până la data intrării în vigoare a legii.”

Conform Art. 11 alin. 3-5 din varianta iniţială a Legii nr. 18/1991, în vigoare la data emiterii titlului reclamantei:

„Procedura de constituire şi modul de funcţionare a comisiilor, precum şi modelul şi modul de atribuire a noilor titluri de proprietate, se vor stabili prin hotărâre a Guvernului în termen de 15 zile de la data publicării prezentei legi. Din comisii vor face parte cetăţeni desemnaţi de obşte din toate categoriile îndreptăţite, specialişti şi funcţionari publici. În comunele constituite din mai multe sate, cetăţenii vor fi desemnaţi proporţional cu ponderea numerică a locuitorilor din fiecare sat.

Comisia judeţeană este competentă să soluţioneze contestaţiile şi să valideze sau să invalideze măsurile stabilite de comisiile subordonate.

Împotriva hotărârii comisiei judeţene, cel nemulţumit poate face plângere la judecătoria în raza căreia este situat terenul, în termen de 30 de zile de la data la care a luat cunoştinţă de soluţia dată de comisia judeţeană.”

Potrivit Art. 29 alin. 2 şi 5-6 din HG nr. 131/1991, în vigoare la data emiterii titlului reclamantei:

„Persoanele nemulţumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale pot face, în termen de 5 zile de la comunicare, contestaţie adresată comisiei judeţene, pe care o depun la secretariatul comisiei comunale, orăşeneşti sau municipale, care este obligat să o înregistreze şi să o înainteze, prin delegat, la secretarul comisiei judeţene, în termen de 3 zile.

………..

După analizare, comisia judeţeană, prin hotărâre, va soluţiona contestaţiile şi va valida sau invalida propunerile şi le va transmite, prin delegat, în termen de 3 zile, comisiilor subordonate, care le vor afişa imediat la sediul consiliului local şi vor comunica, sub semnătură, persoanelor care au formulat contestaţii, hotărârea comisiei judeţene.

De la data comunicării sub semnătură, persoanele nemulţumite pot face plângere împotriva hotărârii comisiei judeţene la judecătorie în termen de 30 de zile.”

Potrivit Art. 36 alin 1 din HG nr. 131/1991, în vigoare la data emiterii titlului reclamantei:

„În baza titlului de proprietate eliberat pe baza opţiunii exprimate în scris de către fiecare proprietar, în condiţiile art. 26 din lege, comisia comunală, orăşenească sau municipală va proceda la delimitarea zonelor teritoriale în care urmează să fie puşi în posesie titularii, ţinând seama de condiţiile concrete teritoriale (relief, calitatea solului, categoria de folosinţă, distanţa faţă de localitate şi căile publice de comunicaţie, amenajările pentru îmbunătăţiri funciare). Această delimitare, precum şi parcelarea pe proprietari se fac pe planul de situaţie al fiecărei localităţi, în cadrul actualei organizări teritoriale.”

În cauză, instanţa reţine că la momentul reconstituirii dreptului de proprietate a reclamantei, stabilirea dreptului de proprietate se făcea în temeiul prevederilor legale sus-citate şi că la data emiterii titlului, amplasamentul înscris în acesta a fost acceptat de către toate persoanele înscrise pe titlu.

Mai mult decât atât, acesta reprezintă vechiul amplasament avut de către autorul reclamantei, la termenul de judecată de la data de 22.06.2012, reclamanta precizând la solicitarea instanţei că suprafaţa de teren de 500 mp a cărei radiere o solicită este situat în intravilan, lângă terenul pentru care soţul său are TP; pe acest teren nu este edificată nicio construcţie; nu se suprapune cu terenul proprietatea sa şi reprezintă vechiul amplasament.

Chiar în situaţia în care acest amplasament nu ar fi cel vechi deţinut de către autorul lor, instanţa reţine că nici reclamanta şi nici celelalte persoane înscrise pe titlu nu au exercitat în termen căile de atac prevăzute de lege, în prezent fiind decăzute din dreptul de a contesta amplasamentul.

Totodată, instanţa reţine că reclamanta este soţia lui S M, pe numele căruia s-a emis TP nr. 34180/08.03.1999, astfel cum a fost modificat prin HCJ nr. 6819/23.07.2002, cu privire la suprafaţa de teren de 1000 mp situată în intravilanul comunei , T30 P1218.

Din documentaţia care a stat la baza HCJ nr. 6819/23.07.2002 rezultă că moştenitorii lui M G , adică reclamanta şi pârâţii persoane fizice, au dat declaraţii potrivit cărora nu au nicio pretenţie asupra suprafeţei de 1000 mp proprietatea părinţilor pe care este edificată casa de locuit şi anexele gospodăreşti aparţinând lui S M.

Prin urmare, în măsura în care terenurile înscrise în cele două titluri de proprietate s-ar suprapune, instanţa reţine că suplimentarea TP nr. 34180/08.03.1999 emis pe numele S M  s-a efectuat cu acordul tuturor persoanelor înscrise în TP nr. 33804/20.03.1995, care au declarat că nu au nicio pretenţie în schimbul acestui acord. Mai mult decât atât, instanţa reţine că pe suprafaţa cu care a fost suplimentat TP 34180/08.03.1999 nu este edificată nicio construcţie (astfel cum a rezultat din susţinerile reclamantei şi din suplimentul la raportul de expertiză efectuat în cauză), care eventual ar fi putut justifica o constituire a dreptului de proprietate în baza prevederilor Legii nr. 18/1991 în detrimentul foştilor proprietari, precum şi că părţile din prezenta cauză nu au formulat o nouă cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 247/2005, la momentul formulării declaraţiilor anexate cererii de chemare în judecată prin care arată că sunt de acord cu schimbarea amplasamentului – 2011, aceştia fiind decăzuţi din dreptul de cere reconstituirea dreptului de proprietate.

Pe de altă parte, instanţa reţine că în raportul de expertiză întocmit de către expert A G  în dosarul nr. 16756/180/2008, consultat cu ocazia deliberării, şi care a avut ca obiect partajul suprafeţelor de teren înscrise în TP nr. 33804/20.03.1995, terenurile de 2086 mp din T30 P1216 şi 1364 din T28 P291/45 au fost identificate pe haturile arătate de părţi, fără a rezulta o altă dimensiune a acestora în teren faţă de cea înscrisă în titlu şi fără a rezulta vreo suprapunere cu terenul de 1000 mp proprietatea lui S M  care a fost identificat distinct.

Instanţa reţine şi că suprafaţa de 1364 mp înscrisă în TP nr. 33804/20.03.1995 a fost intabulat în cartea funciară, iar ulterior dezmembrat în cinci loturi şi înstrăinat la 26 martie 2012 către proprietari distincţi, urmând a înlătura susţinerile părţilor potrivit cărora în fapt deţin în T 28 P291/45 o suprafaţă de 1864 mp, în atare condiţii terenul neputând fi intabulat în cartea funciară fără o prealabilă modificare a titlului de proprietate.

Totodată, reclamanta, în sarcina căreia era proba potrivit Art. 1169 C.civ., nu a făcut dovada că suprafaţa de 500 mp care solicită a fi înscrisă în T28 P291/45 s-ar afla în prezent la dispoziţia comisiei locale.

Prin urmare, pentru toate aceste considerente, instanţa apreciază că solicitarea reclamantei de a se radia din T30 P1216 şi a se înscrie în T28 P291/45 suprafaţa de 500 mp este neîntemeiată, motiv pentru care urmează a respinge aceste capete ca neîntemeiate.

Cu privire la eroarea numărului de tarla a suprafeţei de 1364 mp din P291/45 strecurată în TP nr. 33804/20.03.1995, instanţa reţine că aceasta se regăseşte doar în exemplarul reclamantei, care a fost depus în copie la dosar, iar nu şi în exemplarul aflat în păstrarea OCPI , astfel cum rezultă din copia depusă de către acesta la fila 211 dosar. Prin urmare, urmează ca în situaţia în care înscrierile din exemplarul original al reclamantei (care a stat la baza transmiterilor dreptului de proprietate către cumpărătorii menţionaţi în copiile cărţilor funciare de la filele 215-229 dosar) diferă de cele din exemplarul deţinut de către OCPI , să se remedieze pe cale administrativă punerea în acord a celor două exemplare ale titlului de proprietate, la acest moment reclamanta neavând un interes actual în a obţine o astfel de îndreptare, prin partajul judecătoresc care a avut loc între părţi această suprafaţă de teren fiind atribuită în loturile lui A G şi M Gh. F, în hotărârile pronunţate reţinându-se drept amplasament al acestei suprafeţe T 28.

Domenii speta