Evacuare

Sentinţă civilă 199 din 20.07.2013


Deliberând asupra cererii de evacuare de faţă;

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău în data de 15.05.2013,  reclamantul V F a solicitat instanţei ca, pe calea procedurii speciale reglementate de art.1033-1044 din Noul Cod de procedură civilă, să dispună evacuarea pârâtei D M din locuinţa proprietatea reclamantului situată în str.C M nr.192, sat L, com.H, jud. B; totodată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest litigiu.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a convieţuit cu pârâta în concubinaj o perioadă de 4 ani, locuind împreună cu aceasta în locuinţa proprietatea sa din C M nr. sat L, com.H, jud. B însă, începând cu anul 2011, relaţiile dintre ei s-au depreciat şi au convenit în anul 2013 încetarea relaţiei şi lichidarea datoriilor evaluate la suma de 22.000 lei, sens în care au încheiat o convenţie printr-un înscris legalizat la notar.

A mai arătat reclamantul că, deşi el i-a remis pârâtei suma de 22.000 lei iar pârâta, prin convenţia încheiată la notar, a consimţit în mod liber să părăsească imobilul şi să-şi ridice toate bunurile până la data de 09.04.2013, aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţia asumată, motiv pentru care a procedat la notificarea pârâtei prin B.E.J. „A P I N” la data de 16.04.2013, pentru ca în termen de 5 zile să părăsească voluntar imobilul - locuinţa reclamantului. A mai arătat reclamantul că nici după termenul de 5 zile acordat prin notificare, pârâta nu a părăsit imobilul.

A precizat reclamantul că asupra locuinţei în cauză are un drept de proprietate exclusivă, ca urmare a partajului de bunuri comune realizat prin Sentinţa civilă nr.10222/21.12.2004 şi contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.27 la B.N.P. R U.

În drept, reclamantul a invocat prevederile art.1033-1038 din Noul Cod de procedură civilă privind procedura specială a evacuării imobilului ocupat fără drept.

În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar o serie de înscrisuri: declaraţie notarială, convenţie legalizată, sentinţa civilă nr.1022221.12.2004 a, proces-verbal de ofertă reală de plată, recipisă de consemnare, sentinţa civilă nr.9747/12.10.2006 a, Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.27/07.01.2009 de B.N.P. R U, somaţie, adresă, dovadă de comunicare, extras din Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău.

Cererea a fost legal timbrată cu 10 lei taxă judiciară de timbru şi 0,3 lei timbru judiciar.

Pârâta D M, legal citată, nu s-a prezentat în instanţă dar a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii şi restituirea prejudiciului total de 20.000 euro, sumă cheltuită de aceasta cu renovarea casei şi dezbaterea moştenirii părinţilor reclamantului.

În motivare, pârâta a arătat că declaraţia din data de 02.04.2013 a fost făcută sub ameninţări din partea reclamantului şi că în convenţia încheiată cu acesta nu a fost trecut prejudiciul de 460.600 lei ce face obiectul dosarului, care este în lucru la Parchetul de pe lângă J B.

A mai arătat pârâta că în anul 2007 s-a cunoscut cu reclamantul şi s-a înţeles cu acesta să renoveze imobilul care fusese obţinut de acesta la partaj şi că a suportat din banii ei toate cheltuielile pentru renovare. Pârâta a arătat că în data de 27.05.2013, reclamantul s-a apucat de distrus mobila, a tăiat perdelele şi alte lucruri personale ale pârâtei, ea fiind nevoită să meargă la notar să dea acea declaraţie.

În combaterea cererii, pârâta a depus la dosar înscrisuri: răspuns Poliţia municipiului Bacău, sesizare, opoziţie la vânzare, contract de vânzare-cumpărare pentru vehicul folosit, sentinţele civilă nr.458/23.01.2008, nr.4972/04.06.2008, nr.69/.13.03.2013, copii interogatorii (filele 42-59).

În cauză, instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse de părţi în susţinerea şi combaterea cererii.

La termenul din 29.07.2013, instanţa a pus în discuţie cererea formulată de pârâtă prin întâmpinare de restituire a prejudiciului de 20.000 euro, reclamantul, prin apărător ales, solicitând respingerea acesteia, arătând că în procedura specială a evacuării din imobilele ocupate fără drept, o astfel de cerere este inadmisibilă. Instanţa a rămas în pronunţare cu privire la excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere având ca obiect pretenţii invocată de reclamant şi cu privire la fondul cererii de evacuare.

Analizând cu prioritate, conform prevederilor art.248 alin.1 din Noul Cod de procedură civilă, excepţia inadmisibilităţii cererii având ca obiect pretenţii formulată de pârâtă, instanţa reţine că este întemeiată pentru motivele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit dispoziţiilor art. 1042 din Noul Cod de procedură civilă, pârâtul chemat în judecată, potrivit procedurii prevăzute în prezentul titlu, nu poate formula cerere reconvenţională, de chemare în judecată a altei persoane sau în garanţie, pretenţiile sale urmând a fi valorificate numai pe cale separată; pârâtul poate invoca apărări de fond privind temeinicia motivelor de fapt şi de drept ale cererii, inclusiv lipsa titlului reclamantului.

În speţă, instanţa reţine că cererea pârâtei de obligare a reclamantului la plata prejudiciului de 20.000 euro este o veritabilă cerere reconvenţională, care, în raport de prevederile legale sus-menţionate, este inadmisibilă în procedura specială a evacuării din imobilele folosite sau ocupate fără drept.

În consecinţă, instanţa va admite excepţia inadmisibilităţii invocată de reclamant prin apărător ales şi va respinge cererea având ca obiect pretenţii, respectiv repararea prejudiciului de 20.000 euro, ca inadmisibilă.

Cu toate acestea, instanţa pune în vedere pârâtei că are posibilitatea să formuleze împotriva reclamantului o acţiune în pretenţii, pe calea dreptului comun, soluţia de respingere ca inadmisibilă a cererii din prezenta hotărâre neimpunându-se cu autoritate de lucru judecat în raport de un proces viitor, întrucât nu s-a statuat asupra fondului raportului juridic dintre părţi.

Cu privire la cererea de evacuare pe calea procedurii speciale reglementată de Titlul XI din Noul Cod de procedură civilă, analizând actele dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, astfel cum rezultă din sentinţa civilă nr.10222/21.12.2004, , reclamantul V F este proprietarul imobilului casă compus din două camere, bucătărie şi hol, situat în localitatea L de S, comuna H, jud. B (filele 8-9). Acest imobil a fost edificat de către reclamant împreună cu fosta sa soţie pe o suprafaţă de teren dobândită de către reclamant de la tatăl său, potrivit Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.27/de B.N.P. R U (fila 14).

Conform celor recunoscute de ambele părţi, acestea au început în anul 2007 o relaţie de concubinaj şi au locuit împreună în imobilul casă - proprietatea reclamantului situat în localitatea L, comuna H, jud. B, imobil dobândit de către reclamant în proprietate exclusivă prin sentinţa civilă sus-menţionată.

Având în vedere destrămarea relaţiei dintre cei doi, reclamantul i-a solicitat pârâtei să părăsească imobilul casă proprietatea sa, situat în sat L, comuna H, jud. B, însă aceasta a refuzat, continuând să locuiască în imobil, aspect recunoscut de pârâtă prin întâmpinare.

În data de 02.04.2013, părţile au încheiat un înscris legalizat de B.N.P. , prin care acestea au evaluat îmbunătăţirile efectuate de pârâtă la imobilul proprietatea reclamantului la suma de 22.000 lei, pârâta obligându-se să părăsească imobilul casă, după primirea acestei sume de bani (fila 6).

Potrivit Declaraţiei autentificate sub nr.283/de B.N.P. , pârâta a primit de la reclamant suma de 22.000 lei, astfel cum s-au înţeles obligându-se să părăsească imobilul proprietatea reclamantului din sat L, comuna H, jud. B, până la data 09.04.2013 (fila 5).

Faţă de faptul că pârâta nu a părăsit de bună-voie imobilul sus-menţionat, reclamantul a notificat-o pe aceasta, prin intermediul B.E.J.  să părăsească imobilul, prin Notificarea nr.08/N/10.04.2013 (fila 15, 16).

În drept, potrivit art.1033 din Noul Cod de procedură civilă, dispoziţiile Titlului XI se aplică în litigiile privind evacuarea din imobilele folosite sau, după caz, ocupate fără drept de către foştii locatari sau alte persoane. Conform alin.2 al acestui articol, ocupantul este oricare persoană, alta decât proprietarul sau locatarul, care ocupă în fapt imobilul cu sau fără permisiunea ori îngăduinţa proprietarului.

Potrivit art.1038, atunci când proprietarul unui imobil doreşte să îl evacueze pe ocupantul acestuia, după ce dreptul de a ocupa imobilul a încetat, proprietarul va notifica în scris ocupantul, punându-i în vedere să elibereze imobilul pe care îl ocupă fără niciun drept, în termen de 5 zile de la comunicarea notificării.

Conform art.1040, dacă locatarul sau ocupantul notificat în condiţiile prezentului titlu refuză să evacueze imobilul, locatorul sau proprietarul va solicita instanţei să dispună, prin hotărâre executorie, evacuarea imediată a locatarului sau ocupantului din imobil, pentru lipsă de titlu.

În speţă, instanţa reţine că reclamantul a făcut dovada că este proprietarul imobilului casă situat în C M, sat L, com.H, jud. B, precum şi faptul că pârâta ocupă în fapt acest imobil şi că nu are niciun titlu legal care să justifice această folosinţă, aceasta având calitatea de tolerată a reclamantului. De asemenea, reclamantul a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile reglementată de art.1038 privind notificarea pârâtei de a părăsi imobilul în cauză.

În ceea ce priveşte apărările formulate de pârâtă privind existenţa unui drept de creanţă împotriva reclamantului, reprezentând contravaloarea îmbunătăţirilor aduse imobilului şi dezbaterea succesiunii autorilor pârâtului, instanţa reţine că nu au relevanţă în speţă şi, astfel cum s-a arătat mai sus, nu pot fi analizate în procedura specială reglementată de Titlul XI din Noul Cod de procedură civilă, pârâta având posibilitate să le valorifice pe calea unei acţiuni separate.

Având în vedere aceste considerente de fapt şi de drept, instanţa va admite cererea formulată de reclamantul V F în contradictoriu cu pârâta D M şi va dispune evacuarea pârâtei din imobilul proprietatea reclamantului situat în str.C M, sat L, com.H, jud. B, hotărârea instanţei fiind executorie.

Reţinând culpa procesuală a pârâtei, în temeiul dispoziţiilor art.  453 din Noul Cod de procedură civilă, instanţa o va obliga pe aceasta la plata către reclamant a sumei de 1510,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxe judiciare şi onorariu avocat.