Plangere contraventionala

Sentinţă civilă 583 din 17.02.2011


INSTANTA

Sub nr. X a fost inregistrata la instanta plangerea formulata de petenta Banca Comerciala Romana, impotriva procesului-verbal de constatarea contraventiei seria ANPC nr. X (nr. 364/215) din 13.12.2010, incheiat de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor - CJPC V.

Prin plangere, petenta a solicitat:

- suspendarea executarii sanctiunilor complementare dispuse prin procesul-verbal de contraventie;

- anularea procesului-verbal de contraventie.

Cu privire la cererea de suspendare a executarii sanctiunilor complementare dispuse prin procesul-verbal de contraventie, petenta a sustinut ca O.G. nr.2/2001 instituie regula suspendarii de drept a executarii in cazul in care s-a formulat plangere impotriva actului sanctionator, in timp ce art. 88 din O.U.G. nr. 50/2010 nu prevede aceasta posibilitate. Or, executarea sanctiunilor complementare stabilite prin procesul-verbal de contraventie, fara a lua in calcul prezumtia de nevinovatie a petentei, respectiv restituirea sumelor incasate in baza contractelor de credit si anularea clauzelor considerate ca incalcand prevederile legale, este de natura sa produca petentei un prejudiciu cert. Totodata, cuantumul important al acestor restituiri, multiplicat de numarul mare de procese-verbale de contraventie incheiat de acelasi organ constatator este de natura sa destabilizeze activitatea petentei, sa ingreuneze activitatea de creditare si sa necesite recurgerea la surse de finantare.

Cu privire la anularea procesului-verbal de contraventie, petenta a aratat ca procesul-verbal de contraventie nu cuprinde o descriere exacta a faptei contraventionale, asa cum cer articolele 16 si 17 din O.G. nr. 2/2001, insuficienta descriere fiind de natura a duce la echivocul faptei prezentate. Astfel, in procesul-verbal de contraventie nu a fost individualizata concret fapta imputata, data savarsirii acesteia si nici motivele pentru care fapta a fost considerata ca fiind contraventie. Petenta a mai sustinut ca fapta constatata nu se incadreaza in art. 35 alin.1 lit. a si art. 36 din O.U.G. nr. 50/2010, asa cum eronat s-a retinut prin procesul-verbal de contraventie. In temeiul dispozitiilor O.U.G. nr. 50/2010, petenta a procedat, prin actele aditionale transmise clientilor, la adaptarea prevederilor contractuale, mentinand neschimbate elementele definitorii ale contractului, sub aspectul pretului acestuia. Astfel, eliminarea denumirii de „comision de riscuri”, neprevazuta de art. 36, pastrarea denumirii de „comision de administrare”, permisa de art.36, in care a fost inclus si cuantumul comisionului initial denumit „de urmarire riscuri”, pastrandu-se neschimbat „pretul contractului”, nu incalca niciuna din obligatiile legale in materia protectiei consumatorilor. Ca urmare, fapta retinuta in sarcina petentei nu intruneste elementele constitutive ale contraventiilor prev. de art. 35 alin.1 lit. a si de art. 36 din O.U.G. nr. 50/2010. Petenta a sustinut ca, comisionul pe care ea l-a perceput este in concordanta cu prevederile legale. Art. 36 din O.U.G. nr. 50/2010, stabilind tipul comisioanelor legale, nu are in vedere denumirea lor formala, pentru ca nu ofera definitii legale acestor tipuri de comisioane. Ca urmare, ceea ce a avut in vedere legiuitorul a fost nu denumirea formala, ci substanta-ratiunea economica care a stat la baza acelui comision. Ca si alte comisioane, comisionul de urmarire este un element al pretului bancii. In momentul in care acorda un credit, o banca este nevoita sa analizeze riscurile pe care le poate avea la acordarea acestuia. Astfel, principala activitate pe care o are o banca este aceea de a administra posibilele riscuri pe care  le-ar putea intalni pana la recuperarea sumelor acordate. Modalitatea si criteriile pe care banca trebuie sa le ia in calcul in momentul in care analizeaza acordarea unui credit sunt prevazute in Regulamentul nr. 3/2007 al BNR privitor la limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice. Deoarece principala activitate a bancii, in ceea ce priveste acordarea unui credit, o reprezinta tocmai administrarea riscurilor, petenta a inteles sa denumeasca comisionul aferent acesteia „comision de urmarire si riscuri”. Or, O.U.G. nr. 50/2010 nu a eliminat comisionul de risc din categoriile de costuri, ci a obligat banca sa il incadreze corespunzator – fie in comisionul de administrare, fie in dobanda. In cazul petentei, comisionul de risc are in vedere operatiunile de monitorizare a riscurilor si se incadreaza in activitatea de administrare, fiind astfel inclus in comisionul de administrare. Ca element de control al „pretului contractului de credit” trebuie avut in vedere procentul dobanzii anuale efective (DAE) care nu a fost modificat. De asemenea, aplicarea O.U.G. nr. 50/2010 nu poate conduce la o micsorare a pretului unui contract aflat in derulare, fiindca o astfel de modificare ar incalca libertatea contractuala, constituind si o aplicare retroactiva a legii. Prin O.U.G. nr. 50/2010, s-a urmarit implementarea Directivei 2008/48 privind contractele de credit de consum, insa dispozitiile art. 33-44 din O.U.G. nr. 50/2010 nu au un echivalent in aceasta Directiva.  Ca urmare, O.U.G. nr. 50/2010 trebuie interpretata in baza efectului direct al Directivei. Totodata, O.U.G. nr. 50/2010 trebuie interpretata si in conformitate cu prevederile constitutionale si cu cele ale articolului 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Astfel, venitul rezultat din comisionul de urmarire de riscuri, reglementat prin contractul de credit, constituie venituri clar determinate sau cel putin determinabile. Lipsirea bancii de contraprestatiile legale stabilite in contractele aflate in derulare are efectul unei atingeri aduse proprietatii, in intelesul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului.

La primul termen de judecata din 3.02.2011, petenta a completat motivele invocate in plangere, aratand ca agentul constatator a aplicat sanctiunile unor contracte de credit aflate in derulare, insa prin art. I pct.39 din Legea nr. 288/2010, art. 95 din O.U.G. nr. 50/2010 a fost modificat in sensul ca prevederile O.U.G. nr.50/2010 nu se aplica contractelor in curs de derulare. Fiind lege contraventionala mai favorabila, aceasta se aplica retroactiv, cu consecinta nulitatii procesului-verbal atacat. 

In dovedirea plangerii, petenta a depus la dosar, in copie, procesul-verbal de constatarea contraventiei seria ANPC nr. X (nr. 364/215) din 13.12.2010, incheiat de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor- CJPC V.

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor- CJPC V nu a formulat intampinare.

Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, se retin urmatoarele:

Prin procesul-verbal de constatarea contraventiei seria ANPC nr. X (nr. 364/215) din 13.12.2010, incheiat de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor - CJPC V, petenta Banca Comerciala Romana-Sucursala B a fost sanctionata cu:

-20.000 lei amenda pentru contraventia prev. de art. 36 din O.U.G. nr. 50/2010;

-20.000 lei amenda pentru contraventia prev. de art. 35 (1) lit. a din O.U.G. nr. 50/2010.

Totodata, prin procesul-verbal de contraventie, in temeiul art. 88 (1) lit.b si c din O.U.G. nr. 50/2010 s-a dispus:

-restituirea comisionului de risc incasat ilegal in perioada 21.06.-20.09.2010;

-restituirea diferentei de comision de administrare dintre cel prevazut in contract si cel prevazut in actul aditional;

 -aducerea contractelor in conformitate cu prevederile legale in termen de maximum 15 zile de la data luarii la cunostinta.

In fapt, prin procesul-verbal de contraventie s-a retinut ca, la data de 7.12.2010, cu ocazia controlului efectuat s-a constatat:

1-prin FR nr. 734/19.11.2010 a numitului C S, s-a reclamat perceperea comisionului de risc dupa intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 50/2010 si majorarea comisionului de administrare din contract.

Din cercetarile efectuate la operatorul economic, a rezultat ca, potrivit extraselor de cont, banca a incasat ilegal comisionul de risc in perioada 21.06-20.09.2010, astfel: la 12.07.2010 suma de 77,35 lei; la 12.08.2010 suma de 77,35 lei; la 12.09.2010 suma de 77,35 lei.

Prin intocmirea actului aditional la contractul nr. 2008114152, banca a majorat comisionul de administrare prevazut, de la 22,75 ron (art. 9 lit. c din contract), la 100,10 ron (art. 7 lit.a din actul aditional inregistrat cu nr. 924/17.09.2010). Acest comision s-a incasat conform extrasului de cont in perioada 21.09.-7.12.2010;

2-prin FR nr. 786 si nr. 748 a numitului C A s-a reclamat perceperea comisionului de risc dupa intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 50/2010 si majorarea comisionului de administrare din contract.

Din cercetarile efectuate la operatorul economic a rezultat ca, potrivit extraselor de cont, banca a incasat ilegal comisionul de risc in perioada 21.06-20.09.2010, astfel: la 20.07.2010 suma de 32 lei; la 20.08.2010 suma de 32 lei.

Prin intocmirea actului aditional la contractul nr. 3648PF/2006, banca a majorat comisionul de administrare prevazut in contract, de la 8 lei (art.9 lit.c din contract), la 40 lei (art. 7 lit. a din actul aditional). Conform extraselor de cont din perioada 20.09- 7.12.2010, banca a incasat acest comision;

3-prin FR nr. 751/24.11.2010 a numitei L G E s-a reclamat  perceperea comisionului de risc dupa intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 50/2010 si majorarea comisionului de administrare din contract.

Din cercetarile efectuate la operatorul economic, a rezultat ca, potrivit extraselor de cont, banca a incasat ilegal comisionul de risc in perioada 21.06-20.09.2010, astfel: la 20.07.2010 suma de 17 lei; la 20.08.2010 suma de 17 lei.

Prin intocmirea actului aditional la contractul nr. 3720 PF/2006, banca a majorat comisionul de administrare prevazut in contract, de la 4,25 lei ron (art. 9 lit.c din contract), la 21,25 lei (art. 7 lit.a din actul aditional nr. 3178/20.09.2010). Acest comision s-a incasat conform extraselor de cont emise de banca, in perioada 20.09.-7.12.2010;

4-prin FR nr. 766-2.12.2010 a numitului O D, s-a reclamat  perceperea comisionului de risc dupa intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 50/2010 si majorarea comisionului de administrare din contract.

Din cercetarile efectuate la operatorul economic, a rezultat ca, potrivit extraselor de cont, banca a incasat ilegal comisionul de risc in perioada 21.06-20.09.2010, astfel: la 15.07.2010 suma de 93,50 lei; la 15.08.2010 suma de 93,50 lei; la 15.09.2010 suma de 93,50 lei.

Prin intocmirea actului aditional la contractul nr. 200883292/2008, banca a majorat comisionul de administrare prevazut in contract, de la 27,50 lei ron (art. 2 lit.c din contract), la 121 lei (art. 6 lit.a din actul aditional nr. 3166/18.09.2010). Acest comision s-a incasat conform extraselor de cont emise de banca, in perioada 21.09.-7.12.2010;

5- prin FR nr. 773/2.12.2010 a numitului Stafie Sorinel, s-a reclamat  perceperea comisionului de risc dupa intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 50/2010 si majorarea comisionului de administrare din contract.

Din cercetarile efectuate la operatorul economic, a rezultat ca, potrivit extraselor de cont, banca a incasat ilegal comisionul de risc in perioada 21.06.-20.09.2010, astfel: la 20.07.2010 suma de 85 lei; la 20.08.2010 suma de 85 lei.

Prin intocmirea actului aditional la contractul nr. 824PF/2008, banca a majorat comisionul de administrare prevazut in contract, de la 25 lei ron (art. 9 lit.b din contract), la 110 lei. Acest comision s-a incasat conform extraselor de cont emise de banca, in perioada 20.09.-7.12.2010;

6- prin FR nr. 781/2.12.2010 a numitei Bulgaru Elena, s-a reclamat  perceperea comisionului de risc dupa intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 50/2010 si majorarea comisionului de administrare din contract.

Din cercetarile efectuate la operatorul economic, a rezultat ca, potrivit extraselor de cont, banca a incasat ilegal comisionul de risc in perioada 21.06.-20.09.2010, astfel: la 20.07.2010 suma de 61,20 lei; la 20.08.2010 suma de 61,20 lei.

Prin intocmirea actului aditional la contractul nr. 2008851260, banca a majorat comisionul de administrare prevazut in contract, de la 18 lei ron (art. 9 lit.b din contract), la 79,20 lei. Acest comision s-a incasat conform extraselor de cont emise de banca, in perioada 20.09.-7.12.2010;

7-prin FR nr. 787/3.12.2010 a numitei MC, s-a reclamat  perceperea comisionului de risc dupa intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 50/2010 si majorarea comisionului de administrare din contract.

Din cercetarile efectuate la operatorul economic, a rezultat ca, potrivit extraselor de cont, banca a incasat ilegal comisionul de risc in perioada 21.06.-20.09.2010, astfel: la 24.06.2010 suma de 36,40 lei; la 24.07.2010 suma de 36,40 lei; la 24.08.2010 suma de 19,88 lei; la 9.09.2010 suma de 6,5 lei.

Prin intocmirea actului aditional la contractul nr. 463PF/2007, banca a majorat comisionul de administrare prevazut in contract, de la 6,5 lei ron (art. 9 lit.c din contract), la 42,90 lei (art.7 lit. a din actul aditional la contract nr. 3959/19.11.2010). Acest comision s-a incasat conform extraselor de cont emise de banca, in perioada 20.09.-7.12.2010.

In procesul-verbal de contraventie s-a retinut ca, prin perceperea ilegala a comisionului de risc se incalca prevederile art. 36 din O.U.G. nr. 50/2010, iar fapta constituie contraventie si se sanctioneaza conform art. 86 alin. (2) din acelasi act normativ.

De asemenea, prin majorarea comisionului de administrare, se incalca prevederile art. 35 (1) lit.a din O.U.G. nr.50/2010, iar fapta constituie contraventie si se sanctioneaza conform art. 86 alin. (2) din acelasi act normativ.

Procesul-verbal de contraventie nu a fost semnat de catre reprezentantul petentei, in procesul-verbal facandu-se mentiunea ca „reprezentantul legal nu s-a prezentat cu imputernicire”.

Privitor la „motivele formale de nelegalitate a procesului-verbal de contraventie,” invocate de petenta (procesul-verbal nu cuprinde toate datele necesare identificarii exacte a faptei savarsite), sunt incidente prevederile art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, conform carora:

„Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde in mod obligatoriu: data si locul unde este incheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost savarsita, precum si aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia; indicarea societatii de asigurari, in situatia in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie; posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plangerea”.

Conform art.17 din acelasi act normativ, „Lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si din oficiu”.

Raportand textele de lege sus invocate, la continutul procesului-verbal de contraventie intocmit in cauza, instanta apreciaza ca procesul-verbal de contraventie a fost intocmit in conditii de legalitate. Astfel, in procesul-verbal de contraventie s-a consemnat data constatarii contraventiei, s-a consemnat situatia de fapt constatata, respectiv faptul ca petenta a perceput comisionul de risc si dupa intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 50/2010 si a introdus comisionul de administrare, precum si ca petenta are dreptul de a formula obiectiuni in instanta.

In conditiile aratate, motivele formale de nelegalitate a procesului-verbal de contraventie, invocate de petenta, sunt neintemeiate.

Privitor la „motivele substantiale de nelegalitate a procesului-verbal de contraventie”, invocate de petenta, prin Ordonanta de urgenta nr. 50/9 iunie 2010 privind contractele de credit pentru consumatori, au fost reglementate drepturile si obligatiile partilor in ceea ce priveste contractele de credit pentru consumatori.

Ordonanta de urgenta nr. 50/9 iunie 2010 a fost publicata in „Monitorul Oficial al Romaniei”, Partea I, nr. 389/11.06.2010 si a intrat in vigoare in termen de 10 zile de la data publicarii ei.

O.U.G. nr. 50/2010 a fost aprobata cu modificari prin Legea nr. 288/2010, publicata in „Monitorul Oficial al Romaniei”, Partea I, nr. 888/30.12.2010.

Prin O.U.G. nr. 50/2010 s-a asigurat transpunerea si implementarea in legislatia nationala a Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori si de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului care trebuia realizata pana la data de 11 iunie 2010.

Adoptarea acestei ordonante de urgenta a fost necesara pentru a permite creditorilor sa indeplineasca obligatiile prevazute in actul normativ european, astfel incat sa fie atins obiectivul de creare a pietei interne comunitare, care impune asigurarea unui cadru de reglementare unitar la nivelul Uniunii Europene.

Prin art. 35 alin.1 lit. a din O.U.G. nr.50/2010, aprobata prin Legea nr. 288/2010, a fost interzisa majorarea nivelului comisioanelor, tarifelor si spezelor bancare, cu exceptia costurilor impuse prin legislatie.

Prin art. 36 din O.U.G. nr. 50/2010, asa cum a fost aprobata prin Legea nr.288/2010,  s-a prevazut ca:

„(1) Pentru creditul acordat, creditorul poate percepe numai: comision de analiza dosar, comision de administrare credit sau comision de administrare cont curent, compensatie in cazul rambursarii anticipate, costuri aferente asigurarilor si, dupa caz, dobanda penalizatoare, alte costuri percepute de terti, precum si un comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor.

(2) Comisionul de analiza dosar si cel unic vor fi stabilite in suma fixa, aceeasi suma fiind perceputa tuturor consumatorilor cu acelasi tip de credit in cadrul aceleiasi institutii de credit.

(3) Comisionul de administrare se percepe pentru monitorizarea/inregistrarea/efectuarea de operatiuni de catre creditor in scopul utilizarii/rambursarii creditului acordat consumatorului. In cazul in care acest comision se calculeaza ca procent, acesta va fi aplicat la soldul curent al creditului”.

Articolul 86 alin.2 din ordonanta de urgenta prevede ca, nerespectarea prevederilor art. 35 si art. 36 din aceeasi ordonanta de urgenta constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 20.000 lei la 100.000 lei.

Potrivit art. 88 alin. (1) din acelasi act normativ, „Odata cu aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale, agentul constatator poate dispune urmatoarele sanctiuni contraventionale complementare:

a) respectarea imediata a clauzelor contractuale care au fost incalcate;

b) restituirea sumelor incasate fara temei legal, intr-un termen de maximum 15 zile;

c) aducerea contractului in conformitate cu prevederile legale, in termen de maximum 15 zile;

d) repararea deficientelor constatate prin procesul-verbal, in termen de maximum 15 zile”.

Prin art. 95 alin.1 din O.U.G. nr. 50/2010, in continutul ei initial,  s-a prevazut ca „Pentru contractele aflate in curs de derulare, creditorii au obligatia ca, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, sa asigure conformitatea contractului cu dispozitiile prezentei ordonante de urgenta”.

La data incheierii procesului-verbal de contraventie textul articolului 95 din O.U.G. nr. 50/2010, in continutul ei initial, era in vigoare si acest text a fost avut in vedere la intocmirea procesului-verbal de contraventie.

Insa, prin Legea nr. 288/2010, textul articolului art. 95 din O.U.G. nr. 50/2010, a fost modificat, in urma modificarii textul articolului 95 din O.U.G. nr. 50/2010 avand urmatorul continut:

„Prevederile acestei ordonante de urgenta nu se aplica contractelor in curs de derulare la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, cu exceptia dispozitiilor art.371, ale art. 66-69 si, in ceea ce priveste contractele de credit pe durata nedeterminata existente la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, ale art.50-55, ale art. 56 alin. (2), ale art.57 alin. (1) si (2), precum si ale art.66-71”.

Textul articolului art. 95 din O.U.G. nr. 50/2010, asa cum a fost modificat prin Legea nr. 288/2010, este in vigoare la data solutionarii plangerii deduse judecatii.

 Conform art. 86 alin.4 din O.U.G. nr. 50/2010, contraventiilor prevazute la art. 86 alin. (1) si (2) si art. 88 alin. (2) le sunt aplicabile prevederile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

Astfel, articolul 12 din O.G. nr. 2/2001 instituie principiul aplicarii legii contraventionale mai favorabile, prevazand ca:

„(1) Daca printr-un act normativ fapta nu mai este considerata contraventie, ea nu se mai sanctioneaza, chiar daca a fost savarsita inainte de data intrarii in vigoare a noului act normativ.

(2) Daca sanctiunea prevazuta in noul act normativ este mai usoara se va aplica aceasta. In cazul in care noul act normativ prevede o sanctiune mai grava, contraventia savarsita anterior va fi sanctionata conform dispozitiilor actului normativ in vigoare la data savarsirii acesteia”.

Comparand continutul initial al O.U.G. nr. 50/2010, cu continutul aceluuasi act normativ dupa aprobarea sa cu modificari prin Legea 288/2010,  rezulta ca legea contraventionala mai favorabila este O.U.G. nr. 50/2010, asa cum a fost aprobata prin Legea 288/2010.

Asadar, pentru solutionarea cauzei, este relevant textul articolului art. 95 din O.U.G. nr. 50/2010, asa cum a fost modificat prin Legea nr. 288/2010, text mai sus aratat.

In baza acestui text (art. 95 din O.U.G. nr. 50/2010, asa cum a fost modificat prin Legea nr. 288/2010), rezulta ca prevederile art. 35 si art.36 din OUG nr. 50/2010 nu se aplica contractelor care erau in curs de derulare la data intrarii in vigoare a acesteia.

Or, din cuprinsul procesului-verbal de contraventie, rezulta ca in cauza este vorba de contracte de credit care fusesera incheiate de catre petenta Baca Comerciala Romana cu diferiti clienti persoane fizice inainte de intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 50/2010, deci este vorba de contracte care se aflau in derulare la data intrarii in vigoare a acestui act normativ.

In concluzie, in temeiul principiului legii contraventionale mai favorabile, situatiei de fapt retinute prin procesul-verbal de contraventie nu ii sunt aplicabile prevederile O.U.G. nr. 50/2010, astfel ca faptele consemnate in procesul-verbal de contraventie nu pot intruni elementele constitutive ale contraventiilor prevazute de art. 35 (1) lit. a si de art. 36 din O.U.G. nr. 50/2010.

In considerarea celor de mai sus, plangerea formulata de petenta este apreciata ca intemeiata, urmand sa fie admisa.

In consecinta, se va dispune anularea procesului-verbal de contraventie si exonerarea petentei de plata celor doua amenzi de cate 20.000 lei, fiecare, aplicate acesteia. 

Privitor la cererea prin care petenta a solicitat suspendarea executarii masurilor complementare dispuse prin procesul-verbal de contraventie, potrivit art. 32 alin.3 din O.G. nr. 2/2001, „Plangerea suspenda executarea (…)”.

Insa, conform art. 88 alin.3 din O.U.G. nr. 50/2010, contestarea in instanta nu suspenda de drept executarea sanctiunilor contraventionale complementare dispuse.

Rezulta ca executarea sanctiunii amenzii este suspendata de drept, in timp ce suspendarea sanctiunii complementare nu este suspendata de drept, ci este lasata la aprecierea instantei.

In temeiul celor de mai sus si consecinta a admiterii plangerii, instanta apreciaza ca se impune suspendarea, pana la ramanerea irevocabila a prezentei sentinte, a executarii sanctiunilor contraventionale complementare aplicate petentei.

Ca urmare, se va admite cererea prin care petenta a solicitat suspendarea executarii sanctiunilor contraventionale complementare si se va dispune suspendarea, pana la ramanerea irevocabila a prezentei sentinte, a executarii acestor sanctiuni complementare, respectiv a sanctiunilor: obligatia de a restitui comisionul de risc incasat ilegal in perioada 21.06.-20.09.2010; obligatia de a restitui diferenta de comision de administrare dintre cel prevazut in contract si cel prevazut in actul aditional; aducerea contractelor in conformitate cu prevederile legale in termen de maximum 15 zile de la data luarii la cunostinta.

Petenta a solicitat ca organul constatator sa-i plateasca cheltuielile de judecata efectuate in proces (suma de 5.295,42 lei ron, reprezentand onorariu de avocat).

Cu privire la aceasta cerere, se retine ca la data intocmirii procesului-verbal de contraventie organul constatator a avut in vedere prevederile O.U.G. nr. 50/2010, in continutul sau initial, fara sa fi anticipat ca acest act normativ va fi modificat. In aceste conditii, instanta apreciaza ca nu se poate retine culpa organului constatator, motiv pentru care cererea prin care petenta a solicitat plata cheltuielilor de judecata va fi respinsa, ca neintemeiata.

Plangerea este scutita de taxa judiciara de timbru.

7