Uzucapiune

Sentinţă civilă 256 din 19.01.2011


INSTANTA

Cu nr.X s-a inregistrat cererea prin care reclamantii D D si R in contradictoriu cu parata P A au solicitat instantei sa se constate dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune. Ulterior prin cererea depusa la termenul din 21 mai 2010  reclamantii au solicitat ca instanta in subsidiar  sa dea o hotarare care sa tina loc de act autentic de vanzare cumparare.Instanta a adus la cunostinta reclamantilor ca trebuie sa timbreze aceasta cerere motiv pentru care reclamantii au precizat la termenul din 26 mai 2010 ca nu inteleg sa timbreze acest capat de cerere urmand ca instanta sa ramana investita cu cererea initiala.Cu  privire la cererea privind pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act autentic de vanzare cumparare instanta urmeaza sa o anuleze potrivit art.20 din L.146/1997.

Reclamantii au  depus in proba  copie de pe un proces verbal incheiat la data de 15.07.1991,o procura autentificata cu nr.2172 din 15 iulie 1991,copie de pe certificatul de casatorie seria C.D nr.X.Au solicitat administrarea probei cu martori insa au renuntat la administrarea acestei probe .S-au solicitat relatii de  la Primaria B care au fost comunicate cu adresa nr.14934 din 8.11.2010 si s-a intocmit o expertiza topometrica care  a fost insusita de reclamanti. Parata legal citata nu s-a prezentat in proces.

In motivarea cererii reclamantii au sustinut ca  parata P A impreuna cu sora acesteia P Elena au dobandit in anul 1967 prin actul de vanzare cumparare nr.167/15 aprilie 1967 incheiat la fostul Notariat de stat B imobilul situat in B str.X,jud.V compus din  teren in suprafata de 152 m.p. si locuinta cladita pe acest teren doua camere,antret,bucatarie si antret acoperite cu tabla cu vecinii: str.X-X. P a decedat si in urma dezbaterii succesiunii acesteia s-a emis certificatul de mostenitor X/1991 eliberat de fostul Notariat de stat B.Potrivit acestui certificat de mostenitor singura acceptanta a mostenirii defunctei a fost P A iar ca renuntatoare la succesiune a fost inscrisa Popa Sofia ,sora defunctei.Prin mostenire parata P A a mostenit si cealalta cota din imobilul coproprietate cumparat .Parata P A a dat procura  numitei C G sa vanda imobilul de mai sus cui va credea aceasta de cuviinta.Ei au predat paratei la data de 15 iulie 1991 P A suma de 200 000 lei pentru imobilul din B,str.X nr.12 si in acest sens s-a incheiat un proces verbal insa nu s-a incheiat un act de proprietate. Au stapanit imobilul fiind cunoscuti ca proprietari,au platit taxe si impozite.In drept au motivat cererea pe disp.art.1890 din codul civil.Din inscrisurile depuse de reclamanti in proba rezulta situatia de fapt evidentiata de acestia in cerere respectiv faptul predarii sumei de bani pentru imobilul situat in B,str.X ,nr,12 prin proces verbal incheiat la data de 15 iunie 1991 si faptul ca la acea data parata P A era proprietara imobilului constructie si teren dobandite prin actul de vanzare cumparare autentificat la fostul Notariat de stat B, cu nr.688 din 14 aprilie 1967,transcris in registrul de transcriptiuni sub nr.84  din 15 aprilie 1967 la acelasi notariat B, regiunea Iasi si certificatul de mostenitor 289  din 15.07.1991 emis de Notariatul de stat B in urma dezbaterii succesiunii numitei P .Din expertiza topometrica efectuata in cauza rezulta ca imobilul constructie si teren situat in B str.X ,nr.12  are ca vecini pe D D,D D,Soian Nicolae si  str.X , terenul este de 152 m.p. , real masurat 152,93 m.p. ,puncte contur 1,2,3,4,5,6,7,8,9,1 si pe teren se afla amplasata o casa de locuit C1.

Potrivit adresei nr.14394 din 08.11.2010 emisa de Primaria B  rezulta ca pentru imobilul din litigiu este cunoscuta ca platitoare de taxe si impozite parata P A, pentru terenul in suprafata de 152 m.p. in baza actului de vanzare cumparare autentificat la fostul Notariat de stat B, cu nr.688 din 14 aprilie 1967 si mostenitor 289  din 15.07.1991,terenul nu face parte din domeniul public sau privat al Municipiului B.

Prescriptia achizitiva –uzucapiunea ,reprezinta potrivit disp.art.1890 si urmatoarele din codul civil un mod de dobandire a proprietatii asupra imobilelor ca o sanctiune indreptata impotriva proprietarului care prin pasivitatea sa indelungata s-a desesizat de bun permitand intrarea altei persoane in posesia acesteia.In functie de durata posesiei uzucapiunea este de scurta durata 10-20 ani sau 30 ani fiecare intervenind in anumite conditii.In cauza dedusa judecatii reclamantii au intrat in posesia imobilului din litigiu in anul 1991 .Asupra imobilului au exercitat o posesie continua si neintrerupta dovedita prin pozitia procesuala a paratei.

Potrivit art. 1887 din codul civil termenul de la care se calculeaza exercitarea posesiei incepe in cauza  cu ziua imediat urmatoare datei cand s-a incheiat procesul verbal de predare a banilor catre parata in contul imobilului.Fata de  data de 16 iulie 1991 si momentul  promovarii cererii nu s-a scurs termenul de 30 ani cum s-ar intelege din motivarea in drept a cererii.

In  ceea ce priveste uzucapiunea  de scurta durata potrivit art. 1895 si urmatoarele din codul civil se impune a fi analizate conditiile cerute in cazul acestei uzucapiuni:existenta bunei credinte potrivt art.1898 care trebuie apreciata la momentul inceperii posesiei,justa cauza care trebuie intotdeauna probata potrivit art.1899 si nu in ultimul rand justul titlu.

In cadrul uzucapiunii titlul translativ de proprietate  in baza caruia reclamantii au inceput posesia trebuie sa nu provina  de la adevaratul proprietar.In ipoteza in care titlul translativ de proprietate ar proveni de la adevaratul proprietar nu s-ar indeplini una din conditiile esentiale pentru a uzucapa si anume posesia sa se converteasca in anumite conditii in drept de proprietate .

Potrivit actelor depuse in cauza reclamantii au intrat in posesia imobilelor constructie si teren la data de 15 iulie 1991 cand au predat suma de 200 000 lei  paratei P A in contul imobilul din B,str.X nr.12  .Inscrisul depus de parti ca temei al posesiei lor  poate fi apreciat potrivit reglementarii art.1295 din codul civil ca un act  prin care s-a transferat dreptul de proprietate de la vanzator la cumparator prin invoiala asupra lucrului si asupra pretului. Cu privire la  teren transmiterea dreptului de proprietate nu a avut loc nefiind indeplinita conditia actului autentic.Nu poate fi interpretat titlul ca ar indeplini conditiile impuse de legiuitor pentru a uzucapa .Avand in vedere insa faptul ca parata  prin procura autentificata cu  nr.2112 din 15 iulie 1991 a mandatat pe mandatara C G sa vanda imobilul din litigiu oricarei persoane gaseste de cuviinta instanta apreciaza ca pentru parata semnificatia procesului verbal a  fost aceea de a primi doar suma ce i s-a cuvenit pentru imobilul din litigiu in urma unei instrainari a imobilului date in sarcina acesteia. Reclamantii dand pretul au avut reprezentarea ca au dobandit imobilele in litigiu in proprietate.In realitate transferul dreptului de proprietate in ceea ce priveste terenul nu a operat.Procesul verbal de mai sus nu poate fi interpretat ca o promisiune de vanzare care sa dea nastere la o obligatie de a face.In ceea ce priveste buna credinta a reclamantilor si justa cauza instanta apreciaza ca acestea au fost dovedite.In imprejurarile date instanta apreciaza ca in cauza sunt indeplinite conditiile impuse de art.1895,1987,1989 din codul civil privind uzucapiunea de 10 pana la 20 ani  si urmeaza sa se admita cererea.

1