Minori si Familie

Sentinţă civilă 744 din 08.03.2011


INSTANTA

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. X/189/01.11.2010, reclamantul C C a chemat in judecata pe parata M V, solicitand exercitarea drepturilor parintesti fata de minora C A , dupa un anumit program.

In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca minora C A , s-a nascut la data de 01.05.1999, din casatoria celor doua parti, ca si minorii C X. Odata cu pronuntarea divortului, prin sentinta civila nr X din 13.12.2007 a Judecatoriei B, minorul D Ca fost incredintat reclamantului, iar minorii C A  si C au fost incredintati paratei spre crestere si educare. Reclamantul a precizat ca in prezent doar minora A  se afla la parata, ceilalti doi minori fiind in grija reclamantului, iar acesta este ingrijorat de felul in care se dezvolta A si de faptul ca nu poate lua legatura cu ea, fiind impiedicat de parata.

Reclamantul a folosit proba cu inscrisuri si testimoniala. A depus copii de pe cartea de identitate, sentinta civila nr. 3342 din 13.12.2007 a Judecatoriei B.

Parata a formulat intampinare, in care a aratat ca, in principiu este de acord cu actiunea, cu precizarea ca programul propus de reclamant nu poate fi realizat intocmai, datorita faptului ca minora A  este inscrisa la scoala si locuieste in Italia, cu parata. Pentru aceste motive, propune ca reclamantul sa o ia pe minora in vacanta de vara, cand vor veni in tara.

Parata a mai aratat ca in perioada cat minora a stat in tara, reclamantul nu s-a interesat de ea, ba mai mult, a creat o stare de tensiune deosebita prin comportamentul sau violent fata de copii.

Parata a folosit proba cu inscrisuri si martori si a depus copii de pe un raport de evaluare psihologica, certificat de inscriere si frecventa si certificat de rezidenta, in lb. italiana si in traducere.

Au fost administrate proba cu inscrisuri, testimoniala, interogatoriu si ancheta sociala.

Pentru a se verifica, in temeiul art.1591 din Codul de procedura civila, competenta instantei, la solicitarea acesteia, parata a facut dovada resedintei paratei in Italia si a prezentei minorei A  in Italia, la mama sa.

La termenul din 22.02.2011, parata a invocat exceptia necompetentei instantei romane in prezenta cauza, cu motivarea ca parata si minora A isi au resedinta in Italia, loc. Tuscania. A invocat prevederile Regulamentului CE nr.2201/2003.

Analizand actele si lucrarile dosarului, referitor la exceptia de necompetenta, ce se solutioneaza cu prioritate, instanta retine urmatoarele:

Partile au fost casatorite, iar prin sentinta civila nr. 3342 din 13.12.2007 a Judecatoriei B s-a dispus desfacerea casatoriei lor si incredintarea minorilor rezultati din casatorie, astfel: minorii C A  si C au fost incredintati paratei spre crestere si educare, iar minorul D C, incredintat reclamantului.

Din certificatul de inscriere si frecventa si certificatul de rezidenta depuse la filele 77-80, coroborate cu declaratiile martorilor X, rezulta cu certitudine ca, din vara anului 2010 minora C A  are resedinta in loc. Tuscania, Italia, impreuna cu mama sa si este inscrisa la scoala ,,I. Ridolfi” din Tuscania, in anul scolar 2010-2011.

Regulamentul Consiliului (CE) Nr. 2201/2003 din 27 noiembrie 2003, cu privire la competenta jurisdictionala, recunoasterea si executarea hotararilor in domeniul matrimonial si al raspunderii parintesti, reglementeaza  aspecte ale raspunderii parintesti in cadrul Uniunii Europene, care include si dreptul la vizita (legaturi personale cu minorul).

Pentru garantarea interesului superior al minorului s-a stabilit regula conform careia, in materia raspunderii parintesti, sunt competente instantele judecatoresti dintr-un stat membru in care un copil are resedinta obisnuita in momentul sesizarii instantei (art.8 din Regulament). Resedinta obisnuita se stabileste de instanta in fiecare caz in parte si este data de: resedinta parintelui caruia i-a fost incredintat copilul si cu care acesta locuieste statornic, de durata sederii pe teritoriul statului membru, de anumite circumstante care fac ca resedinta sa fie considerata obisnuita chiar de la inceputul mutarii copilului in alt stat membru. In speta, in luna iulie sau august 2010, minora A  C a fost luata de parata, careia i-a fost incredintata prin hotarare judecatoreasca irevocabila, la resedinta sa din Tuscania, Italia, unde lucreaza de mai multi ani si datorita faptului ca minora a fost inscrisa la scoala in acea localitate, in anul scolar 2010-2011, se poate considera ca minora are resedinta obisnuita in Italia, loc. Tuscania.

Nu este relevant daca de la mutarea minorei si pana la formularea prezentei cereri de chemare in judecata au trecut trei luni, art.9 din Regulament nu este aplicabil, deoarece  din actele depuse nu rezulta ca pana in prezent s-ar fi pronuntat vreo hotarare judecatoreasca cu privire la dreptul de vizita.

Aplicarea prevederilor art. 8 din regulament este prioritara fata de legea nationala, incepand cu data de 1 martie 2005 si in consecinta, instanta constata ca nu este competenta.

Pe langa realitatea resedintei obisnuite a minorei, este importanta si posibilitatea foarte mare a instantei in raza careia se afla resedinta minorei sa procedeze la audierea minorei, care este obligatorie si care nu ar putea fi realizata de instanta romana sesizata decat intr-un timp foarte indelungat (intre 4 si 6 luni), ceea ce nu ar fi in interesul niciuneia dintre parti. Potrivit verificarilor efectuate din oficiu pe site-ul Comisiei Europene, se retine ca instanta competenta este Tribunalul din Viterbo.

De aceea, nu devine operanta nici exceptia prevazuta de art.12 alin.3 din Regulament. Instanta constata ca nu sunt indeplinite cumulativ toate conditiile pentru inlaturarea regulii generale date de resedinta obisnuita. Astfel, competenta instantei romane nu corespunde interesului superior al copilului conform articolului 12 alin.1 din regulament, parata nu accepta( competenta instantei romane, formal sau printr-un comportament  neechivoc (chiar daca initial a fost de acord cu aceasta competenta), iar minora nu se afla in Romania.

Pentru aceste motive, va admite exceptia si va respinge actiunea ca nefiind de competenta instantelor romane.

1

Domenii speta