Vatamare corporala

Sentinţă penală 220 din 21.04.2011


INSTANTA

 

Sub nr. X din 31.01.2011  a fost reinregistrat la instanta , cauza trimisa la rejudecare prin Decizia  Penala nr. X/A/27.10.2010  pronuntata de  Tribunalul V , prin care s-a dispus desfiintarea  Sentintei penale  nr. 99 din 23.02.2010 pronuntata de Judecatoria B, si rejudecarea  cauzei  in limitele stabilite  prin Decizia  Penala nr. 133/A/01.07.2009  pronuntata de  Tribunalul V , prin care s-a dispus desfiintarea  Sentintei penale  nr. 635 din 10.12.2008 pronuntata de Judecatoria B, in sensul  reluarii dezbaterilor , toate actele pana la momentul dezbaterilor ramanand valabile

Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria B din dosar nr.1065/P/2007,  s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului O Z L, pentru savarsirea infractiunilor prev. de : art.38 al.1 si al.4 din Lg.319/2006 si vatamare corporala din culpa prev. de art.184 al.2 si al.4 din C.pen. cu aplicarea art.33 li.b C.pen., si a inculpatului N I, pentru savarsirea infractiunilor prev. de : art.37 al.1 si 3 din Lg.319/2006 si  art.38 al.1 si al.4 din Lg.319/2006  cu aplicarea art.33 lit.a  C.pen.

In actul de sesizare a instantei s-a retinut ca in ziua de 8.12.2006 inculpatul O Z L s-a deplasat autocisterna  apartinand S.C. V I S.R.L. la S.C. M S.A. B, pentru a transporta ulei la S.C. P S.A. G , si ca la  data  respectiva tija care determina ridicarea automata a balustradei  autocisternei , era rupta, aspect cunoscut de conducatorul auto O Z L ce nu a facut demersuri in  vederea remedierii defectiunii , fapt  ce  ar  fi  condus  la  caderea  si lovirea  la  cap , a  partii vatamate G V , angajat al S.C. M S.A. B  , si care  fusese  desemnat  de  inculpatul N I  , sa efectueze incarcarea  autocisternei , fara  ca in prealabil  sa  fi instruit  pe  vatamat  , fara  a verifica  folosirea  mijloacelor  de  siguranta si fara  a supraveghea  operatiunea  de  incarcare .

In cursul urmaririi penale inculpatii O Z L si N I au  avut o atitudine partial  sincera , oscilanta , nerecunoscand  savarsirea  faptelor pentru care au fost trimisi in judecata, pozitie pe care si-au mentinut-o si in cursul procesului penal, propunandu-si in aparare , proba  cu acte  si martori , admise  de instanta .

Din analiza actelor si probelor existente la dosar ,instanta retine urmatoarele :

In baza  unui contract  de  transport  auto , S.C. V I SRL  S  se obliga sa transporte ulei comestibil de floarea-soarelui  societatii  S.C. P SA G.

Astfel la data de 08.12.2006, ca urmare a unei datorii pe care S.C. EXPUR S.R.L. U o avea fata de S.C. P S.A. G, S.C. M S.A. B a livrat in baza contractului de vanzare-cumparare nr.20062297/19.11.2006 incheiat cu S.C. EXPUR U, o anumita cantitate de ulei brut de floarea-soarelui, transportul acestei cantitati  de ulei  urmand  a  fi efectuat de carausul S.C. V I S.R.L.

Inculpatul O Z L lucra in calitate de conducator auto la S.C. V I SRL  S, si la data de 08.12.2006 , impreuna  cu  martorul  Iel  Victor , sofer  la  aceeasi  societate , s-au deplasat cu doua autocisterne apartinand S.C. V I S.R.L. la S.C. M S.A. B, pentru a transporta ulei la S.C. P S.A. G.

Inculpatul O Z L care conducea autotractorul cu numarul de inmatriculare IL-2729 ce avea remorcata cisterna marca VOLVO, cu numarul de inmatriculare X , a  intrat  in curtea  S.C. M S.A. B , si dupa o prealabila operatiune de cantarire  , a parcat autocisterna pe rampa de incarcare situata intre parcul de rezervoare si linia ferata, asteptand apoi sosirea unui angajat al S.C. M S.A. B care sa efectueze incarcarea.

Inculpatul N I, maistru  la S.C. M S.A. B ,  dupa  ce  a  discutat  cu  directorul tehnic al societatii - X - si, impreuna, au hotarat ca la operatiunea de incarcare a uleiului in autocisterna condusa de O Z L, sa participe partea vatamata G V, ce era angajat ca electrician la S.C. M S.A. B , a  mers la partea vatamata G V, aducandu-i acesteia la cunostinta, sarcina ce avea de executat.

Initial  partea vatamata G V si-a  exprimat  nemultumirea  fata  de  insarcinarea primita, sustinand ca aceasta activitate nu intra in atributiile sale , insa  ,  in jurul orei 15,30 acesta s-a deplasat la rampa de incarcare , pentru  a  executa  sarcina primita.

Autocisterna  condusa  de inculpatul O Z L era prevazuta cu cinci compartimente, fiecare compartiment avand o gura de vizitare acoperita cu un capac, in dreapta acestor guri de vizitare, existand  o podina confectIata dintr-un material antiderapant, tip fagure, si  care era prevazuta in partea dreapta cu o balustrada rabatabila, de protectie .

Pentru a urca pe autocisterna, era necesara actIarea, prin tragere, pana la nivelul solului, a unei scari mobile, actIare care declansa automat ridicarea balustradei de protectie.

La data de 08.12.2006, tija care determina ridicarea automata a balustradei, era rupta, aspect cunoscut de conducatorul auto O Z L ce nu a facut demersuri in  vederea remedierii defectiunii.

In lipsa acestei tije, balustrada nu se mai ridica automat in momentul coborarii scarii de acces pe cisterna, ci putea fi ridicata doar manual, efectul ridicarii acesteia fiind insa acelasi, respectiv de a impiedica o eventuala cadere de la inaltime a persoanei care s-ar fi urcat pe platforma.

Umplerea compartimentelor autocisternei cu ulei se realiza cu ajutorul unui furtun flexibil ce urma sa fie fixat si asigurat prin ancorare cu sarma - la fiecare gura de alimentare, iar pentru realizarea operatiunii de incarcare a uleiului in compartimente, era necesara prezenta a doua persoane, una urma sa se urce pe autocisterna, sa monteze furtunul la gura fiecarui compartiment si sa supravegheze umplerea, iar cealalta persoana trebuia sa ramana la panoul de comanda al pompei de alimentare pentru pornirea, respectiv oprirea acesteia.

Conform fisei postului  inculpatul O Z L raspundea de exploatarea in deplina siguranta a utilajului din dotare, fiind obligat sa verifice starea tehnica a autocisternei la ,plecarea si inapoierea din cursa, acesta  confirmand prin semnatura pe foaia de parcurs, ca autovehiculul corespunde din punct de vedere tehnic.

In conditiile  in care  nu  a  remediat  defectiunea  tijei care nu  mai permitea, ridicarea automata a balustradei, inculpatul O Z L  avea  obligatia  de  a  proceda la ridicarea manuala a balustradei de protectie, pentru  a  permite accesul partii vatamate G V  pe podina autocisternei in conditii de nesiguranta.

Partea vatamata G V s-a urcat pe pasarela antiderapanta a autocisternei, cu toate ca balustrada nu era ridicata, si a montat furtunul la primul compartiment, legandu-l cu o sarma , spunandu-i inculpatului O Z L sa porneasca pompa, dupa care partea vatamata, estimand cu aproximatie timpul de umplere a compartimentului, a coborat la sol, iar  cand aprecia ca compartimentul  era aproape plin, s-a urcat din nou pe pasarela, efectuand aceleasi operatiuni pentru umplerea celorlalte compartimente.

In jurul orei 16,30 - urcand din nou pe pasarela cisternei pentru a verifica daca s-a umplut compartimentul nr. 3, partea vatamata G V i-a cerut inculpatului O Z L sa apese pe butonul de oprire al pompei, intrucat se ridicase spuma deasupra gurii de alimentare, moment in care, partea vatamata s-a dezechilibrat si a cazut de pe cisterna, lovindu-se la cap.

Inceperea  si desfasurarea  operatiunii de incarcare a  autocisternei  a fost acceptata de catre maistrul N I, conducatorul direct al acelui sector de munca, ce era obligat, conform fisei postului , sa asigure asistenta tehnica, fiind raspunzator pentru realizarea masurilor privind sanatatea si securitatea in munca, in scopul evitarii accidentelor de munca  , punand  in pericol sanatatea si viata partii vatamate G V .

Conform atributiilor inscrise in fisa postului, N I nu trebuia sa permita inceperea lucrului de catre partea vatamata G V , aflat in subordinea sa, fara asigurarea  prealabila a masurilor tehnice de securitate si sanatate in munca , si fara ca  in prealabil  sa  efectueze o instruire a partii vatamate , dupa care sa supravegheze permanent desfasurarea operatiunii de incarcare.

Astfel , inculpatul N I nu trebuia sa permita urcarea partii vatamate  G V pe autocisterna fara ca balustrada de protectie sa fie ridicata, asigurandu-se ca operatiunea si sarcina data partii vatamate, se putea efectua in conditii de securitate si sanatate in munca.

Inculpatul N I nu numai ca nu a instruit verbal partea vatamata G V cu privire  la  mijloacele de protectie pe care acesta trebuia sa si le ia, dar nici nu a verificat daca balustrada de protectie era ridicata, si mai mult, dupa insarcinarea data partii vatamate, nici macar nu a insotit-o pe aceasta la rampa de incarcare, nu a verificat existenta mijlocului colectiv de protectie cu care era dotata autocisterna( balustrada), mijloc prevazut prin constructie tocmai pentru a preintampina o cadere de la inaltime, si nu a supravegheat operatiunea de incarcare, in acest timp desfasurand cu totul alte activitati.

In urma  incidentului  partea vatamata G V  a fost transportata de catre angajatii S.C. M S.A. B la Spitalul Municipal de Adulti  B , dupa care la Spitalul Clinic de Urgenta SF. TREIME din I - Sectia NEURO-CHIRURGIE, unitate spitaliceasca unde a suferit mai multe interventii chirurgicale.

Conform raportului de expertiza medico-legala , numitul G V a prezentat leziuni traumatice de tipul contuziilor cerebrale si hematoamelor intracerebrale front-temporal, frontal si front-parietal stang, cu higroma subdurala prefrontala-frontala bilaterala, hemoragie subarahnoidiana difuza, necesitand interventie neurochirurgicala, urmata de o reinterventie pentru resangerare in unul dintre hematoame, cu evolutie spre aspecte sechelare cu atrofie cerebrala incipienta, in prezent cu hemiplegie dreapta, afazie mixta severa, pareza nerv facial drept tip central.

Deasemeni , se  concluzIeaza  ca leziunile au putut fi produse prin lovire cu si de obiecte contondente, posibil cadere de la inaltime, si impactul extremitalii cefalice cu o suprafata dura , iar partea vatamata a necesitat 190-200 zile de ingrijiri medicale de la data producerii leziunilor, punandu-i  victimei  viata  in  primejdie.

In urma traumatismului suferit, numitul G V a ramas cu infirmitate fizica prin deficitul osos post craniectomie si deficitul functIal cu incapacitate de munca si invaliditate permanenta gradul I.

Prin aceeasi expertiza, s-a statuat ca intre traumatismul din data de 08.12.2006 si consecintele mai sus-mentIate, exista o legatura de cauzalitate directa, neconditIata, ingrijirile medicale acordate partii vatamate fiind corect efectuate , fiind exclusa o legatura de cauzalitate cu un eventual traumatism anterior al partii vatamate si nici  nu au sustinut un diagnostic de meningita purulenta.

 Inculpatul O Z L, prin neridicarea balustradei de protectie si permiterea accesului partii vatamate pe pasarela cisternei, neasigurand eficienta mijlocului de protectie colectiv din dotarea autocisternei, a incalcat dispozitiile art. 23 din Legea 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca potrivit carora: "fiecare lucrator trebuia sa-si desfasoare activitatea astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca".

Deasemeni , potrivit  dispozitiilor  art. 23 al.1, lit.a,c din Legea 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca , lucratorii au obligatia sa utilizeze corect masinile, aparatura uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de protectie, totodata acestia trebuia sa nu procedeze la scoaterea din functiune, modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara ale dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor si sa utilizeze corect aceste dispozitive.

Asa cum  rezulta  si din  fisei postului, inculpatul O Z L  raspundea de exploatarea in deplina siguranta a utilajului din dotare – autocisterna marca VOLVO, cu numarul de inmatriculare X , si in conditiile  in care  sistemul  automat  de ridicare  a  balustradei era  defect , avea obligatia  de  a  proceda  la  ridicarea  manuala  a  acesteia , el  fiind  cel care  cunostea  modul in care  trebuia  actIat  acest dispozitiv , si locul in care  era  amplasat.

Prin intrarea  in vigoare  a  dispozitiilor  Legii 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca , se  poate  retine  ca vechile  actele  normative  in materia  protectiei  muncii – NTSM , NSSM -  nu mai sunt  aplicabile , si ca  in baza  noii  legi  ,  angajatorul  trebuie  sa  elaboreze norme  proprii  de  securitate  a  muncii  .

Angajatorul  S.C. M S.A. B a  stabilit cu caracter provizoriu , ca  faza  de tranzitie , de la  data  intrarii  in vigoare  a  legii 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca si pana  la  emiterea propriilor  instructiuni  de  securitate  in munca , ca vor  fi aplicate  reglementarile  anterioare  in ceea  ce priveste  securitatea  muncii , pe  baza carora  isi desfasurasera  activitatea  pana  in acel  moment , si  cuprinse  in  aceste  norme – NTSM , NSSM .( fila  152  dosar  u.p. ) .

Este  vorba  de  o preluare  a  continutului  acestor  reglementari , si  transformarea  lor , provizoriu , in reglementari  cu caracter  intern , propriu  , si nu  de  o prelungire  a  valabilitatii vechilor  NTSM , NSSM .

Ori potrivit  acestor  reglemetari de  securitate  a  muncii pentru transportul intern, operatiile de incarcare-descarcare trebuiau executate numai sub supravegherea permanenta a conducatorului formatiei de lucru , iar inainte de inceperea operatiunilor de incarcare, conducatorul locului de munca este obligat sa verifice functIarea corecta a utilajelor  , lucrarea trebuind a incepe  numai dupa ce conducatorul formatiei s-a convins ca lucratorul din subordine a inteles si si-a insusit obligatiile ce-i revin.

Inculpatul N I, in calitate de conducator al formatiei de lucru, prin permiterea inceperii operatiunii de incarcare a uleiului de floarea-soarelui in compartimentele autocisternei, fara a se asigura ca au fost respectate masurile de securitate si sanatate in munca, fara a se asigura ca s-a dat eficienta mijlocului colectiv de protectie cu care era prevazuta autocistema, mai precis fara  a verifica daca balustrada de protectie a fost ridicata de O Z L, iar apoi nesupraveghind activitatea de umplere a cisternei, prin aceea ca nici macar nu s-a deplasat la locul de munca al subordonatului sau, acesta a incalcat dispozitiile aratate  in materia  securitatii muncii.

Omitand sa verifice daca balustrada era ridicata, nesupraveghind activitatea desfasurata de partea vatamata, inculpatul Nicolara I a expus pe partea  vatamata G V  la un pericol de accidentare.

Deasemeni , desi potrivit  art. 23 din Legea 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca, lucratorii sunt obligati sa comunice angajatorului orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie, inculpatul N I nu a adus la cunostinta directorului tehnic TC aceste deficiente ale sistemului de protectie cu care era prevazuta autocisterna, intrucat acesta nu a verificat nici macar existenta lor, neinsotind partea vatamata la locul de munca si nesupraveghind activitatea pe care acesta urma sa o desfasoare.

Potrivit  art. 4 din Hotararea nr. 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentului de munca, masurile de protecite colectiva - cum ar fi existenta balustradei de protectie - au prioritate in raport cu masurile de protectie individuata ( ex.: casca de protectie).

Deasemeni , prin H.G. nr.300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca,se prevede  la punctul 5 : "caderile de la inaltime trebuie sa fie prevenite cu mijloace materiale, in special cu ajutorul balustradelor de protectie solide. Numai in cazul in care datorita naturii lucrarilor nu se poate utiliza acest echipament de protectie colectiv, trebuie prevazute mijloace de acces corespunzatoare si trebuie utilizate centuri de siguranta sau alte mijloace sigure de ancorare".

Se poate  constata  asadar  ca  existenta unei balustrade de protectie excludea utilizarea unor mijloace individuale de protectie ori a unui echipament de protectie, purtarea castii, a unei centuri de siguranta nefiind necesara in conditiile existentei balustradei, ce reprezinta un dispozitiv cu un grad mai ridicat de protectie, care excludea, din start, necesitatea altor mijloace individuale de protectie.

Faptul ca producerea accidentului de munca din data de 08.12.2008 ar fi putut fi evitata in conditiile in care balustrada de protectie a autocisternei ar fi fost ridicata, rezulta si din Raportul de expertiza tehnica efectuata in cursul urmaririi penale.

Astfel , inainte de inceperea operatiunilor de incarcare-descarcare trebuia verificata starea scarilor si a balustradelor de protectie,iar inceperea  lucrului la inaltime trebuia permis  numai daca spatiul  respectiv a fost amenajat si dotat din punct de vedere tehnic si organizatoric astfel incat sa previna caderea de la inaltime a lucratorilor.

Din cuprinsul fisei postului inculpatului N I , semnata  de acesta  la data de 25.11.2002 , sunt  prevazute sarcini specifice pentru functia de maistru- conducator al formatiei de lucru, cuprinzand norme de securitate si sanatate in munca, rezultand  ca inculpatul  avea ca sarcina urmarirea si impunerea folosirii de catre muncitorii din subordine a dispozitivelor de protectie a muncii, fiind obligat sa opreasca lucrul in cazul constatarii unor defectiuni la acestea, luand masuri corespunzatoare pentru punerea in stare de functIare in conditii depline de securitate a muncii a dispozitivelor de protectie.

Totodata, conform acelorasi sarcini, inculpatul N I era obligat sa asigure asistenta tehnica, fiind direct raspunzator pentru realizarea masurilor de protectie a muncii in vederea evitarii accidentelor de munca, si era obligat sa se ingrijeasca de buna gospodarire si organizare a sectorului pe care il conducea astfel incat sa asigure conditii normale de lucru, fara pericol de accidentare.

Deasmeni la a punctul 6 din fisa se prevede obligatia maistrului de a nu admite inceperea lucrului fara asigurarea masurilor de securitate a muncii, respectiv dotarea si folosirea echipamentelor de protectie si de lucru de catre toti muncitorii.

In calitate de conducator al locului de munca, inculpatul N I trebuia totodata sa identifice eventualele riscuri ale activitatii de incarcare a uleiului brut, sa identifice pericolele posibile de accidentare, si  sa aduca la cunostinta sefilor ierarhici existena acestora , potrivit art.23 alin. 1  lit. d  din Lg.319/2006.

Din  concluziile expertizei tehnice efectuate  in  prezenta  cauza se  retine  deasemeni  faptul  ca in cazul in care balustrada existenta pe platforma de acces la partea superioara a cisternei, ar fi fost ridicata, partea vatamata G V  , dezechilibrandu-se, nu ar fi cazut in gol de la inaltimea de 3,30 m. si accidentul de munca ar fi putut  fi  evitat.

Din precizarile  formulate  de  S.C. V I S.R.L. S rezulta ca O Z L nu a adus la cunostinta sefilor ierarhici existenta defectiunii tijei  de la balustrada , iar martorii audiati in cauza sustin ca aceasta putea  fi remediata cu usurinta de catre sofer.

Astfel  din declaratia martorului X - director de transport la S.C. V I S.R.L. se retine faptul  ca ori de cate ori intervin defectiuni in trafic, soferii sunt obligati sa  anunte seful service-ului de intretinere si reparatii al societatii  , si  ca acesta, in functie gravitatea defectiunii, stabileste daca masina poate sa-si continue cursa sau sa se indrepte de urgenta spre cel mai apropiat service.

Conform declaratiei acestuia, defectiunea putea fi remediata cu usurinta de  orice unitate service intalnita pe traseu sau chiar la sediul S.C. M S.A. B inainte de inceperea operatiunii de incarcare , si ca  inculpatul  O Z L  , soferul  autocisternei , este acela care era obligat sa ridice manual balustrada, in conditiile  neridicarii automate a acesteia, intrucat autocisterna era utilajul lui, cunoscand dotarile acestuia, inclusiv pe cele de protectie, precum  si modul  lor  de actIare.

Deasemeni , din declaratiile  martorilor X la S.C. V I SRL  S , rezulta  ca inculpatul O Z L a fost instruit si cu privire la obligativitatea ridicarii balustradei .

Din declaratia  martorului X, sofer  la S.C. V I SRL  S si care la data de 08.12.2006, s-a deplasat la  randul sau, alaturi de inculpatul O Z L, la sediul S.C. M S.A. B pentru operatiuni de incarcare a uleiului brut, reiese  faptul  ca in cazul autocisternei sale, sistemul  automat de actIare a balustradei functIa, iar in situatia unei eventuale defectiuni , ei ,  in calitate de conducatori auto, erau obligati sa remedieze defectiunea.

Numitul X a precizat ca nici un angajat al S.C. M S.A. nu l-a insotit pe G V la locul de munca, nu l-a instruit pe acesta privitor la masurile de protectie pe care trebuia sa si le ia pentru a se urca pe platforma si nimeni nu a supravegheat activitatea, prezenti fiind doar el si inculpatul O Z L.

Acest aspect  rezulta  si din declaratia inculpatului  O Z L  , care  a aratat  faptul ca inculpatul N I nu a supravegheat activitatea desfasurata de partea vatamata.

Soferul  autocisternei – inculpatul  O Z L era obligat sa pregateasca pentru incarcare mijlocul de transport, inclusiv sa ridice balustrada, iar conducatorul locului de munca inculpatul N I sa verifice daca aceasta a fost ridicata, respectiv daca activitatea se putea desfasura in conditii de securitate, in situatia existentei unor defectiuni, nepermitand inceperea lucrului.

Din declaratia  martorului  X a rezulta  deasemeni  ca maistrul N I, in calitate de conducator-al locului de munca, avea obligalia de a supraveghea activitatea de incarcare a cisternei, de a verifica functIalitatea echipamentelor colective de protectie cu care aceasta era dotata, respectiv functIalitatea sistemului de actIare a balustradei.

Martorii  X au declarat  deasemeni  ca nu l-au vazut pe N I supraveghind activitatea destasurata de partea vatamata G V  .

De altfel, inculpatul N I acesta a recunoscut lipsa de supraveghere a partii vatamate G V  , afirmand ca imediat dupa ce i-a adus acestuia la cunostinta activitatea pe care urma sa o desfasoare, a plecat la Sectia prese, pentru a desfasura alte activitati , neinsotindu-l pe .Gruneza V la locul de munca.

Apararea inculpatului conform careia a trebuit sa se deplaseze la alta sectie , unde intre timp avusese loc o defectiune, nu poate ti primita intrucat aceasta a intervenit la aproximativ jumatate de ora de la inceperea activitatii desfasurate de partea vatamata, timp in care inculpatul putea sa insoteasca partea vatamata la locul de munca, sa verifice si sa se asigure ca lucrul poate incepe in conditii de siguranta.

Chiar si in situatia in care, ulterior, ar fi fost nevoit sa plece  in vederea monitorizarii defectiunii survenite, acesta avea obligatia  sa lase in locul sau un inlocuitor care sa continue supravegherea.

Partea vatamata G V, initial , s-a constituit parte civila cu urmatoarele sume: 1650 lei despagubiri cu titlul de drepturi salariale in perioada 08.12.2006-29.11.2007; 150 lei lunar despagubiri cu titlul de drepturi salariale in perioada 29.11.2007 si pana la data incetarii starii de invaliditate grad I; 843,20 lei lunar despagubiri pentru acoperirea cheltuielilor necesare acordarii ingrijirilor medicale incepind cu data de 29.11.2007 si pana la refacerea capacitatii de munca; 200.000 daune morale.

Prin obiectiunile formulate in scris la raportul de expertiza contabila din 12.05.2008, partea vatamata G V si-a majorat de la 843,20 lei pana la 1.162,53 lei lunar despagubirile solicitate pentru acoperirea cheltuielilor necesare acordarii ingrijirilor medicale incepind cu luna aprilie 2008.

Printr-o ceree  ulterioara , partea vatamata G V a solicitat ca despagubirile solicitate cu titlul de drepturi salariale si alte drepturi salariale prevazute de contractul colectiv de munca sa ii fie acordate pentru perioada 08.12.2006-02.10.2008, dar si dupa aceasta data, respectiv incepind cu data de 03.10.2008 pana la data incetarii starii de invaliditate, grad I, ca rezultat al diferentei dintre pensia ce o obtine pentru invaliditate grad I, si salariul, impreuna cu celelalte drepturi salariale pe care le-ar fi obtinut ca urmare a muncii prestata la S.C. M SA B.

X si Z(sotia si fiica partii vatamate) s-au constituit parti civile cu suma de 19.759 lei reprezentind cheltuieli efectuate in perioada 08.12.2006-29.11.2007 pentru acordarea de ingrijiri medicale , refacere si recuperare a starii de sanatate a partii vatamate G V si dobanda legala calculata pentru aceasta suma..

Prin obiectiunile formulate in scris la raportul de expertiza contabila din 12.05.2008, partile civile G R si T G si-au majorat de la 19.759 lei pana la 24.188,15 lei pretentiile reprezentind cheltuieli efectuate pentru acordarea de ingrijiri medicale, refacere si recuperare a starii de sanatate a partii vatamate, diferenta solicitata de 3.476,98 lei reprezentind cheltuielile efectuate in acelasi scop in perioada 01.03.2007-01.05.2008.

Printr-o  cerere ulterioara , la data de 23.09.2008, partile civile G R si T G si-au majorat din nou, de la 24.188,15 lei pana la 24.965,60 lei pretentiile reprezentind cheltuieli efectuate pentru achizitIarea medicamentelor necesare partii vatamate, diferenta solicitata de 777,45 lei reprezentind cheltuielile efectuate in acelasi scop in perioada 21.07.2008-19.09.2008 .

Totodata, acestea au solicitat o despagubire baneasca ce consta in diferenta dintre salariul pe care partea vatamata l-ar fi primit de la S.C. M S.A. si pensia pentru invaliditate pe care acesta o primeste. Au solicitat totodata o despagubire lunara in cuantum de 1500 lei, bani necesari pentru procurarea medicamentelor, platii maseorului, etc.

Spitalul municipal de Adulti B, unde partea vatamata a fost internata in perioada 08.02.2007 - 20.02.2007, s-a constituit parte civila cu suma de 1752,97 lei , reprezentand  contravaloarea  asistentei  medicale  acordata  partii  vatamate .

Spitalul Clinic de Urgenta SF. TREIME I si Spitalul Clinic de Recuperare I s-au constituit, la randul lor, parti civile cu sumele de 7528,34 lei, respectiv 2547,43 lei, sume ce reprezinta cheltuieli de spitalizare ocazIate de ingrijirile medicale acordate partii vatamate.

Potrivit  art. 37  alin. 1  din Legea  319/2006  -  Neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatate in munca de catre persoana care avea indatorirea de a lua aceste masuri, daca se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesIala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare sau cu amenda.

Potrivit  art. 38  alin. 1  din Legea  319/2006  -  Nerespectarea de catre orice persoana a obligatiilor si a masurilor stabilite cu privire la securitatea si sanatatea in munca, daca prin aceasta se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesIala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare sau cu amenda.

Fata de situatiile de fapt retinute mai sus, instanta apreciaza ca a fost dovedita savarsirea de catre inculpatii O Z L si N I, cu vinovatie , a  infractiunilor pentru care acestia au fost trimisi in judecata si va aplica fiecarui inculpat in parte cate o pedeapsa cu inchisoarea , sub minimul special  prevazut  de lege , pentru fiecare infractiune , la individualizare instanta urmand a avea in vedere : gradul de pericol social al faptelor savarsite , lipsa  antecedentelor  penale  ale inculpatilor, ,persoana si conduita faptuitorilor .

Totodata instanta va retine , atat  in latura  penala  cat  si civla ,  si  o  culpa  a partii vatmate G V  care prin incalcarea dispozitiilor legale amintite referitoare la obligativitatea folosirii mijloacelor de protectie, a creat posibilitatea producerii evenimentului din data de 08.12.2006 , insa  in  aprecierea  aceasti  culpe , instanta  va  avea  in vedere ,  pe de o parte , ca partea  vatamata G V a fost in imposibilitatea de a refuza ordinele si insarcinarile date de sefii sai, iar  pe  de alta  parte  , ca  nu fusese instruit pentru astfel de activitati, iar instruirea sa in lucrul la inaltime viza activitatea sa de electrician, care cuprinde norme si echipamente de protectie diferite, fata de cele  prevazute pentru activitatea incarcare ulei in cisterna.

Este evident ca unitatea angajatoare, partea responsabila civilmente, a improvizat ad-hoc suplinirea acestei deficiente de personal specializat si instruit pentru activitatea de incarcare a autocisternelor cu ulei , prin folosirea personalului specializat in alte operatiuni, in cazul de fata prin folosirea unui  electrician,  in activitati cu riscuri si norme de protectie nespecificate, aceasta activitate nefiind acoperita prin relementari specifice in normele de functIare ale unitatii angajatoare, domeniu care angajeaza raspunderea civila delictuala a acesteia pentru culpa maistrului.

Culpa partii vatamate , prin neridicarea manuala a  balustradei de protectie, se circumscrie activitatii de  indeplinire a  sarcinii primita pe linie de serviciu de partea vatamata cu incalcarea disp.art.22 din Lg.319/2006 („Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesIala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca, cerinta minima de autoprotectie, urmand ca instanta sa retina  o culpa  de  aproximativ 10% pentru partea vatamata in producerea accidentului.

Potrivit art.34 lit.b Cod penal – in caz de concurs de infractiuni, cand s-au stabilit numai pedepse cu inchisoare , se aplica pedeapsa cea mai grea , care poate fi sporita pana la maximul ei special ,iar cand acest maxim nu este indestulator se poate adauga  un spor de pana la 5 ani.

  Constatand ca infractiunile savarsite de inculpatii N I si O Z L , se afla in concurs real – art.33 lit.a , instanta ,  in temeiul art.34 lit.b Cod penal,  va contopi pedepsele  aplicate , fiecare  inculpat urmand  a  executa  pedeapsa cea mai grea .

In temeiul  art.71 alin. 2  Cod penal,  va interzice inculpatilor  O Z L  si N I , drepturile prevazute de art.64 lit. a – teza.II , b , Cod penal pe durata executarii pedepsei.

Potrivit art. 81 alin. 1  Cod penal – instanta poate dispune suspendarea conditIata a executarii pedepsei ,daca sunt intrunite urmatoarele conditii:

- pedeapsa aplicata este inchisoare de cel mult 3 ani sau amenda .

- infractorul nu a mai fost  condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni,afara de cazul cand condamnarea intra in vreunul dintre cazurile prev. in art. 38 Cod penal.

- se apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins fara executarea acesteia .

Constatand ca inculpatii  N I si O Z L  nu au mai fost condamnati anterior la o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 6 luni si apreciind ca scopul pedepsei aplicate inculpatului  poate  fi  atins  fara executarea acesteia, instanta  va suspenda conditIat executarea pedepselor aplicate inculpatilor si  le  va pune in vedere disp. art. 83 Cod penal, stabilindu- le  un  termen  de  incercare.

In temeiul art.71 alin. 5 Cod penal, va suspenda pedeapsa accesorie, a interzicerii  drepturilor  prevazute de art.64 lit. a – teza.II , b,  Cod penal ,  pe durata suspendarii conditIate a executarii pedepsei inchisorii aplicate inculpatilor.

In ceea ce  priveste  exceptia tardivitatii cererii de chemare in garantie , invocata de S.C. P S.A.  G,  urmeaza a  fi respinsa  pentru  urmatoarele  considerente :

Potrivit art.61 al.1, teza a II-a din C.pr.civ. „Cererea facuta de parat se va depune o data cu intampinarea; cand intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare.”

Potrivit art.63 C.pr.civ.” Cererea de chemare in garantie se judeca o data cu cererea principala. Cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin chemarea in garantie, instanta poate dispune despartirea ei spre a fi judecate deosebit.”

Din interpretarea celor doua texte de lege amintite rezulta ca cererea de chemare in garantie nu poate fi respinsa daca a fost formulata dupa prima zi de infatisare, in cel mai rau caz instanta putind dispune disjungerea de cererea principala si judecarea separata, desi regula este judecarea celor doua cereri impreuna.

  S.C. P S.A.  G  a  invocat  exceptia  lipsei  calitatii  sale  procesual  pasive si a solicitat respingerea cererii de chemare in garantie ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesual pasiva, motivat de faptul ca in baza contractului de transport incheiat cu S.C.V I SRL, aceasta din urma, in calitate de transportator, avea obligatia de a incarca marfa de la expeditor, in cazul de fata de la S.C. M S.A. B , si a o transporta la beneficiar, in cazul de fata  S.C. P S.A.  G.

In contractul de transport auto nr. X/31.10.2006 (f.407-409 dosar instanta) incheiat intre S.C. V I SRL  S in calitate de transportator si S.C. P S.A.  G in calitate de beneficiar, se stipuleaza in cap.V. OBLIGATIILE TRANSPORTATORULUI, la pct. 3 si 4 „3.Conducatorii auto vor avea calitatea de delegati si vor receptIa cantitativ si calitativ marfa, pe baza de semnatura cu obligatia de a o preda integral beneficiarului; Din momentul preluarii marfii, pana in momentul predarii la client, riscul transportului trece asupra transportatorului, care raspunde de integritatea acesteia ; 4.Transportatorul se obliga sa transporte marfa in bune conditii si in timp util la destinatia la destinatia indicata de beneficiar.”

Desi in continuare, la cap.VI. OBLIGATIILE BENEFICIARULUI, la pct.1 se prevede ca „Beneficiarul se obliga sa asigure descarcarea si incarcarea marfurilor”, acest aspect vizeaza cazurile in care marfa este incarcata si/sau descarcata la sediul beneficiarului, in cazul de fata responsabilitatea descarcarii autocisternei de ulei, potrivit dispozitiilor contractuale amintite, urmind sa revina S.C. P S.A.  G in momentul in care transportatorul S.C. V I SRL  S  ar fi ajuns cu marfa la sediul beneficiarului.

A da o alta interpretare dispozitiilor contractuale dintre parti ar fi insemnat ca la fiecare transport efectuat de S.C. V I SRL  S ar fi trebuit sa fie prezenti reprezentanti ai beneficiarului S.C. P S.A.  G pentru a incarca/descarca mijloacele de transport apartinind de S.C. V I SRL  S.

Fata de aceste dispozitii ale contractului semnat de parti, urmeaza ca instanta sa admita  exceptia lipsei calitatii procesual pasive a S.C. P S.A.  G in calitate de chemata in garantie si pe cale de consecinta sa respinga cererea de chemare in garantie a acestei societati de catre partea responsabila civilmente S.C. V I SRL  S , ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Din raportul de expertiza contabila  rezulta ca drepturile salariale ce se cuvin partii vatamate G V pentru perioada 08.12.2006-31.03.2008 sunt in valoare de 607 lei net si reprezinta diferenta dintre ceea ce partea vatamata ar fi primit ca salariu la locul de munca si ceea ce a primit in concret, fie cu titlul de indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, fie cu titlul de pensie pentru invaliditate grad I.

Ulterior , pensia de invaliditate s-a situat la o valoare superioara, constant, fata de depturile banesti pe care le-ar fi realizat partea vatamata, nemaiexistand o diferenta in defavoarea partii vatamate G V.

Aceste valori fiind fluctuante, partea vatamata G V va avea posibilitatea sa solicite pe viitor, majorarea acestor despagubiri periodice, in cazul unor diferente care i s-ar cuveni, calculate conform expertizei mai sus mentIate.

De asemenea, a fost calculata contravaloarea tichetelor de masa pe care partea vatamata le-ar fi primit in aceeasi perioada daca ar fi fost la locul de munca, valoarea neta fiind de 1.007,42 lei.

Din scrisorile medicale depuse la dosar, insotite de bonurile fiscale rezulta ca partea vatamata G V necesita pentru intretinere si supravietuire, lunar, un tratament medical, conform unei scheme prescrise standard pentru afectiunea neurologica a acestuia.

Contravaloarea partiala a acestui tratament, proportIal cu culpa  inculpatilor , va fi acordata partii vatamate sub forma de despagubiri globale pentru trecut, de la data prescrierii pana la data pronuntarii hotararii si sub forma de despagubiri periodice- lunar, pe viitor, fiind evident ca acest tratament are semnificatie vitala, fiind prescris constant, pana la insanatosirea partii vatamate - incetarea starii de invaliditate.

In ceea  ce  priveste  pretentiile  civile  - daune  morale  formulate  de  partea  vatamata G V ,  din materialul probator  rezulta ca partea vatamata a stat internata in spital in urma accidentului de munca produs din culpa inculpatilor concurenta  cu cea a partii vatamate.

Suferintelor fizice , determinate de  durerea suportata, la dificultatile de deplasare - practic imobilizare ,  li s-au adaugat suferintele psihice determinate  de imobilizarea , izolarea partii vatamate de mediul sau normal de viata  prin limitarea deplasarii si efectuarea muncilor obisnuite in gospodarie, cat si a celor necesare intretinerii curente.

Accidentul a avut un efect devastator asupra vietii partii vatamate, care a ramas cu infirmitate in munca si cu invaliditate,  si desi a trecut o perioada mare  de  timp  de la accident, nu si-a redobandit pe deplin capacitatile, nici in plan personal si nici profesIal.

Instanta apreciaza ca exista  o legatura de cauzalitate intre faptele inculpatilor N I  si O Z L  , si traumele fizice si psihice produse partii vatamate G V  , inclusiv faptul ca acesta a este inapt de munca o perioada de timp, partea vatamata fiind indreptatita sa fie despagubita cu contravaloarea acestor prejudicii, sub forma daunelor morale , iar  valoarea  acestora  este  in limita  sumei  solicitate ca  si  pretentii de catre vatamat , insa, avand in vedere ca  aceste  daune s-au produs si prin concursul atitudinii partii vatamate, urmeaza ca partea civila sa fie despagubita numai cu privire la partea de prejudiciu imputabil inculpatilor , aflat in legatura directa de cauzalitate cu faptele acestora, conform principiului repararii integrale a prejudiciului , proportIal cu  contributia faptuitorilor la creearea acestor daune.

Constatand  ca  intre prejudiciul cauzat partii vatamate  G V, si faptele  retinute in sarcina  inculpatilor  N I si O Z L , exista legatura de cauzalitate,fiind indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale prevazute de art.998,999 si urm.  Cod civil , instanta va admite actiunea civila a acesteia si va obliga , in solidar, pe  inculpati  , fiecare  dintre  acestia , in  solidar cu partile  reponsabile  civilmente : S.C. M S.A. B  si S.C. V I SRL  S  ,  sa plateasca,  partii civile daune materiale  si  daune  morale , insa, avand in vedere ca  aceste  daune s-au produs si prin concursul atitudinii partii vatamate, urmeaza ca partile civile sa fie despagubite numai in limita  prejudiciului  imputabil inculpatilor.

Analizind facturile si bonurile doveditoate prin care partile civile G R si T G  au inteles sa-si dovedeasca pretentiile in valoare de 24.965,60 lei, se constata ca unele dintre aceste facturi se refera si la achizitIarea unor articole care nu pot fi considerate necesare partii vatamate, cum ar fi de ex. facturile de la f.72 si f.83 care fac dovada achizitIarii unei game variate de produse, intre care si bauturi alcoolice , insa dincolo de aceste constatari, instanta va retine ca in mare parte facturile si bonurile dovedesc achizitIarea unor produse necesare ingrijirii partii vatamate si achitarea medicamentelor prescrise pentru tratamentul acestuia, motiv  pentru care  instanta va admite in parte cererea partilor civile G R si Tanase G cu privire cheltuielile avansate pentru cumpararea medicamentelor in perioada 08.12.2006-19.09.2008 si va aprecia costul acestor cheltuieli la  suma de 18.000 lei cu titlul de cheltuieli avansate pentru cumpararea medicamentelor si a altor produse necesare ingrijirii, refacerii si recuperarii partii vatamate.

Constatand ca intre prejudiciul cauzat partilor civile G R si T G, si faptele retinute in sarcina  inculpatilor  N I si O Z L , exista legatura de cauzalitate,fiind indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale prevazute de art.998 - 1000 si urmatoarele  Cod civil , instanta va admite actiunea civila a acestora a si va obliga , in solidar, pe  inculpatii  O Z L si N I , fiecare  dintre  ei in  solidar cu partile  reponsabile  civilmente : S.C. V I SRL  S si S.C. M S.A. B , sa plateasca,  partilor civile G R si T G  , daune materiale , insa, avand in vedere ca  aceste  daune s-au produs si prin concursul atitudinii partii vatamate, urmeaza ca partile civile sa fie despagubite numai in limita  prejudiciului  imputabil inculpatilor.

Constatand ca intre prejudiciul cauzat partilor vatamate  Spitalul „Elena Beldiman” B , Spitalul de Urgenta „Sfanta Treime” I , Spitalul Clinic de Recuperare I , si fapta retinuta in sarcina  inculpatilor  N I si O Z L , exista legatura de cauzalitate,fiind indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale prevazute de art.998,999 si urm.  Cod civil , instanta va admite actiunea civila a acestora si va obliga , in solidar , pe  inculpati , fiecare  dintre  acestia , in  solidar cu partile  reponsabile  civilmente : S.C. M S.A. B  si S.C. V I SRL  S  ,  sa plateasca,  partilor civile  daune materiale reprezentand  contravaloarea  cheltuielilor  de  spitalizare , insa, avand in vedere ca  aceste  daune s-au produs si prin concursul atitudinii partii vatamate, urmeaza ca partile civile sa fie despagubite numai in limita  prejudiciului  imputabil inculpatilor.

In temeiul art.193 Cod procedura penala,  va  obliga pe inculpatul  N I , in solidar cu partea responsabila civilmente S.C. M S.A. B si pe  inculpatul O Z L, in solidar cu partea responsabila civilmente SC V I SRL S sa plateasca partilor civile : G V , G R  , T G contravaloarea  cheltuielilor  de  judecata  efectuate  de parti – onorar avocat, onorar expert, certificate medicale.

In baza art.191 alin. 1 si 2  Cod procedura penala  va obliga  pe inculpatul  N I ,  in solidar cu partea responsabila civilmente S.C. M S.A. B si pe  inculpatul O Z L, in solidar cu partea responsabila civilmente SC V I SRL S , la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in prezenta cauza.

1