Succesiune

instanta a dat urmatoarea hotarare:

I. Procedura de judecata

A. Cererea de chemare in judecata

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei B la data de 16.06.2011 sub numar de dosar X/2011, repartizat in mod aleatoriu prezentului complet (civil nr. 8), reclamantul I Ia chemat in judecata pe paratul  I C, solicitand  dezbaterea succesiunii in urma decesului tatalui I C, decedat la data de 18.02.2001 si dezbaterea succesiunii defunctei mame I E, decedata la data de 11.07.2009.

In motivarea in fapt a cererii de chemare in judecata, reclamantul a aratat ca la data de 18.02.2001 a decedat I C, la mostenirea caruia are vocatie succesorala, impreuna cu I E in calitate de sotie supravietuitoare si paratul I C in calitate de fiu. Acte de acceptare tacita a succesiunii a efectuat doar el impreuna cu mama sa, ingrijindu-se direct de bunurile ce compun masa succesorala, paratul I C neefectuand acte de acceptare a mostenirii. Din masa succesorala face parte ? din casa de locuit situata in loc. I, jud. V, cu suprafata de teren aferenta de 996 m.p. si terenul in suprafata de 2 ha si 500 m.p. situat in intravilanul si extravilanul com. I, conform Titlului de proprietate nr. X/48931 din 21.11.2000 emis de Comisia judeteana V.

Reclamantul a aratata ca, la data de 11.07.2009 a decedat mama sa I E, la mostenirea caruia are vocatie succesorala, impreuna cu  paratul I C. Reclamantul a aratat ca a facut acte de acceptare a succesiunii singur, paratul neacceptand mostenirea. Din masa succesorala face parte 5/8 din casa de locuit situata in loc. I, jud. V, cu suprafata de teren aferenta de 996 m.p. si ? din terenul in suprafata de 2 ha si 500 m.p. situat in intravilanul si extravilanul com. I, conform Titlului de proprietate nr. X/48931 din 21.11.2000 emis de Comisia judeteana V.

In drept, reclamantul a invocat Legea 319/1944, art. 644 si urm. C.civ.

Cererea de chemare in judecata a fost timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 493,6 lei conform art. 3 din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si timbrul judiciar in cuantum de 3 lei, conform art. 3 din O.G. 32/1995 privind timbrul judiciar.

B. Apararile formulate

Paratul a depus intampinare  (fila 71) prin care a aratat ca este de acord cu cererea de chemare in judecata cu privire la dezbaterea succesiunii defunctilor I C si I E. Masa succesorala este corect indicata de reclamant. Nu este de acord cu inlaturarea sa de la mostenirea parintilor. A aratat ca, dupa decesul tatalui, a lucrat suprafete de teren ramase mostenire, lucrarile fiind suportate in mod egal de catre el si reclamant. A aratat ca, a lucrat impreuna cu reclamantul via, productia de vin fiind impartita in trei.  Dupa decesul mamei, a luat din gospodarie bunuri mobile.

In drept, paratul  nu  a invocat nicio dispozitie legala

C. Probe

Reclamantul a solicitat incuviintarea probe cu inscrisuri, probei cu interogatoriul paratului si probei testimoniale.

In cadrul probei cu inscrisuri a depus la dosar urmatoarele copii de pe inscrisuri:  acte de stare civila (filele 5-8, 37-38),  Titlul de proprietate nr. X/48931 din 21.11.2000 (fila 9), act de vanzare cumparare (fila 10), certificat de atestate fiscala (fila 11), incheieri de verificare a evidentelor succesorale (filele 22-27), adeverinta  (fila 90),  chitante  si facturi fiscale (filele 93-108).

Paratul a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, probei cu interogatoriul  reclamatului si probei testimoniale.

In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri si proba testimoniala cu martorii X (fila 85) si  X (fila 86) –pentru reclamant si martorii X (fila 84) si  X (fila 82-83) - pentru parat, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar, proba cu interogatoriul partilor, raspunsurile la interogatorii fiind atasate la dosar la fila 72, respectiv 79-80 .

D. Aspecte procedurale

Paratul a beneficiat prin incheierea din data de 02.12.2011 (fila 67) de ajutor public judiciar in forma asistentei prin avocat.

II. Solutia instantei

Dupa analizarea inscrisurilor din dosar, instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:

La data de  18.02.2001 a intervenit decesul  numitului I C cu ultimul domiciliu in loc. I, judetul V (conform certificatului de  deces seria DM nr. X de la fila 5).

In urma decesului acestuia au ramas ca succesori,  conform actelor de stare civila depuse la dosar, I E, in calitate de sotie supravietuitoare, reclamantul I Isi  paratul I C, in calitate de fii.

Din inscrisurile depuse la dosar si sustinerile partilor rezulta ca, defunctul I C si sotia  acestuia I E au dobandit in timpul casatoriei, in cote egale, imobilul casa de locuit si terenul in suprafata de  996  m.p.  (act de vanzare cumparare) .

Conform Titlului de proprietate nr. X /48931 din data de 21.11.2000 emis de Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate V (fila 9) defunctului I C, in timpul vietii, i-a fost reconstituit dreptul de proprietate  asupra terenului in suprafata totala de 2 ha si 1496 m.p., dar in care a fost inclusa si suprafata de teren dobandita de defuncti in timpul casatoriei cu suprafata de 996 m.p.

La data de 11.07.2009 a intervenit decesul  numitei I E cu ultimul domiciliu in loc. I, judetul V (conform certificatului de  deces seria DS nr. X de la fila 6).

In urma decesului acesteia au ramas ca succesori,  conform actelor de stare civila depuse la dosar, reclamantul I Isi  paratul I C, in calitate de fii.

Din cele de mai sus, instanta retine ca partile din prezentul dosar se afla in stare de indiviziune cu privire la  bunurile  din masa succesorala.

In drept, potrivit art. 91 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii 287/2009 privind codul civil,  mostenirile deschise inainte de intrarea in vigoare a noului cod civil sunt supuse legii in vigoare la data deschiderii mostenirii.

Astfel, intrucat  mostenirea se deschide prin moarte, constatand ca atat I C, cat si I E au decedat inainte de 01.10.2011, spetei de fata ii sunt aplicabile urmatoarele dispozitii ale codului civil din 1864, in vigoare la aceasta data:

Art. 651 din Codul civil din 1864 prevede ca succesiunile se deschid prin moarte. In conformitate cu prevederile Codului civil (art. 654- 658), pentru ca o persoana sa poata mosteni trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa aiba capacitate succesorala, sa nu fie nedemna de a mosteni si sa aiba vocatie concreta la mostenire.

Conform art. 669 C.civ. copii sau descendentii  defunctului si urmasii lor in linie dreapta la infinit sunt chemati la mostenire, cota parte din mostenire stabilindu-se in mod egal (pe capete) daca toti sunt  descendenti de gradul I.

In conformitate cu art. 1 din Legea 319/1944  pentru dreptul la mostenire a sotului supravietuitor, sotul supravietuitor mosteneste o cota de ? din mostenire daca vine la mostenirea sotului in concurs cu descendentii defunctului, indiferent de numarul lor, cota care se imputa cu prioritate asupra mostenirii.

Raportand textele de lege de mai sus la situatia de fapt retinuta, instanta apreciaza actiunea cu care a fost investita este intemeiata numai in parte.

A. In ceea ce priveste deschiderea succesiunii

Constatand ca potrivit Incheierii de verificare a evidentelor succesorale ale Camerei Notarilor Publici si Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania (filele 22-25) asupra mostenirii ramasa de pe urma defunctului I C nu s-a deschis procedura succesorala pana in prezent, instanta urmeaza a  constata deschisa succesiunea defunctului I C, la data de 18.02.2001, cu ultimul domiciliu in  sat./com.I, jud. V.

In ceea ce priveste deschiderea  succesiunii defunctei I E, constatand ca potrivit Incheierii de verificare a evidentelor succesorale ale Camerei Notarilor Publici si Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania (filele 25-27) asupra mostenirii ramasa de pe urma defunctei nu s-a deschis procedura succesorala pana in prezent, instanta urmeaza a  constata deschisa succesiunea defunctei I E, la data de 11.07.2009, cu ultimul domiciliu in  sat./com.I, jud. V.

B. In ceea ce priveste masa succesorala

Referitor la masa succesorala ramasa de pe urma defunctului I C, avand in vedere principiul disponibilitatii,  si probele administrate in dosar, cat si faptul ca nu a fost contestata  calitatea  de bun comun a  imobilului casa si teren cu suprafata de 996 m.p. dobandite prin actul de  vanzare cumparare  din data de 17.09.1959 inscris in Registrul de transcriptiuni la data de 22.09 1959 sub nr. 204 la grefa Tribunalului popular Raionul B, Regiunea I, intrucat nu a fost rasturnata prezumtia de cota egala de contributie la dobandirea bunurilor din timpul casatoriei, instanta urmeaza sa stabileasca ca din masa succesorala ramasa de pe urma defunctului face parte 1/2 din casa de locuit si suprafata de 996 m.p. situata in sat./com. I, jud. V, cealalta ? din aceste bunuri reprezentand cota de bun comun a sotiei Itemie E.

Cu privire la suprafata de teren de 2 ha 500 m.p. inscrisa in Titlul de proprietate X/48931 din data de 21.09.2000 emis pe numele defunctului I C, intrucat aceste terenuri au fost dobandite prin reconstituirea dreptului de proprietate, instanta urmeaza a aprecia ca, din masa succesorala a defunctului fac parte terenurile in suprafata totata de 2 ha 500 mp., in cota de 1/1.

In ceea ce priveste masa succesorala ramasa de pe urma defunctei I E, avand in vedere principiul disponibilitatii si probele administrate in dosar, cat si faptul ca nu este contestata calitatea de mostenitor a acesteia in calitate de sotie supravietuitoare de pe urma defunctului Ie C, cat si calitatea  de bun comun a  imobilului casa si teren cu suprafata de 996 m.p. dobandite prin actul de  vanzare cumparare  din data de 17.09.1959 inscris in Registrul de transcriptiuni la data de 22.09 1959 sub nr. 204 la grefa Tribunalului popular Raionul B, Regiunea I, instanta urmeaza sa stabileasca ca, din masa succesorala ramasa de pe urma defunctei, face parte 5/8 din casa de locuit si din suprafata de 996 m.p. situata in sat./com. I, jud. V si, ? din terenurile cu suprafata  de 2 ha 500 m.p. inscrise in Titlul de proprietate X/48931 din data de 21.09.2000 emis pe numele I C, ca bunuri proprii.

C. In ceea ce priveste calitatea de mostenitor

Potrivit conditiilor stabilite in art. 655 si 655 din Codul civil pentru a putea mosteni, o persoana trebuie sa intruneasca doua conditii: una pozitiva, aceea de a exista la data deschiderii succesiunii, adica de a avea capacitate succesorala si una negativa, respectiv de a nu fi nedemna. La aceste conditii expres cerute de lege, doctrina a mai adaugat una, si anume aceea a existentei vocatiei la mostenire. Dreptul succesoral roman confera vocatie succesorala generala la mostenirea ab intestat rudelor defunctului, respectiv persoanelor care se afla intr-o legatura de descendenta sau ascendenta in linie dreapta sau colaterala cu de cuius.

Astfel cum rezulta din certificatul de nastere seria N.G. nr. Xfila 8), respectiv certificatul de nastere N.G. nr. X(fila 42), reclamantul ?i paratul sunt  fiii defunctului I C ?i a defunctei I E si, avand in vedere aceste elemente de fapt, respectiv legatura de descendenta intre defunc?i si  par?ile din proces, instanta retine ca, ace?tia au vocatie succesorala generala la mostenirea lasata de defunc?i.

Din certificatul de casatorie seria Ce nr.X(fila 7) rezulta ca I E si I C au fost soti. Se remarca ca, partile recunosc erorile materiale intervenite cu ocazia intomirii actelor de stare civila (fila 39 din dosar).

Din declaratiile martorilor si inscrisurile depuse la dosar (filele 91-92) rezulta ca, defunctii I E si I C au mai avut un fiu, I Ion, care a fost adoptat cu efecte depline, pierzand astfel, vocatia la mostenirea parintilor firesti.

In ceea ce priveste persoanele cu vocatie la mostenire, se retine ca, pentru a veni efectiv la mostenirea lui de cuius, cel cu vocatie succesorala trebuie sa accepte succesiunea inauntrul termenului de prescriptie de 6 luni prevazut de art. 700 alin. 1 Cod civil. Expirarea termenului de prescriptie, fara ca succesibilul sa fi facut acte de acceptare expresa sau tacita a mostenirii are drept consecinta pierderea dreptului de a accepta mostenirea, iar odata cu acesta si a vocatiei succesorale, fiind considerat strain de mostenire. 

A?a cum s-a re?inut la capitolele anterioare, la data de 18.02.2001 a intervenit decesul defunctului I C, iar la data de 11.07.2009 a intervenit decesul defunctei Itemie E.

Din probele administrate (declaratii de martori, interogatorii) rezulta ca, ambele parti s-au comportat, de la data decesului fiecarui parinte, ca mostenitori. Astfel, toti martorii audiati nemijlocit de instanta au declarat ca, atat la inmormantarea defunctului I C, cat si la inmormantarea defunctei I E au participat ambii frati, care au contribuit cu munca si cu diverse produse la inmormantare. Se observa ca partile au domiciliile in loc. B,  in imobilul succesoral din loc. I a locuit, dupa decesul defunctului I C, sotia supravietuitoare I E, dupa decesul careia,  reclamantul a incuiat imobilul succesoral, aspect recunoscut in raspunsurile la interogatoriu. Martorul X a declarat ca paratul, la scurt timp de la decesul mamei defuncte, a mers la imobilul succesoral cu intentia de a face curat in curte, insa a gasit poarta incuiata. Acest aspect a fost confirmat si de martora X audiata in cauza.

In lumina situatiei de fapt retinute trebuie vazut, daca  par?ile si-a insusit in interiorul termenului de prescriptie de 6 luni de la data deschiderii succesiunii calitatea de mo?tenitor  pe care o au inca de la acest moment, consolidand, astfel, transmisiunea succesorala care a operat prin simplul fapt al mortii defunc?ilor. Potrivit art. 689 Cod civil, insusirea, consolidarea neconditionata a calitatii de mostenitor se realizeaza prin acceptare expresa, prin acte de acceptare tacita a mostenirii sau prin acceptarea fortata a mostenirii. Potrivit art. 689 teza a II-a Cod civil, acceptarea este expresa atunci cand succesibilul isi insuseste calitatea de erede printr-un inscris autentic sau sub semnatura privata, vointa de a accepta succesiunea trebuind, asadar, sa fie manifestata in forma scrisa. Potrivit aceluI text legal, acceptarea tacita consta in savarsirea de catre succesibil a unui act sau fapt, pe care nu-l putea savarsi decat in calitatea sa de erede si din care rezulta neindoielnic intentia sa de acceptare a mostenirii.

Codul civil nu reglementeaza sistematic actele de acceptare tacita, rezumandu-sa sa prevada in art. 690 ca actele de conservare, de ingrijire si administrare provizorie nu constituie prin ele insele acte de primire a mostenirii, iar in art. 691 ca actele de dispozitie juridica asupra drepturilor succesorale constituie acte de acceptare. 

Pentru a ne afla in prezenta unei acceptari tacite trebuie indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii: actul savarsit de succesibil sa fie facut in calitate de mostenitor, sa fie neechivoc. Un fapt echivoc nu poate fi considerat ca o acceptare tacita. In masura in care actul succesibilului poate primi si o alta interpretare, el nu poate avea valoarea unei acceptari, deoarece actele echivoce nu pot constitui o manifestare tacita a vointei de a accepta.

Instanta va analiza indeplinirea conditiilor mai sus mentionate.

Reclamantul sustine ca, singurii mostenitori ai defunctului I C este el, in calitate de fiu si mama sa, I E, paratul I C, fiind strain de mostenire prin neacceptarea tacita a succesiunii. Reclamantul sustine ca dupa decesul tatalui, s-a ocupat de imobil, a cultivat pamantul, platind o persoana care sa ingrijeasca de mama sa, a detinut cheile casei. De asemenea, sustine ca este singurul mostenitor a defunctei I E, in calitate de fiu, paratul I C, fiind strain de mostenire prin neacceptarea tacita a succesiunii. A aratat ca a ingrijit in mod direct de bunurile din masa succesorala.

Paratul sustine ca, dupa decesul tatalui a participat la cultivarea terenului  a luat bunuri mobile din imobilul succesoral, produse  rezultate din cultivarea terenului. Imediat  dupa decesul mamei sale, paratul sustine ca a luat din gospodarie bunuri mobile, iar ulterior, intrucat poarta  a fost incuiata de fratele sau nu a mai avut acces in imobil.

Instanta constata ca, martorii audiati, sustin interesul partii in favoarea careia au depus marturie. Astfel, martorii X ( fila 85) si X (fila 86) confirma aspectele relatate de reclamant, in timp ce martorii X (fila 82) si X (fila 84) confirma aspectele relatate de parat. La interpretarea declaratiilor martorilor, instanta are in vedere ca, martorii, prieteni sau cunostinte, nu pot reda cu exactitate anumite aspecte, dupa trecerea unui timp indelungat. In ceea ce priveste relatia de afinitate intre parat si martorul X, instanta are in vedere ca, art. 189 alin. 1 C.proc. civ. este o norma de ordine privata, partile putand conveni, expres au tacit, ca aceste persoane sa fie audiate ca martori. Se observa ca, la momentul in care paratul a nominalizat martorii (incheierea din data de 29.11.2011-fila 62), reclamantul, prezent la judecata cu asistenta calificata, nu s-a opus la incuviintarea acestei probe, cea ce semnifica o acceptare tacita. Avand in vedere acest aspect, instanta nu a dat eficienta opunerii la administrarea acestei probe, la termenul din data de 13.12.2011 (fila 89), insa la  aprecierea declaratiei martorei, va avea in vedere  aceasta calitate prin raportare la  celelalte probe administrate in dosar.

Analizand declaratia martorei X, instanta observa ca, majoritatea aspectelor relatate de aceasta  au fost declarate si de martorul X.

Analizand sustinerile si probele aministate in dosar, instanta constata ca, atat reclamantul, cat si paratul au efectuat acte cu valoare de acceptare tacita a mostenirii defunctilor,  cu valoare juridica similara, in termenul de acceptare a mostenirii de 6 luni. 

Se retine ca, dupa decesul defunctului Ie C, atat reclamantul, cat si paratul au lucrat terenurile proprietatea defunctului, acte care ar putea fi interpretate ca fiind acte de acceptare a mostenirii. Astfel, martora X (fila 84) a declarat ca, dupa decesul defunctului Ie  C, paratul a lucrat pamanturile, iar martorul X (fila 82) a relatat ca l-a ajutat pe parat sa  transporte anumite produse de la tara, dupa decesul tatalui. Se observa ca, martora Carp Maria (fila 85) nu face referire exacta la momentul cand numai reclamantul a lucrat pamanturile, iar declaratia martorei X (fila 85), cu privire la acest aspect, nu va fi retinuta, avand in vedere ca martora are o pozitie contradictorie, declarand ca nu il cunoaste pe parat, dupa care, relateaza ca l-a vazut la inmormantarea parintilor.

Instanta nu va retine declaratia martorei X sub aspectul faptului ca, partile aveau impartit terenul cu vie, dupa decesul defunctului I C, intrucat nu se coroboreaza cu nici un alt mijloc de proba.

Ingrijirea de imobil casa de locuit, nu reprezinta acte de acceptare tacita a mostenirii defunctului I C, intrucat au caracter echivoc, din imprejurarile in care s-au efectuat nu rezulta ca reclamantul si-a insusit prin ele calitatea de mostenior sau reprezinta un ajutor dat mamei, in viata la acel moment, I E. Nu rezulta ca vreuna din parti a platit impozitul pentru terenuri, a instrainat bunuri din masa succesorala. Nici faptul ingrijirii unui parinte, aflat in nevoie nu constituie act de acceptare tacita a mostenirii, ci reprezinta concretizarea obligatiei legale de intretinere dintre ascendenti si descendenti, cat si obligatia morala fata de parintele aflat in nevoie.

Asadar, din analiza probelor din dosar, instanta aconstata ca, dupa decesul defunctului I C, atat reclamantul, cat si paratul, au efectuat lucrari agricole asupra terenurilor defunctului, acte care,  pot fi interpretate ca fiind acte de acceptare tacita,  avand in vedere ca partile  s-au considerat mostenitori.

Instanta observa ca, dupa decesul mamei partilor, I E, terenurile au fost cultivate numai de catre reclamant, care s-a ocupat de ingrijirea imobilului. Martorii propusi de reclamant, au declarat in mod generic ca pamanturile sunt muncite numai de catre reclamant. Din adeverinta depusa la dosar la fila 90, rezulta ca reclamantul utilizeaza din anul 2007, suprafetele de teren care au apartinut tatalui sau, defunctul I C. Se observa, ca reclamantul a lucrat pamanturile in calitate de mostenitor al tatalui, din timpul vietii defunctei. Insa, aceste acte pot fi putea fi interpretate ca fiind acte de acceptare tacita, intrucat reclamantul  s-a considerat mostenitor.

Nu rezulta ca la imobilul succesoral s-au efectuat lucrari de reparatii care sa angajeze viitorul bunurilor. Se obseva ca,  reclamantul a platit impozitul  pe teren si casa si cheltuielile privind energia electrica, dupa expirarea celor 6 luni de la data decesului mamei la data de 11.07.2009  (filele 93-94).

In ceea ce-l priveste pe parat, din raspunsul la interogatoriu (fila 72), martorii audiati in cauza, rezulta ca acesta a luat anumite bunuri mobile (perne, cuverturi) din imobilul sucesoral. Aceste acte, luate de pomana, in opinia martorilor, avand in vedere traditia crestina, pot dovedi ca paratul s-a considerat mostenitor, indreptatit a lua aceste lucruri.

De asemenea, dupa moartea mamei, reclamantul a incuiat cu lant si lacat poarta de acces in locuinta. Constatand ca, partile sunt in relatii conflictuale, aceasta atitudine a reclamantului a fost interpretata de catre parat ca fiind o impiedicare din partea acestuia sa patrunda in imobil pentru a efectua alte acte.

In aprecierea actelor de acceptare a mostenirii dupa parinti, instanta are in vedere si, art. 8 alin. din Conventia Europeana a Drepturilor Omului care prevede ca ,,orice persoana  are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si corespondentei sale". In jurisprudenta sa, Curtea a stabilit ca  domeniul succesiunilor si al donatilor intre rude apropiate apare strans legat de viata de familie (Marckx c. Belgiei – hotararea din 13.06.1979, Pla si Puncernau impotriva Andorei, nr. 69498/01, pct. 26). Astfel, drepturile succesorale reprezinta un element al vietii de familie ce nu poate fi neglijat.

Avand in vedere  elementele de fapt si de drept mai sus mentionate, in ceea ce priveste ambele mosteniri ramase de la defuncti, intrucat partile nu s-au considerat niciodata straini de mostenire,  constatand ca partile au efectuat acte cu valoare juridica similara (cultivarea terenului, dar fara plata impozitului,  ingrijirea casei, pe de o parte, cultivarea terenului, luare de bunuri mobile de valoare redusa, pe de alta parte) in termenul de 6 luni de la momentul deschiderii mostenirilor, instanta apreciaza ca, partile au acceptat mostenirea in maniera in care fiecare a inteles semnificatia si efectele actului lor, avand in vedere si faptul ca acestea nu au cunostinte juridice.

Acest aspect se coroboreaza cu atitudinea procesuala a partilor in proces.  Se constata ca, in fata instantei (incheierea din data de 25.10.2012-fila 39), paratul a aratat ca, va ceda partea sa de mostenire cu privire la casa de locuit si terenul aflat ingraditura, urmand ca sa- i fie atribuit terenul extravilan. La acelasi termen de judecata, partile, au precizat ca sunt frati, aspect ce se observa din infatisarea lor, ca doresc sa puna capat litigiului pe cale amiabila, solicitand un termen incuviintat de instanta. La termenul din data de 08.11.2011 (fila 43), partile nu au incheiat tranzactia, intrucat nu au fost de acord cu modalitatea de impartire, paratul nefiind de acord sa platesca cheltuielile de judecata.

Aceste declaratii efectuate  in sedinta publica,  sunt apreciate de instanta ca fiind marturisiri spontane ale partilor cu privire la calitatea de mostenitor, atat a reclamantului cu privire la calitatea de mostenitor al paratului, cat si a paratului cu privire la calitatea de mostenitor a reclamantului. Intrucat marturisirea este un act juridic unilateral, marturisirea isi produce efecte fara a fi nevoie sa fie acceptata de cealalta parte si este irevocabila. Ea constituie un mijloc de proba, impotriva autorului ei si in favoarea celui care isi intemeiaza pretentia sau apararea pe faptul marturisit.

De asemenea, trebuie precizat ca, datorita unicitatii patrimoniului si a succesiunii, actul de optiune succesorala are caracter indivizibil, nefiind posibila ca o mostenire sa fie acceptata in parte, doar pentru anumite bunuri. Invers, acceptarea anumitor bunuri de succesiune in mod necesar duce la retinerea acceptarii intregii mosteniri ce i se cuvine acceptantului. Asadar, nu are relevanta faptul ca din masa succesorala, asa cum au solicitat partile sa fie constatata, nu sunt incluse bunuri mobile.

Instanta ia act ca, defunctei I E nu-i este contestata calitatea de  mostenitor a defunctului I C, in calitate de sotie supravietuitoare.

Prin urmare, pentru aceste considerente, instanta urmeaza a stabili ca de pe urma defunctului I C au ramas urmatorii mostenitori legali:

o I E (in prezent decedata), in calitate de sot supravietuitor careia ii revine o cota de ? din masa succesorala;

o I Ion, in calitate de fiu, caruia ii revine  o cota de 3/8 din masa succesorala;

o I C in calitate de fiu, caruia ii revine o cota de 3/8 din masa succesorala;

Totdata, instanta va stabili ca de pe urma defunctei I E au ramas urmatorii mostenitori legali:

o I Ion, in calitate de fiu, caruia ii revine  o cota de 1/2 din masa succesorala;

o I C in calitate de fiu, caruia ii revine o cota de 1/2 din masa succesorala.

D. Asupra cheltuielilor de judecata

Fata de solutia la care a ajuns instanta in urma deliberarii, avand in vedere dispozitiile art. 274 C.proc.civ. care prevad ca partea care cade in pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata, instanta urmeaza sa ia act ca nu au fost solicitate cheltuieli de judecata.

E. In ceea ce priveste ajutorul public judiciar

Prin incheierea din data de 02.12.2011 (fila 67), paratul a beneficiat de ajutor public judiciar in forma asistentei prin avocat, plata onorariului de avocat in cuantum de 270 lei fiind virata din fondurile statului.

Instanta retine ca, O.U.G. 51/2008 stabileste reguli de acordare a ajutorului public judiciar, dar si obligatii ce revin partilor in proces de a le plati statului.

Potrivit art. 50 indice 2 din O.U.G. 51/2008, in situatia in care, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, beneficiarul ajutorului public judiciar dobandeste bunuri sau drepturi de creanta a caror valoare, respectiv cuantum, depaseste de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat sa restituie ajutorul public.

Avand in vedere valoarea masei succesorale (13143,2 lei), stabilita prin raportare la Raportul de expertiza a Camerei Notarilor Publici, vazand valoarea  ajutorului public judiciar de care a beneficiat paratul (270 lei),  instanta a apreciaza ca situatia paratului, se incadreaza in ipoteza prevazuta de art. 50 indice 2 O.U.G. 51/2008, motiv pentru care, va obliga ca paratul sa plateasca statului suma de 270 lei, reprezentand ajutorul public judiciar de care a beneficiat.

9

Domenii speta

Spete similare