Obligatia de a face

INSTANTA

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante, sub nr. x/2011, reclamanta B M a chemat in judecata pe paratul C V, solicitand obligarea acestuia de a muta stupii aflati pe terenul proprietatea sa, pe cheltuiala acestuia si obligarea aceluiasi parat la repararea prejudiciilor produse de desfasurarea activitatii apicole fara respectarea dispozitiilor legale in vigoare, prejudicii evaluate la suma de 3000 lei, reprezentand contravaloarea spitalizarii sotului reclamantei, al pasarilor decedate si a cheltuielilor efectuate cu demersurile judiciare efectuate,.

In motivarea in fapt a cererii, reclamanta a aratat ca paratul detine aproximativ 180 de familii de albine pe terenul proprietatea sa, care se invecineaza cu imobilul reclamantei. A precizat ca roitul albinelor ii ingradeste exercitarea atributelor dreptului sau de proprietate, fiind pusa in imposibilitatea de a efectua muncile gospodaresti, pe care trebuie sa le indeplineasca dupa un anumit program determinat de activitatea albinelor, respectiv intre orele 5-9 dimineata.

Reclamanta a mai aratat ca intepaturile albinelor au provocat si decesul unor pasari pe care le detinea in gospodarie. Apreciaza reclamanta ca paratul incalca dispozitiile Legii nr. 89/1998 republicata si cele ale Regulamentului de aplicare a acesteia, care prevad obligativitatea apicultorilor de a proteja viata, sanatatea oamenilor si animalelor. De asemenea, paratul incalca prevederile art. 6 din Regulament.

Cererea a fost intemeiata in drept pe dispozitiile art. 998-999, 1075 si urmatoarele cod civil, Legea nr. 89/1998.

A anexat copii de pe titlu de proprietate si certificat medico-legal. Pe parcursul procesului a depus acte medicale si si-a precizat cererea, solicitand si daune morale pentru suferintele psihice si fizice provocate sotului sau de  socul anafilactic. De asemenea, a precizat ca a formulat actiunea in pretentii in baza mandatului tacit dintre soti.

Paratul a formulat intampinare, solicitand respingerea actiunii, cu motivarea ca stupii sai sunt amplasati pe teren extravilan, in vecinatatea terenului sau intravilan si imobilului proprietatea reclamantei, stupina respectand dispozitiile legale. Paratul mai arata ca reclamanta este de rea-credinta, urmarind ca paratul sa nu mai aiba albine, iar sotul reclamantei putea fi intepat de albinele altor apicultori, intrucat in satul H mai sunt inca cinci apicultori. A precizat ca apicultorul nu raspunde de prezenta albinelor in cautarea polenului pe proprietatea altor persoane, daca sunt respectate dispozitiile legale in materie. In ceea ce priveste numarul familiilor de albine pe care le are, paratul arata ca art. 5 alin.3 din Legea apiculturii permite un numar nelimitat de albine, iar art. 6 din regulament invocat de reclamanta se refera la utilizarea optima a potentialului melifer.

Au fost administrate proba cu inscrisuri, interogatoriu, proba testimoniala si expertiza judiciara topografica.

Analizand ansamblul probatoriu administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:

I. Asupra cererii avand ca obiect obligatia de a face.

Paratul detine pe terenul proprietatea sa, situat in intravilanul satului H, com. I, jud. V, o stupina formata din mai multi stupi, identificati in anexa 1 la raportul de expertiza topografica (filele 63-65). Terenul paratului se invecineaza in partea de est cu terenul proprietatea sotului reclamantei.

Desi reclamanta a invocat incalcarea prevederilor Legii nr. 89/1998 a apiculturii, fata de probele administrate, instanta constata ca in activitatea sa de apicultor, paratul nu a incalcat aceste prevederi. Astfel, stupii sai sunt amplasati la distante mai mari de 5 m, cat prevad dispozitiile art. 7 alin.3 din lege, iar numarul de familii de albine nu poate fi ingradit, dispozitiile legale invocate de reclamanta (art. 6 din Regulamentul de punere in aplicare a legii apiculturii), neavand legatura cu numarul de albine pe care il poate avea  un apicultor, ci contine o recomandare pentru utilizarea optima a potentialului melifer, respectiv posibilitatea de a obtine o cantitate maxima de miere.

Se mai retine faptul ca paratul, desi nu a incalcat prevederile legale referitoare la distantele obligatorii fata de hotare, a amplasat stupii mai departe de gospodaria reclamantei si a sotului acesteia, astfel cum se poate observa din anexa la raport, coroborata cu declaratiile martorilor audiati si raspunsul dat de parat la interogatoriu. Paratul a manifestat astfel grija fata de vecini, fara a i se putea imputa ceva in modul de desfasurare a acestei activitati.

Prin urmare, nu este intemeiata cererea privind obligarea paratului de a muta stupii.

II. Cererea privind despagubirile este, de asemenea, neintemeiata, pentru urmatoarele considerente:

In ceea ce priveste suferinta produsa de intepaturile de albine sotului reclamantei, instanta constata ca, pe de o parte intepaturile nu au lasat o semnatura, neputandu-se stabili apartenenta albinelor care au provocat acele intepaturi, in conditiile in care, din declaratiile martorilor audiati rezulta ca mai sunt doi apicultori in satul H, nefiind relevanta distantele la care se afla stupii acestora, in cazul roitului, iar pe de alta parte, intepaturile, chiar daca ar proveni de la albinele din familiile detinute de parat, nu se datoreaza faptei paratului.

Instanta constata ca martorii propusi de reclamanta nu au putut preciza in mod cert ale cui erau albinele pe care le-au vazut in curtea reclamantei.

Din adresa Directiei Sanitare Veterinare si Pentru Siguranta Alimentelor V din data de 01.06.2011 nu rezulta ca reprezentantii acestei institutii au stabilit in mod cert, ca albinele care au roit in curtea reclamantei si l-au intepat pe sotul sau si pasarile, ar apartine paratului, in adresa facandu-se referire la reclamatiile reclamantei si faptul ca paratul si-ar fi luat angajamentul sa mute stupii nu atrage raspunderea acestuia, in conditiile in care nu se constata incalcarea vreunei dispozitii legale de catre parat.

Instanta mai retine ca toate prevederile Legii nr. 89/1998 au drept ratiune si scop protejarea albinelor, care constituie, potrivit art. 1 din lege, o parte a avutiei nationale, dat fiind rolul sau economic, ecologic si social.

Art. 2 din lege prevede ca ,,Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale impreuna cu Ministerul Mediului si Padurilor sprijina activitatea apicola, in scopul protejarii albinelor, cresterii numarului si productiei familiilor de albine, al valorificarii superioare a resurselor melifere si a produselor apicole.”

Nu se poate retine culpa paratului, in conditiile in care albinele sunt libere si zboara in orice directie, neputand fi ingradite, cu exceptia masurilor de roit artificial, iar potrivit art. 5 alin. 4, ,,Apicultorul nu raspunde pentru prezenta albinelor in cautarea polenului si nectarului pe diverse proprietati, vii, livezi ori pentru prezenta roiurilor, ca urmare a instinctului de inmultire.” 

De asemenea, este de notorietate faptul ca albinele nu ataca daca nu sunt provocate, orice persoana cu minime cunostinte stie ca albinele nu trebuie lovite sau izgonite intr-un mod violent, or, din declaratia martorului Stupu Corneliu, rezulta ca reclamanta si sotul acesteia s-au comportat exact contrar, incercand sa indeparteze albinele. De altfel, doar pe sotul reclamantei (si animalele acesteia) i-au intepat albinele, din probe nerezultand ca ar mai fi fost intepate sau deranjate de albine si alte persoane.

Pentru angajarea raspunderii delictuale invocata de reclamanta este necesara intrunirea cumulativa a trei conditii: sa existe o fapta ilicita, producerea unui prejudiciu si existenta unei legaturi de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul produs.

Din situatia de fapt retinuta mai sus si prevederile legale aplicabile in materie de apicultura, instanta constata ca paratul nu a savarsit vreo fapta ilicita, prin care sa fi fost cauzat prejudiciul produs reclamantei si sotului ei. S-ar putea concluziona, in schimb, pe baza probelor, ca acest prejudiciu a fost provocat de insasi fapta victimei.

Pentru motivele de fapt si de drept retinute mai sus, instanta va respinge cererile reclamantei.

In considerarea prevederilor aret. 274 Cod procedura civila, instanta va obliga pe reclamanta, cazuta in pretentii, sa plateasca paratului cheltuieli de judecata in cuantum de 800 lei, reprezentand onorariu avocatial si parte din onorariul expertului, dovedite cu chitantele depuse la dosar.

Intrucat instanta a omis sa puna in vedere partii care a propus expertiza topografica sa plateasca diferenta de onorariu pentru expert, conform decontului depus de acesta, va pune plata acestei diferente direct in sarcina reclamantei, cazuta in pretentii.

Pentru aceste motive:

3

Domenii speta

Spete similare