Rele tratamente aplicate minorului

Asupra cauzei de fata;

Sub nr.  6313/189/2011 din 30.12.2011 a fost inregistrat la instanta dosarul nr. X/2011 al Parchetului de pe langa Judecatoria B, impreuna cu Rechizitoriul din 20 decembrie  2011,  prin care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatului :

- U L  - C  – cetatenie romana, studii 10 clase, casatorit,  fara antecedente penale, pentru savarsirea infractiunilor de „lovire si alte violente” si „rele tratamente aplicate minorului” fapte prevazute si pedepsite de art. 180 alin. 2 1 si art. 306  alin. 1  Cod penal  cu aplicarea art. 33 lit. b) Cod penal  , impotriva  partii vatamate U E-M -  nascuta la data de 06.03.2001.

Din analiza actelor si lucrarilor dosarului de urmarire penala nr. X2011 al Parchetului de pe langa Judecatoria B instanta retine urmatoarele :

In data de 05.10.2011, in jurul orelor 18,48 , Politia Municipiului B a fost sesizata prin SNUAU 112 de catre minora U E-  M in varsta  de 10 ani si 7 luni la acea data , cu privire la faptul ca a fost lovita de sotia tatalui ei,  mama vitrega U L - D si amenintata telefonic,  cu acte de violenta , de catre tatal sau  numitul U L  - C  .

Minora partea vatamata U E - M are varsta de 10 ani si provine din prima casatorie a tatalui sau,  inculpatului U L  - C  , cu mama ei, care a decedat in urma cu 6 ani.

Dupa aproximativ 6  luni de la decesul primei sotii ,  inculpatului U L  - C  s-a recasatorit cu actuala sotie,  U L- D , relatie de casatorie din care au rezultat doi copii minori,  in varsta de 5, respectiv 3 ani.

Dupa moartea mamei,  partea vatamata minora U E -  M,  a fost supusa de catre tatal ei, in repetate randuri la suferinte atat fizice cat si psihice.

Acestea s-au accentuat atunci cand, tatal ei , inculpatul U L  - C, s-a recasatorit cu invinuita U L-  D, care la randul ei incepuse sa se comporta violent fata de minora.

Vecinii au declarat faptul ca de multe ori au auzit cum  sotii U o lovesc si o pun la munca pe fetita U E-  M., astfel incat aceasta a ajuns sa mearga la scoala neingrijita, flamanda si sa prezinte teama atunci cand cineva se apropia de ea.

Profesorii de la Scoala nr. 10 din B,  unde aceasta invata,  au declarat ca minora U E - M este inteligenta, frecventeaza scoala si are note de 9 si 10.

 Martora R G, profesoara minorei a declarat ca in clasa a-III-a minora U E-  M a venit la scoala cu un ochi umflat si fiind intrebata, acesta a declarat ca tatal ei a lovit-o cu cureaua peste cap si catarama a atins-o in dreptul ochiului.

 De asemenea minora U E-  M a declarat ca tatal ei consuma deseori bauturi alcoolice si o bate fara motiv , iar mama „vitrega” U L-  D are grija doar de copii sai,  iar pe ea o neglijeaza, ii vorbeste urat si o bate.

Martora C V, vecina familiei U a declarat ca o vede pe minora in fiecare dimineata in jurul orelor 07,00 in curte facand curatenie si lucrand in gospodarie ca un adult.

Aceasta a mai adaugat faptul ca , intr-o zi din vara anului 2010 a auzit-o pe minora U E - M tipand si cand a iesit afara,  l-a vazut pe tatal ei,  inculpatului U L  - C,  fugind dupa ea si amenintand-o cu un cutit.

In data de 05.10.2011 invinuita U L - D a batut-o si a udat-o cu un furtun cu apa pe minora U E-  M , fapta care a determinat-o pe  partea vatamata  sa sune apelul de urgenta 112.

 in urma apelului telefonic efectuat de minora U E-  M , un echipaj de politie s-a deplasat la adresa din  municipiul  B, X, domiciliul partii vatamate,  unde au depistat-o pe minora in fata portii de acces in curtea locuintei, in stare de agitatie si plangand.

 Aceasta a fost internata in Centrul de Primire in Regim de Urgenta a Copilului Abuzat, Neglijat, Exploatat B pentru protejare, evaluare psiho-sociala si clarificare a situatiei familiale.

Pentru ca aceasta prezenta pe corp urme de violenta a fost supusa unei expertize medico-legale, concluziile Certificatului medico-legal nr. 367/06.10.2011 fiind ca „U E- M prezinta leziuni care au putut fi produse prin lovire cu un obiect contondent la data de 02.10.2011 si necesita 4-5 zile de ingrijiri medicale de la producerea lor”.

Din actele de evaluare intocmite de psihologii Centrului  de Primire in Regim de Urgenta a Copilului Abuzat, Neglijat, Exploatat B din cadrul  Directiei Generale de Asistenta Sociala si  Protectia Copilului V,  existente la dosar , nr. 663 din 11.10.2011, rezulta ca minora U E - M  a fost supusa abuzului fizic si emotional de catre tatal sau  si mama „vitrega” care au lovit-o, i-au adresat injurii, cuvinte si expresii jignitoare.

Acesta nu creste si se dezvolta intr-un climat familial necesar , prezentand simptomatologia victimei abuzului fizic si psiho - emotional in cadrul familiei de origine, autorii fiind tatal U L - C si mama „vitrega” U L - D. Acesteia ii sunt atribuite sarcini si responsabilitati in gospodarie,  nepotrivite pentru varsta si nivelul ei de dezvoltare fizica si psihica , fiind investita cu rol paternal cu privire la fratii sai mai mici.

Raportul de evaluare , bazat pe interviu, observatie si tehnici de investigare specifice,  asa cum se mentioneaza in cuprinsul acestuia, concluzioneaza ca minora U E -  M a fost „abuzata fizic si psiho-emotional in cadrul familiei de origine, identificand agresorii ca fiind tatal, invinuitul U L-  C si actuala sotie a acestuia U L-  D, abuzuri manifestate prin: lovire produsa in mod repetat, atat de tata cat si de catre actuala sa sotie; etichetare, amenintare, jignire;refuzul de a accepta copilul, respingerea si lipsa unei relatii afectiv – emotionale normale mama – copil. S-au evidentiat astfel mecanismele defensive care apar in aceasta situatie:tacere, incapacitatea de a se apara in relatia de putere intretinuta de agresori, dezechilibru psiho-emotional accentuat, agitatie psiho-motorie, sentiment de teama continua, anxietate, blocaje in identificarea exteriorizarea afectelor negative pe fondul traumei suferite….”.

Minora U E-  M a declarat ca a fost amenintata, jignita si lovita de tatal ei, U L  - C  si de sotia acestuia, U L-  D, iar tatal a lovit-o cu cureaua de la pantaloni peste tot corpul „i-a pus mana in gat si i-a dat cu pumnii in cap”.

Prin Hotararea nr. 588/28.10.2011 emisa de Comisia Pentru Protectia Copilului V  s-a instituit , cu acordul tatalui, masura de protectie speciala – plasament pentru copilul U E - M la bunicii materni-  Samoila Dumitru si Samoila Margareta din satul Popeni, com. Zorleni, jud. V.

Prin acelasi rechizitoriu, procurorul a dispus:

- Scoaterea de sub urmarire penala a invinuitei U L - D pentru savarsirea infractiunii de „lovire si alte violente” fapta prevazuta si pedepsita de art. 180 alin. 2 Cod penal ,  in temeiul art. 249 al. 1  Cod procedura penala rap. la art. 11 pct. 1 lit. b Cod procedura penala, art.1 0 al. 1 lit. b? Cod procedura penala , art. 18? Cod penal si art. 91 lit. c) Cod penal si aplicarea  fata de invinuita U L D a amenzii administrative in cuantum de 100 lei.

 Cu privire la latura civila in timpul urmaririi penale:

Partea vatamata U E - M -  prin reprezentantii legali, nu si-a manifestat vointa in sensul constituirii de parte civila in cul urmaririi penale.

 Cele  retinute mai sus rezulta din urmatoarele mijloace de proba : proces-verbal de sesizare , declaratii parte vatamata , proces verbal de admitere pentru copii strazii , adresa Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia copilului V, Certificat medico-legal nr.367/06.10.2011 , Raport de evaluare psiho-sociala , Acte medicale, Caracterizare U E M , Hotararea nr.588/2011 a Comisiei pentru protectia copilului V, declaratii martori: R G , Dragomir Oana Mihaela , Gherghescu D , C V ,declaratie invinuit U L C ,  actele dosarului.

Inculpatul U L  - C  , are varsta de 36 ani, este casatorit, studii 10 clase, ocupatia conducator auto la SC Bambus SRL B , fara antecedente penale, conform fisei de cazier judiciar .

Pe parcul urmaririi penale, invinuitul U L  - C a recunoscut partial savarsirea faptei si a motivat ca este nevoit sa foloseasca violenta pentru ca fiica sa este obraznica si neascultatoare.

In faza de judecata ,  in prezenta cauza, inculpatul U L - C,  a declarat ca partea vatamata U E – M este fiica sa minora rezultata din prim sa casatorie, mama minorei decedand, minora locuind cu acesta si cu nou a sa familie, compusa din  actuala sotie U L – D, si cei doi copii minori ai acestora la adresa din BX V, pana cand s-a instituit asupra minorei  masura de protectie speciala – plasament pentru copilul U E - M la bunicii materni Samoila Dumitru si Samoila Margareta din satul X, com. X, jud. V, in cul cercetarilor in prezenta cauza.

Inculpatul apreciaza ca partea vatamata este un copil cu care te intelegi mai greu, desi a incercat sa o educe cu vorba buna, dar nu a reusit. Declara ca nu are timp sa se ocupe in mod constant de educatia minorei, de cresterea si ingrijirea acesteia, deoarece munceste toata ziua pentru intretinerea familiei, de dimineata pana  seara, ca sofer la o societate, in distributie de marfuri,  facand curse si in afara orasului.

Apreciaza  ca a avut un comportament normal ca parinte fata de minora, ii oferea  afectiune si conditii normale de trai, haine, mancare , igiena,  educatie parinteasca si acces la educatia scolara.

Sustine ca partea vatamata  are un comportament rebel, ii raspundea urat, chiar si mamei naturale cand aceasta traia, iar dupa decesul acesteia, comportamentul partii vatamate a devenit si mai dificil.  Nu recunoaste ca i-a solicitat partii vatamate sa faca munci de adult in gospodarie, nici sa aiba grija de fratii mai mici, ci doar, in contextul demersurilor educationale ii solicita partii vatamate un minim de ordonare si disciplinare, in sensul de a-si strange farfuria de la masa si sa-si aseze la loc scaunul si alte lucruri pe care le folosea.

 Partea vatamata, insa, ignora toate sfaturile sale in calitate de tata si ii placea sa umble neingrijita, desi inculpatul sustine ca o trimitea la scoala in haine curate, aceasta se juca in curte si parculet si ajungea cu hainele murdare la scoala, unde il facea de ras si era dojenit de ceilalti parinti si de cadrele didactice. Partea vatamata  obisnuia sa plece de dimineata de acasa si se intorcea seara, desi programul scolar era de la  orele 12,00 la orele 17,00, motivand ca ii era frica sa stea singura acasa. Sustine  ca partea vatamata a avut  a avut  tot timpul o relatie  tensionata cu actuala sotie a inculpatului, U L – D,  nu s-au inteles de loc.

 Recunoaste ca a  certat-o pe partea vatamata, afirmand ca este „nesimtita”  , si a mai lovit-o pe partea vatamata  fiind depasit de  situatie si jenat de situatia in care a fost pus in societate, corectie fizica pe care o aplica din cand in cand, la una - doua saptamani, una din lovituri fiind aplicata si cu cureaua in zona dorsala a partii vatamate, dar pentru ca aceasta s-a miscat sa se apere, a lovit-o si peste maini.

In urma reclamatiilor parintilor colegilor de scoala ai partii vatamate, care sustineau ca partea vatamata  le fura pachetele cu mancare ale copiilor si ii punea sa le sarute mana, inculpatul discutat cu  partea vatamata  ,  a dojenit-o , iar acesta promitea ca se va cuminti, dupa care o lua de la capat, motivand ca atat o duce capul.  Sustine ca nu a fost contactat de cadrele didactice de la scoala frecventata de partea vatamata  privind comportamentul acesteia, iar el nu a considerat necesar sa ceara  ajutorul unor institutii externe familiei, pentru corijarea comportamentului minorei.

Cunoaste faptul ca intre partea vatamata si actuala sotie a inculpatului era o stare conflictuala, si cu toate ca aceasta incerca sa o supravegheze pe minora, sa o ajute la lectii, relatia conflictuala intre acestea avansa, cele doua se jigneau si loveau reciproc, dar  inculpatul sustine ca  aceste conflicte nu s-au  petrecut niciodata in prezenta sa, fiindu-i doar relatate de sotia sa.

Recunoaste ca in luna septembrie 2011 a avut un conflict cu partea vatamata,  ocazie cu care i-a aplicat o corectie fizica cu cureaua in zona feselor.

Declaratiile inculpatului se coroboreaza cu ansamblul materialului probator, cu declaratiile martorilor  R G, X inclusiv declaratiile partii vatamate audiata in instanta, la care se adauga fise de caracterizare a acesteia emisa de Scoala din Popeni, comuna Zorleni, jud. V.

Martorii apreciaza ca  inculpatul U L - C  o iubeste foarte mult pe fiica sa  din prima casatorie,  pe minora parte vatamata U E - M, si  acesta nu este o  fire violenta si nici adeptul unui comportament violent fata de copii in scop educational.

 Dupa decesul primei sotii , inculpatul si-a asumat intreaga responsabilitate pentru cresterea si educarea minorei , dorind sa locuiasca in continuare , impreuna, desi atat bunicii materni, cat si bunicii paterni ai partii vatamate s-au oferit sa il ajute in crestere prin luarea minorei la acestia.

Martorii sustin ca inculpatul U L - C  a creat toate conditiile pentru ca partea vatamata sa creasca si sa se dezvolte intr-un mediu propice,  asigurandu-i conditii bune materiale si de educatie, pentru a avea rezultate bune la scoala,  avea un comportament normal fata de partea vatamata, se ocupa de cresterea si educatia acesteia, atat cat ii permitea timpul ramas dupa terminarea programului de serviciu, care in general era de dimineata pana seara, , ii asigura fiicei sale, toate cele necesare, se interesa de situatia sa scolara, participa la toate sedintele cu parintii, coopera cu scoala, inclusiv in programe extrascolare vizand excursii, fiind vazut personal cu partea vatamata  la cumparaturi de haine, era si  este  atasat afectiv de minora.

Programul de lucru al inculpatului, solicitant, de dimineata pana seara a dus la necesitatea ca , in restul timpului, de minora se ocupa sotia inculpatului, U L – D,  relatia dintre acestea fiind caracterizata prin aversiune reciproca.

 Si in prezent, inculpatul se ocupa de partea vatamata, pe care o viziteaza des la bunicii materni,  unde minora se afla in plasament, contribuie la intretinerea acesteia, intretinand o relatie afectiva permanenta .

 In mediul scolar  din B, se aprecia ca minora U E – M era  foarte obosita si speriata, deoarece mama vitrega  o trezea des noaptea pentru ca facea in pat, si mai obisnuia sa o loveasca.

Minora nu se plangea ca este lovita de tata, decat o singura data, in incidentul cu cureaua, iar implicare scolii nu a fost suficient de mare, desi minora manifesta date ca necesita o mai atenta implicare pedagogica, psihologica, a scolii, atat fata de minora ca eleva a institutiei scolare , cat si fata  de  familia acesteia, pentru colaborarea in procesul educational.

 Faptul ca minora era un copil foarte bun la invatatura si avea o fire  introvertita, neputandu-se comunica usor cu ea, nu a atras atentia scolii mai serios, iar aplicarea unor mici corectii fizice de catre parinti, este apreciata  de pedagogii audiati ca fiind chiar fiind necesara.

Situatia inculpatului , ca tata si sot,  a fost descrisa de majoritatea martorilor cu expresia

 „ intre ciocan si nicovala”,  referitor  la  relatia total incompatibila dintre partea vatamata  si actuala  sotie a inculpatului,  care manifesta severitate in educatia minorei, sens in care cerea sprijinul inculpatului, rolul acestuia  fiind permanent de mediator intre  fiica sa si sotia sa.

In legatura cu  echimozele constatate la un moment dat  de asistenta  medicala a scolii,  pe corpul partii vatamate, minora nu s-a plans ca a fost lovita, nu a acuzat pe tatal sau, existand probabilitatea, sustinuta de toti martorii,  ca aceste  urme de lovituri  sa fi fost provocate in urma jocurilor copilaresti ale partii vatamate, care este o fire zvapaiata, si in mod predilect se catara in copaci si sare garduri. 

Era de notorietate in mediul scolar din B , ca sotia inculpatului manifesta total dezinteres de fata de situatia scolara a minorei, inclusiv cea extrascolara recreativa organizata de scoala, si nu aprecia gesturile  scolii , de ajutor,  acordat  minorei, iar minora , obisnuia sa se prezinte la scoala intr-o  tinuta vestimentara destul de neingrijita, inadecvata, cu haine ponosite, neadecvate ca marime, cu parul nespalat, de aceasta situatie fiind suspectata mama vitrega, intr-o opinie,  sau comportamentul rebel a partii vatamate, in alta opinie.

 Martorii apreciaza ca minora este o persoana dificila, marcata de decesul mamei, care a cautat afectiune la mama vitrega,  in dorul de  mama naturala, dar s-a izbit de firea rece a sotiei tatalui, lipsita total de afectiune pentru copil, refuzandu-i manifestarile de apropiere.

Dupa ce sotia inculpatului s-a manifestat foarte violent fata de minora, asa cum a relatat minora  bunicilor materni,  acestia au observat ca partea vatamata s-ar fi inchis foarte mult in ea si nu si-a mai comunicat probleme nici unei persoane, nici macar tatalui.

Chiar si bunicii materni, la care acesta  se afla in plasament in prezent,  sunt nemultumiti de comportamentul minorei, apreciind ca singura ei calitate este aceea ca invata foarte bine.

Minora este caracterizata de acestia ca fiind o persoana rebela,  chiar obraznica, vorbeste urat si raspunde urat adultilor care incearca sa aiba asupra ei autoritate educationala, tipa, are un comportament disimulat, minte cu usurinta,  fiind greu sa faci diferenta cand spune adevarul si cand minte, plange usor pentru a impresiona si a fi credibila in situatii neveridice, este violenta, se auto victimizeaza creand situatii aparent suicidare, precedate de crize de agresivitate impotriva altor persoane,  incepand de la colegii de scoala pana la persoane adulte,  fura din casa  bani cu care  cumpara bomboane pe care le daruieste copiilor la scoala, iar cand este certata si i se cer explicatii,  motiveaza  de fiecare data ca asa este ea.

 Partea vatamata  este o fire energica, obisnuieste  in joaca sa se catere prin copaci , motiv pentru care,  tot timpul este plina de vanatai,  si ii place sa-si murdareasca hainele ca sa  faca in ciuda bunicilor materni, manifestand o tendinta  permanenta spre a se murdari si a umbla neingrijita, sare  gardurile, intarzie la scoala, vine seara tarziu,  bunicii materni, ca si  inculpatul in perioada cand minora se afla la el, fiind nevoiti sa o caute,  afirmand ca partea vatamata  este  o persoana cu care te intelegi greu.

Bunica materna sustine ca inculpatul se plangea des de  aceste aspecte , de aceste dificultati in cresterea, supravegherea si educarea partii vatamate, in perioada cand minora se afla la el, motiv pentru care, aprecia ca era necesara  , din cand in cand ,  cate o mica corectie fizica, o curea la sezut, dar corectia nu avea  nici un rezultat.

Bunicii materni, cu care inculpatul a pastrat o legatura foarte stransa, constatau aceste aspecte relatate de inculpat in perioadele in care  minora isi petrecea vacantele la ei,  acest comportament inadecvat al partii vatamate, persistand  si in prezent,  de cand minora se afla la ei in plasament , dobandind un  caracter de  permanenta .

Desi bunicii materni au mers cu ea la psiholog, partea vatamata,  avand probleme de mictiuni spontane nocturne, afectiune pe care a avut-o  mama acesteia pana la varsta de 10 ani,  minora a afirmat ca nu are de gand sa-si schimbe comportamentul si nici sa urmeze vreun tratament medicamentos.

 Bunica paterna, care se invecineaza in B cu locuinta inculpatului, in acelasi cartier, a constat personal ca partea vatamata , care ramanea de multe ori la ea,  la solicitarea inculpatului de a o supraveghea pe perioade scurte de timp, cat acesta se afla la serviciu,  relata in mod mincinos ca a fost alungata de acasa.

 Martora  apreciaza ca partea vatamata ar fi putut dezvolta acest tip de comportament rebel, dificil, disimulat, nemultumit in esenta,  ca o reactie de aparare, deoarece minora se considera neindreptatita, de  masurile educative ale mamei vitrege , care nu erau  intotdeauna corecte, in sensul ca aceasta o pedepsea uneori pentru lucruri marunte sau nereale, certand-o si chiar lovind-o.

Se apreciaza de martori ca inculpatul nu a pus-o pe partea vatamata niciodata la munci grele, ci doar ii cerea sa fie ordonata, asa cum ii cereau si bunicii, in limitele cerintelor corespunzatoare varstei minorei, respectiv, sa-si spele farfuria, si sa-si faca patul.

Partea vatamata a  inceput sa se comporte agresiv dupa ce a inceput sa mearga la scoala,  in sensul ca riposta imediat la orice agresiune verbala sau fizica, martorii apreciind ca partea vatamata  este o fire mai zvapaiata decat alti copii, fiind mai neascultatoare si necesitand o interventie permanenta si mai autoritara din partea parintilor.

Partea vatamata U E – M a fost  audiata in instanta, ocazie cu care  a declarat ca: in perioada in care locuia cu tatal sau biologic,  la inculpatul U L - C , cu sotia acestuia  U L – D, si cu fratii vitregi,  frecventa curile unei Scoli din B, unde ii placea mai mult decat ceea care o  frecventeaza in prezent in sat X, comuna X, jud. V.

Sustine ca nu are motive sa se planga de comportamentul tatalui sau, care se purta frumos cu ea si care ii aplica rar cate o corectie fizica, de obicei cu palma si rar cu cureaua,  dar motivat de faptul ca ea se considera ca era foarte obraznica, nu-si facea treburile de copil, nu isi spala farfuria, ii raspunde urat si comenta.

Este nemultumita de comportamentul sotiei tatalui ei, U L – D , cu care nu s-a inteles niciodata, deoarece nu stia sa se poarte cu ea in calitate de  copil, nu-i oferea afectiune si intelegerea de care minora avea nevoie sa o primeasca de la o mama, o lovea cu palma, cand era mai mica, fara motiv.

Sustine ca in ziua in care a apelat  prin SNUAU 112, nu avusese nici un conflict cu tatal sau, ci cu mama vitrega, care o lovise, deoarece crezuse ca minora chiulise de la scoala, fiind de fapt o neintelegere in privinta programului scolar, si de teama ca aceasta o va spune tatalui, cand va veni seara acasa de la munca, a  apelat la politei.

 Partea vatamata sustine ca ii place mult la scoala, si este multumita de conditiile de la bunicii materni, dar si-ar dori mai mult sa locuiasca cu tatal sau, la  care tine  si care se ocupa in continuare de ea, o viziteaza, ii aduce bani si bunuri pentru intretinere, si si-a exprimat dorinta de a  frecventa o scoala din B, insa apreciaza ca are in continuare o relatie distanta cu sotia  tatalui ei, cu care nu stie daca s-ar putea intelege intr-o relatie de coabitare.

Sustine ca  in perioada in care locuia cu tatal sau era ingrijita corespunzator, era hranita, i se asigurau toate cele necesare, rechizite, haine curate, dar fiind o fire rebela—cum se auto caracterizeaza—ii placea sa murdareasca hainele de scoala , jucandu-se in locuri nepotrivite, si cu mult timp inainte de curile scolare.

 Sustine ca tatal sau  venea la sedintele cu parintii si se interesa de situatia ei scolara, iar excursia in care a mers a fost platita de o doamna asistenta din scoala, pentru ca asa a vrut aceasta , desi tatal sau avea bani .

Sustine ca atunci cand a efectuat apelul de urgenta si a fost audiata de psihologi in centru pentru minori, era suparata pe mama vitrega pentru comportamentul ei si nu pe tatal ei.

Sustine ca statea cu fratii mai mici din placere pentru ca ii erau dragi, se juca cu acestia si ii supraveghea cand parintii erau plecati, dar fratii erau marisori si mergeau singuri la oala, si nu i s-a interzis niciodata sa mearga in excursie pentru ca sa aiba grija de fratii ei. Sustine ca nu a fost amenintata niciodata de tatal sau cu cutitul

In prezent, partea vatamata  locuieste in  plasament la bunicii materni Samoila Dumitru si Samoila Margareta din satul Popeni, com. Zorleni, jud. V si este eleva in clasa a V-a la Scoala cu clasele I-VIII Popeni, comuna Zorleni,  institutie  scolara , care a efectuat o caracterizare psiho - pedagogica a minorei, comunicata instantei  sub nr. 610 din 09.05.2012, si  in urma careia au rezultat urmatoarele aspecte:

- din punct de vedere psiho-emotional s-a observat prezenta unor trasaturi de personalitate precum sociabilitate, extroversiune, interese de relationare cu cei din jur, atasament fata de familie,( bunici si tata), dorinta de manipulare, excitabilitate, nervozitate, caracter exploziv, dorinta de afectiune, sechele emotionale;

- sub aspect comportamental,  ca eleva,  prezinta un comportament in general adaptat, cu episoade de agresivitate, totodata se observa o atitudine deschisa, dorinta de apropiere, nevoia de a se face remarcata, comunicativa, agitata, tendinta de exagerare folosind in mod excesiv gestica si mimica, tendinta de dominare deseori fiind perceputa, din aceasta cauza, de catre colegii din clasa, ca fiind usor agresiva.

- din punct de vedere cognitiv, prezinta un nivel de inteligenta normal, gandire fixata in stadiul operatiilor concrete, motivatie de invatare extrinseca, capacitate buna de concentrare, rezultate bune scolare, interese artistice.

Fata de probatoriul administrat in faza de urmarire penala, procurorul , prin actul de sesizare a instantei, respectiv Rechizitoriul din 20 decembrie  2011 in  dosarul nr. 4125/P/2011 al Parchetului de pe langa Judecatoria B, a apreciat ca:

-  Fapta invinuitului U L C, care prin comportamentul sau a pus primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala si morala a fiicei sale U E M, folosind in mod repetat violenta si care in data de 05.10.2011 i-a cauzat acesteia leziuni ce au necesitat un numar de 4-5 zile de ingrijiri medicale conform Certificatului medico-legal nr. 367/06.10.2011 intruneste elementele constitutive ale infractiunilor de „lovire si alte violente” si „rele tratamente aplicate minorului” fapte prevazute si pedepsite de art. 180 alin. 21 si art. 306  alin. 1 Cod penal  cu aplicarea art. 33 lit. b) Cod penal.

Analizand incadrarea juridica data faptelor savarsite de inculpat  prin actul de sesizare al instantei, se apreciaza ca in aplicabilitatea art. 2 din Codul familiei, relatiile de familie se bazeaza pe prietenie si afectiune reciproca dintre membrii ei, care sunt datori sa-si acorde unul altuia sprijin moral si material.

Potrivit  art. 306 Cod penal prin „ Relele tratamente aplicate minorului  se intelege: Punerea in primejdie grava, prin masuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltarii fizice, intelectuale sau morale a minorului, de catre parinti sau de catre orice persoana careia minorul i-a fost incredintat spre crestere si educare. “

 In acest context, al raporturilor educationale parintii - copii, raportat la textul de lege mai sus invocat ,  instanta apreciaza  ca situatia de fapt trebuie analizata si raportata la toate elementele  cauzei, pornindu-se de la premiza ca sarcina  de  a creste si a educa un minor nu este o sarcina usoara si nici o sarcina care poate fi indeplinita, intotdeauna si in toate cazurile, numai prin mijloace de maxima blandete.

Sunt situatii in care trebuie sa se procedeze, dimpotriva, cu fermitate si chiar cu severitate, in scopul de a-l corija si de a-l determina la o conduita corespunzatoare.

De aceea , legea permite parintilor si persoanei careia i-a fost incredintat un minor,  spre crestere si educare sa recurga la asemenea masuri,  dar cu conditia ca,  prin luarea lor, sa nu se primejduiasca sanatatea, dezvoltarea fizica si intelectuala,  sau morala a minorului.

Daca aceste limite impuse de lege sunt depasite, fapta dobandeste pericol social,  si trebuie sa atraga aplicarea unor sanctiuni.

Daca masurile luate impotriva minorului sau tratamentele aplicate acestuia ii pun in pericol grav dezvoltarea fizica, intelectuala sau morala, dobandind un grad sporit de pericol social, constituie infractiune.

Infractiunea de Relele tratamente aplicate minorului prev. de art. 306 Cod penal priveste relatiile privind convietuirea sociala in cadrul familiei, relatii care implica grija fata de dezvoltarea fizica, intelectuala si morala a minorului.

Caracterizand elementul material al infractiunii, legiuitorul a folosit expresia cuprinzatoare „ masuri sau tratamente de orice fel”,  pentru a include toate mijloacele sau actele care pot  fi folosite,  impotriva minorului,  tocmai pentru ca aceste mijloace sau acte pot fi destul de variate.

Astfel ele pot consta in  loviri sau violente, in neasigurarea hranei, a imbracamintii, a conditiilor corespunzatore de locuit.

Este necesar ca masurile sau tratamentele aplicate minorului sa puna in primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala sau morala a minorului.

Intrucat este vorba de o activitate cu caracter de continuitate ( masuri sau tratamente de orice fel), care pune in primejdie grava dezvoltarea  fizica, intelectuala sau morala a minorului, aplicarea unei corectii izolate, intamplatoare, determinata de o greseala a minorului si  care nu-i pune in primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala sau morala, nu constituie infractiunea prev. de art. 306 Cod penal.

Daca dezvoltarea minorului, sub unul din cele trei aspecte nu este primejduita in mod grav, fapta nu constituie infractiune.

Infractiunea presupune numai punerea in primejdie grava a dezvoltarii fizice, intelectuale sau morale, adica crearea unei stari de pericol pentru dezvoltarea ulterioara a acestuia  sub unul dintre aspectele aratate.

Cu privire la intentie., fapta se savarseste cu directa sau  indirecta.,  faptuitorul isi da seama ca prin  masurile sau tratamentele la care  expune minorul pune in primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala sau morala a acestuia, urmare pe care o doreste sau o accepta.

 In prezenta cauza, fiind analizate probele administrate atat in cul urmaririi penale cat si in cul cercetarii judecatoresti, instanta  constatata ca faptele inculpatului U L  - C nu intrunesc elementele materiale ale infractiunii de rele tratamente aplicate minorului prev.de art. 306 Cod penal.

Astfel, fata de ansamblul probator administrat in cauza, ca inculpatul a avut in unele momente un comportament nepotrivit fata de minora care, laolalta cu  prezenta actualei sotii in familie, neacceptata de minora, temperamentele celor doua nefiind incompatibile, a avut un impact negativ asupra acesteia, fara ca faptele inculpatului sa constituie insa punerea in primejdie grava a dezvoltarii intelectuale sau morale a  minorei.

In mod clar inculpatul a avut un comportament autoritar fata de copil, lucru ce se desprinde cu claritate din parerea expertului, dar si din declaratiile de martor, iar copilul a manifestat ulterior teama fata de tatal sau, pentru posibila coercitie ce i-ar fi putut-o aplica la sugestia sau influenta relatarilor actualei sotii, care se plangea des de comportamentul minorei, in perioada in care inculpatul se afla la serviciu,  aceasta neputand constitui singura un indiciu ca avem de-a face cu un comportament de o anume gravitate al tatalui.

Se desprind pe de alta parte si aspecte pozitive, respectiv, faptul ca inculpatul a creat toate conditiile pentru ca partea vatamata sa creasca si sa se dezvolte intr-un mediu propice,  asigurandu-i conditii bune materiale si de educatie, pentru a avea rezultate bune la scoala, avea un comportament normal fata de partea vatamata, se ocupa de cresterea si educatia acesteia, atat cat ii permitea timpul ramas dupa terminarea programului de serviciu, care in general era de dimineata pana seara , ii asigura fiicei sale, toate cele necesare, se interesa de situatia sa scolara, participa la toate sedintele cu parintii, coopera cu scoala, inclusiv in programe extrascolare vizand excursii, fiind vazut personal cu partea vatamata  la cumparaturi de haine, este  atasat afectiv de minora, iar din actele medicale, rezulta ca minorul nu a prezentat probleme deosebite in perioada in care se afirma ca ar fi avut loc acele rele tratamente la adresa sa.

 Se poate trage concluzia ca anumitele excese comportamentale ale inculpatului se manifestau mai rar si constituiau, exceptia.

Comportamentul de coercitie fizica , ocazional , sub forma unei palme sau curele in zona dorsala, si cu scop educativ, pe fondul comportamentului dificil al partii vatamate, mai mult sau mai putin stimulat de prezenta mamei vitrege, comportamentul partii vatamate avand aceleasi trasaturi usor deviante si dupa scoaterea  minorei din mediul familial anterior, asa cum rezulta din ansamblul probelor administrate in cauza, nu pot constitui elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 306 Cod penal.

Nefiind probate elemente  concrete de o gravitate mai mare care sa arate un comportament al inculpatului fata de copil care  sa puna grav in primejdie dezvoltarea fizica si psihica a acestuia, vorbele urate si unele pedepse corporale aplicate, desi condamnabile moralmente, nu pot duce instanta la concluzia ca am avut de-a face cu rele tratamente aplicabile minorului.

1. Fata de probele administrate in cauza , instanta apreciaza ca fapta comisa  de  inculpatul  inculpatului  U L  - C , care in data X , a lovit-o cu cureaua, in zona dorsala. -  coapsa stanga,  pe fiica sa minora cu care locuia la acea data, pe partea vatamata U E-M -  nascuta la data de X , cauzandu-i  acesteia leziuni ce au necesitat un numar de 4-5 zile de ingrijiri medicale conform Certificatului medico-legal nr. 367/06.10.2011 eliberat de Cabinetul medico legal B,  intruneste elementele constitutive ale infractiunii de  lovire sau alte violente,  prev. de art. 180 alin. 2 1  Cod penal , partea vatamata avand calitatea de membru de familie.

 La individualizarea  judiciara a pedepsei vor fi avute in vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal si anume dispozitiile partii generale, gradul de pericol concret al faptei, imprejurarile concrete  in care aceasta a fost comisa.

Pedeapsa trebuie sa fie de natura a asigura reeducarea inculpatului si atingerea scopului prev. de art. 52 alin. 1 teza ultima Cod penal „ prevenirea savarsirii de noi infractiuni.”

Cunoasterea caracteristicilor unui infractor prezinta o deosebita importanta pentru determinarea gradului concret de pericol social a acestuia si pentru stabilirea unei pedepse eficiente.

Modul de comportare in societate, caracterizat prin disciplina in munca si o viata conforma cu regulile de convietuire sociala, poate determina concluzia ca nu a comis infractiunea datorita inclinatiei sale pentru comiterea unor fapte antisociale, ci ca urmare a unui complex de imprejurari care au contribuit ca inculpatul sa se abata de la conduita sa obisnuita.

La individualizarea  judiciara a pedepsei vor fi avute in vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal si anume dispozitiile partii generale, gradul de pericol concret al faptei, imprejurarile concrete  in care aceasta a fost comisa.

Instanta apreciaza ca pericolul social concret al faptei savarsite de inculpat este redus, fiind  determinat de  modalitatea de savarsire a faptei ,  in contextul in care partea vatamata a declansat situatii care impuneau  autoritatea si coercitiunea educativa parinteasca.

Cunoasterea caracteristicilor unui infractor prezinta o deosebita importanta pentru determinarea gradului concret de pericol social a acestuia si pentru stabilirea unei pedepse eficiente.

 Modul de comportare in societate, caracterizat prin disciplina in munca si o viata conforma cu regulile de convietuire sociala, poate determina concluzia ca nu a comis infractiunea datorita inclinatiei sale pentru comiterea unor fapte antisociale, ci ca urmare a unui complex de imprejurari care au contribuit ca inculpatul sa se abata de la conduita sa obisnuita.

Inculpatul U L - C  se afla la prima incalcare a legii penale, nefiind cunoscut cu antecedente in evidentele IPJ V, este cunoscut ca fiind persoane serioase, cu un comportament civilizat, linistit,  realizeaza venituri din munca , inculpatul beneficiaza de o imagine favorabila in comunitate fiind cunoscut ca o persoana linistita, care nu a mai fost implicata in nici un conflict.

La stabilirea pedepsei s-au avut in vedere toate elementele ce caracterizeaza persoana inculpatului, persoana si conduita inculpatului U L - C  , anterior savarsirii faptei prin  inexistenta antecedentelor penale,  ca fiind o persoana fara un trecut infractional,  care a cooperat la aflarea adevarului, s-a prezentat in fata autoritatilor cu ocazia prezentului proces,  beneficiaza  de o imagine favorabila atat in societate, in comunitatea in care locuieste, cat si la locul de munca asa cum rezulta din caracterizarea  emisa de ,  SC Bambus SRL B, unde inculpatul  lucreaza in calitate de sofer gestionar si  este apreciat ca fiind o persoana responsabila, ordonata si disciplinata , aspecte fata de care,  instanta apreciaza, raportat si la pericolul social concret al faptei, la gravitatea leziunilor,  ca este suficienta pentru reeducarea inculpatului,  aplicarea unei amenzi penale, in temeiul art. 63  Cod penal,  cu un cuantum proportional cu gravitatea faptei, orientat spre minimul special .

Avand in vedere persoana si conduita inculpatului , anterior savarsirii faptei prin inexistenta antecedentelor penale, instanta apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia urmand a dispune in temeiul art. 81 Cod Penal suspendarea conditionata a executarii pedepsei , fiind intrunite conditiile prevazute de art. 81 Cod penal

 a) pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 3 ani sau amenda;

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, afara de cazul cand condamnarea intra in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 38;

c) se apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei poate fi acordata si in caz de concurs de infractiuni, daca pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 2 ani si sunt intrunite conditiile prevazute in alin. 1 lit. b) si c).

In temeiul art. 82 Cod Penal, se va fixa termen de incercare, incepand cu data ramanerii definitive a hotararii.

Se va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.  83 Cod Penal, privind revocarea suspendarii conditionata a executarii pedepsei.

2. Cu privire la savarsirea infractiunii de  Relele tratamente aplicate minorului prev. de art. 306 Cod penal , pentru argumentele mai sus aratate, asa cum rezulta din ansamblul materialului  probator,  avand in vedere ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii instanta urmeaza sa achite pe  inculpatul  U L - C  ,  X, X, cetatean roman, studii 10 clase, de ocupatie conducator auto la SC B SRL - X casatorit, fara antecedente penale, domiciliat in B, str. Victor Babes, nr. 35, jud. V, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedura penala raportat la art. 10 alin. 1 lit. d Cod procedura penala, cu privire la savarsirea infractiunii de rele tratamente aplicate minorului prev. de art. 306 alin. 1 Cod penal impotriva  partii vatamate  U E-M -  nascuta la data de 06.03.2001.

Cu privire la latura civila, in faza de judecata:

 Conform art. 17 Cod procedura penala,  instanta a pornit si exercitat din oficiu actiunea civila, motivat de faptul ca partea vatamata U E-M, era minora la data faptei cat si pe parcul judecatii.

Actiunea civila se porneste si se exercita si din oficiu, cand cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, situatie in care se gaseste partea vatamata ca efect al starii de minoritate.

In acest scop, organul de urmarire penala sau instanta de judecata va cere persoanei vatamate ca, prin reprezentantul sau legal, ori, dupa caz, persoanei care ii incuviinteaza actele, sa prezinte situatia cu privire la intinderea pagubei materiale si a daunelor morale, precum si date cu privire la faptele prin care acestea au fost pricinuite.

Partea  vatamata U E-M reprezentata  legal de bunicii materni-  Samoila Dumitru si Samoila Margareta,  a declarat in faza de judecata ca nu a suferit nici un prejudiciu  in urma faptei de lovire si nu se constituie partea civila.

 Instanta este obligata sa se pronunte din oficiu asupra repararii pagubei si a daunelor morale, chiar daca persoana vatamata nu este constituita parte civila.

Conform art. 346 Cod procedura penala  ,  in caz de condamnare, achitare sau incetare a procesului penal, instanta se pronunta prin aceeasi sentinta si asupra actiunii civile.

In consecinta, instanta  apreciaza partii vatamate U E-M nu i-a fost creat in mod direct un prejudiciu prin fapta inculpatului de lovire sau alte violente , de natura morala sau materiala.

Va respinge actiunea civila exercitata din oficiu, conform art. 17 Cod procedura penala,  pentru partea vatamata minora.

 Va lua  act ca partea vatamata  U E-M  reprezentata de  bunicii materni Samoila Dumitru si Samoila Margareta nu se constituie parte civila.

Ca o consecinta a condamnarii inculpatului pentru infractiunea de lovire, in temeiul art. 191 alin. 1 Cod Procedura Penala va obliga pe  inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in cauza.

10

Domenii speta

Spete similare