Constatarea gr. a II-a de muncă pentru funcţia de asistent radiologie în cabinetul de roetgendiagnostic dentar.

Sentinţă civilă 938 din 31.05.2013


Prin cererea formulată de către reclamanta V.L. şi înregistrată cu nr.6155/110/2011 la Tribunalul Bacău, aceasta a chemat în judecată în calitate de pârâtă S.C. OMV P. S.A. pentru a se constata că în perioada 18.06.1999-01.04.2001 a lucrat în grupa a II-a de muncă  iar în perioada 01.04.2001-24.01.2009 a lucrat în condiţii deosebite.

În motivarea acţiunii se arată de către reclamantă că a fost salariata pârâtei în perioada 18.06.1999-24.01.2009 în funcţia de asistent radiologie unde există un risc crescut de expunere la radiaţii ionizante, nefiindu-i acordată de către pârâtă grupa a II-a de muncă până în anul 2001 şi nici ulterior condiţii deosebite de muncă.

În drept, au fost invocate prevederile Ordinului 50/1990 şi ale legii 19/2000.

În susţinerea acţiunii solicită probele cu acte şi martori şi depune copia cărţii de muncă, adresa nr.2114/01.11.2001 a D.S.P., Laboratorul de Igiena Radiaţiilor, adresa 3402/05.07.2001 a Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi adresa DB 17122/02.08.2001 a D.G.S.P..

Prin precizările depuse la dosar la data de 05.12.2012 ( fila 252) reclamanta a precizat perioada pentru care solicită constatarea condiţiilor deosebite de muncă ca fiind 01.04.2001-28.10.2008.

Pârâta a formulat întâmpinare şi completări la aceasta prin care a invocat inadmisibilitatea şi tardivitatea acţiunii şi pe fond a solicitat respingerea ca nefondată.

Se arată că raporturile de muncă ale reclamantei au încetat prin decizia nr.200/22.05.2008. Că activitatea desfăşurată de reclamantă a fost monitorizată şi i s-a întocmit carnet  individual de supraveghere dozimetrică şi măsurătorile au arătat că nu s-au depăşit limitele de noxe. De asemenea, cabinetul medical P. deţine autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii.

În apărare, pârâta  a depus la dosar actele existente la societate în legătură cu încadrarea locurilor de muncă în grupe şi respectiv condiţii deosebite.

Instanţa a respins ca nefondate excepţiile inadmisibilităţii şi tardivităţii acţiunii.

Analizând probele administrate în cauză instanţa reţine următoarele:

Reclamanta a fost salariata pârâtei în funcţia de asistent radiologie începând cu 18.06.1999 până la data de 04.06.2008 ,când i s-a desfăcut contractul de muncă în urma desfiinţării postului deţinut de către aceasta prin decizie nr.200/22.05.2008, fapt ce rezultă din copia cărţii de muncă depusă la dosar.

Locul de muncă al reclamantei în toată perioada mai sus arătată a fost în cadrul Laboratorului de roetgendiagnostic dentar din cadrul societăţii pârâte, sucursala Moineşti.

Potrivit Ordinului 50/1990 care a reglementat condiţiile de încadrare a locurilor de muncă în grupa  a II-a de muncă până la 01.04.2001 , art.3 beneficiază de încadrarea în grupele I şi II de muncă …personalul care este în activitate…care lucrează efectiv la locurile de muncă şi activităţile prevăzute în anexele 1 şi 2 .

Conform  art.6  din acelaşi ordin , nominalizarea peroanelor care se încadrează în grupele I şi II de muncă se face de conducerea unităţilor împreună cu sindicatele libere din unităţi , ţinându-se seama de condiţiile concrete în care îşi desfăşoară activitatea persoanele respective( nivelul noxelor existente, condiţii nefavorabile de microclimat…)

Potrivit punctului 114 din anexa 2 la Ordinul 50/1990 se încadrează în grupa a II-a de muncă personalul sanitar superior, mediu şi tehnic care lucrează în laboratoarele sau compartimentele de radiologie.

Prin Contractul colectiv de muncă pe anii 1998-2008 încheiat la nivelul unităţii pârâte s-a propus încadrarea în grupa a II-a de muncă a întregului personal care lucrează în laboratoarele sau compartimentele de radiologie.

În ceea ce priveşte perioada ulterioară intrării în vigoare  a legii 19/2000 instanţa reţine că încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite se făcea de către unitate în baza art.19 ,conform căruia locurile de muncă în condiţii deosebite se stabilesc prin contractele colective de muncă sau în lipsa acestora prin decizia organului de conducere legal constituit cu respectarea criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzută prin HG 261/2001 şi ulterior prin HG 246/2007.

În considerarea acestor dispoziţii legale pârâta a solicitat  şi obţinut de la Comisia Naţională Pentru Controlul Activităţilor Nucleare avizul nr.2310/42174/09.04.2002( fila 18 vol. 2) prin care s-a avizat încadrarea în condiţii deosebite a locurilor de muncă ale personalului expus profesional la radiaţii ionizante din laboratoarele de roetgendiagnostic dentar situate în Moineşti, aviz valabil pe toată perioada autorizaţiilor eliberate de CNCAN în conformitate cu prevederile legii 111/1996.Acest aviz a fost dat în baza documentaţiei înregistrate cu nr.2310/42174/01.04.2002 înaintate de către pârâtă.

La solicitarea instanţei s-a înaintat la dosar documentaţia aferentă avizului mai sus menţionat care a fost ataşată la filele 19-25 vol.2.

Astfel , potrivit buletinului de măsurători dozimetrice întocmit de D.S.P. Bacău din 22.11.2001( fila 22) , măsurători efectuate la locul medicului radiolog, pupitrul de comandă, uşa de acces, geam cu plumb, camera de comandă şi vecinătăţi  rezultă că s-a depăşit doza maxim admisă pentru populaţie de 1mSv/an).

Tot D.S.P. Bacău a constatat prin adresa 13201/22.11.2001 că laboratorul  de roetgendiagnostic dentar situat în Moineşti , aparţinând SNP P. are categoria de risc radiologic maxim nr.1 şi personalul din această unitate este expus riscului la radiaţii ionizante.

În ceea ce o priveşte pe reclamantă acesteia i s-a întocmit de către pârâtă din aprilie 1998 şi până în anul 2008 carnetul de supraveghere dozimetrică ( filele 164-171) prin care s-au menţionat nivelul radiaţiilor înregistrate  în urma purtării de către angajat a filmului dozimetric pe piept, apărând atât perioade în care nivelul radiaţiilor este sub limita de doză sau în altele valori asupra cărora instanţa nu poate face aprecieri, nefiind menţionată doza totală acumulată şi nici interpretarea rezultatelor.

Pe de altă parte, relevantă în cauză este măsurarea dozimetrică efectuată de D.S.P. şi care a constatat depăşirea limitelor maxime admisibile ale radiaţiilor la locul de muncă şi care a stat la baza avizului de încadrare a laboratorului în condiţii deosebite de muncă, această instituţie fiind abilitată prin lege să efectueze asemenea determinări de noxe, potrivit art.4 coroborat cu anexa 1 pct.B lit.a din HG 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite.

În considerarea avizului mai sus menţionat , având în vedere că reclamanta a lucrat la acelaşi loc de muncă încă din 18.06.1999 şi că pârâta nu a făcut dovada că ar fi luat vreo măsură specială pentru reducere a nivelului de radiaţii ionizante, instanţa va prezuma că reclamanta a lucrat în aceleaşi condiţii de muncă în toată perioada din 1999 şi până în 2008.

Faţă de cele mai sus arătate, instanţa va admite în parte acţiunea, doar până la desfacerea contractului de muncă în 04.06.2008 (ţinând cont de certificatele de concediu medical depuse la dosar) , şi va constata că reclamanta a lucrat în grupa a II-a de muncă în perioada 18.06.1999-30.03.2001 şi în condiţii deosebite în perioada 01.04.2001-04.06.2008.