Contestaţie în anulare

2. Contestatie în anulare

Decizia nr. 6764/ 30 Mai 2012, CURTEA DE APEL CRAIOVA, SECTIA I CIVILA (rezumat jud. P. Belulescu)

Asupra contestatiei în anulare de fata:

Prin decizia civila nr. 4470/29.03.2012, pronuntata de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 7986/63/2011, a fost respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC  COMAT DOLJ SA, împotriva sentintei civile nr.11279/16.12.2011, pronuntata de Tribunalul Dolj în dosar nr. 7986/63/2011, în contradictoriu cu intimata pârâta  M.I.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, Curtea  a retinut urmatoarele:

Instanta de fond a fost sesizata cu un litigiu având ca obiect raspunderea patrimoniala a salariatului fata de angajator pentru prejudiciul în cuantum de  16.694, 18 lei,  prin emiterea  si semnarea deciziei nr. 48/18.10.2010, pentru care instanta a constatat nulitatea absoluta.

Potrivit art. 270 C. muncii, salariatii raspund patrimonial în temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si în legatura cu munca lor.

Din analiza prevederilor art. 270 C. muncii pentru a exista raspunderea patrimoniala a salariatului fata de angajator este necesar sa fie întrunite cumulativ urmatoarele conditii de fond: calitatea de salariat la angajatorul pagubit, fapta ilicita si personala a salariatului, savârsita în legatura cu munca sa, prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului, raportul  de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciul, vinovatia salariatului. Numai îndeplinirea cumulativa a acestor conditii atrage  raspunderea patrimoniala, iar lipsa uneia dintre conditiile enumerate înlatura aceasta raspundere.

Calitatea de salariat a intimatului - pârât nu a fost contestata în cauza, acesta îndeplinind functia de manager al recurentei-intimate.

Fapta salariatului se analizeaza în raport de obligatiile acestuia concrete, stabilite prin contract, fisa postului si regulamentul intern.

Curtea a constatat ca, în privinta faptei ilicite, a prejudiciului si a legaturii de cauzalitate, din înscrisurile depuse la dosar nu rezulta ca prejudiciul, în cuantumul invocat de recurenta, a fost determinat prin fapta ilicita, exclusiva si personala a salariatului.

Pentru angajarea raspunderii salariatului trebuie dovedita în cauza îndeplinirea defectuoasa a atributiilor de serviciu, ce s-ar fi concretizat într-o paguba cu valoare economica pentru angajator, dar si dovedirea legaturii de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciul pretins.

In temeiul art. 287 C. muncii, angajatorul este cel care trebuie sa dovedeasca în instanta ce sarcini de serviciu avea salariatul, sarcini a caror neîndeplinire sau îndeplinire necorespunzatoare au creat  prejudiciul respectiv. De remarcat ca la dosarul de fond nu exista nici cel putin o fisa a postului din care sa rezulte obligatiile pe care intimatul pârât le avea în baza raporturilor juridice de munca.

 Imposibilitatea stabilirii unui prejudiciu în situatia în care societatea pârâta nu a depus toate diligentele si chiar opunându-se initial la efectuarea unui raport de expertiza tehnica de specialitate, a fost un argument important în pronuntarea solutiei instantei de fond. Mai mult, în aceste conditii, înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu au fost suficiente în a demonstra  prejudiciul invocat.

Corect instanta de fond a constatat ca, în baza acelorasi argumente, cererea reconventionala este nefondata, având în vedere ca pârâta s-a facut vinovata de neplata salariului, încalcând prevederile legale prevazute de art. 40 alin 2 lit. c din Codul muncii.

Argumentatia recurentei cum ca reclamanta - contestatoare si-a încasat drepturile salariale direct din încasarile unitatii nu este relevanta în situatia în care acest fapt nu este dovedit, existând doar o prezumtie din partea unitatii pârâte cu privire la existenta prejudiciului ca dovada în acest sens.

Fata de toate aceste considerente, constatând ca în cauza nu a fost dovedita întrunirea cumulativa a elementelor raspunderii patrimoniale, Curtea a retinut ca hotarârea instantei de fond este legala si temeinica.

Împotriva acestei decizii a formulat contestatie în anulare recurenta reclamanta SC Comat Dolj SA, întemeiata pe prevederile art. 318 C.pr.civ.,  teza I si II.

Referitor la teza a II a art. 318 C.pr.civ., contestatoarea considera ca instanta a analizat cererea de recurs doar prin prisma art.304 pct.9 C.pr.civ., omitând sa analizeze cererea de recurs prin prisma celorlalte motive de recurs, asa cum au fost formulate si dezvoltate în baza art. 34 C.pr.civ pct.7 si pct.8, respectiv art.3041.

Recursul nu a fost analizat întru totul prin prisma prevederilor art. 304 pct.9 C.pr.civ.,  deoarece prevederile acestuia au fost analizate doar în raport de normele unui singur act normativ - codul muncii nu si în raport de restul actelor normative incidente în raporturile dintre parti: Legea nr.22/1969, Ordinul 3512/2008, Legea nr.82/1991 si Ordinul 2861/2009.

Privitor la teza I, considera ca dezlegarea data cauzei este rezultatul unei greseli materiale, deoarece instanta de recurs a constatat ca, în privinta faptei ilicite, a prejudiciului si a legaturii de cauzalitate, din înscrisurile depuse la dosar nu rezulta ca prejudiciul, în cuantumul invocat, a fost determinat prin fapta ilicita, exclusiva si personala a salariatului. Instanta de recurs nu a observat, însa, ca la dosarul cauzei înca de la judecata în fond, la filele 54-55 a fost depusa fisa postului, iar la filele 52-53 se afla contractul de munca. La fel, si în dosarul conex 17591/63/2010 filele 29 si 31-33 exista aceste înscrisuri din care rezulta clar functia ocupata, obligatiile de serviciu cât si legislatia ce reglementeaza raporturile de munca.

Referitor la proba cu expertiza s-a sustinut ca instanta de recurs nu a observat ca aceasta proba a fost încuviintata la cererea intimatei, care apoi nu a depus propuneri de obiective si nici nu a achitat onorariul de expert. Societatea contestatoare nu s-a opus la administrarea probei ci, dimpotriva, a depus obiective la raportul de expertiza. Nu s-a pus în discutie necesitatea suportarii onorariului de expert de catre contestatoare.

Totodata, exista înscrisuri prin care pârâta si-a însusit cuantumul prejudiciului prin semnatura si nu a contestat nici un act care a stat la baza stabilirii prejudiciului.

Cât priveste cererea reconventionala, dezlegarea data de instanta de recurs este rezultatul unei greseli materiale, întrucât nu a observat în dosarul de fond la filele 113-211 statele lunare de salarii pe perioada 2008/2010, din care rezulta ca pârâtei i s-au platit drepturile salariale. A mai precizat contestatoarea ca în recurs au fost încuviintate alte înscrisuri, inclusiv expertiza, din care rezulta clar prejudiciul produs cât si plata salariului.

Contestatia este întemeiata, urmând a fi admisa pentru considerentele ce vor fi expuse.

Potrivit art.317 si 318 Cod pr.civila hotarârile irevocabile pot fi atacate cu contestatie în anulare daca procedura de chemare a partii pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinita potrivit legii sau daca hotarârea a fost data cu nerespectarea dispozitiilor de ordine publica privitoare la competenta. Hotarârile din recurs pot fi atacate cu contestatie când dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale sau când instanta, respingând recursul sau admitându-l numai în parte, a omis din greseala sa cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau casare.

În ce priveste o eventuala greseala materiala, este de precizat ca textul se refera la erori materiale evidente în legatura cu aspectele deduse judecatii recursului, cum ar fi respingerea ca tardiv sau ca insuficient timbrat a recursului (desi la dosar se gaseau dovezi din care rezulta ca a fost depus în termen sau ca a fost legal timbrat).

În  speta sunt incidente prevederile art. 318, teza I si II, din Codul de pr. civila.

Observându-se argumentele principale pentru care se solicita anularea deciziei pronuntata în recurs se constata ca, întradevar, la dosarul cauzei exista depusa în copie fisa postului intimatei pârâte, la filele 54-55 dosar fond; de asemenea, la filele 28 si urmatoarele din dosarul nr. 17591/63/2010, conexat la dosarul de fond, se afla depuse copii dupa contractul individual de munca al intimatei pârâte si fisa postului. Neobservarea si neanalizarea acestor înscrisuri, ci dimpotriva, mentionarea expresa în considerentele deciziei cum ca acestea (importante pentru dezlegarea pricinii) nu au fost depuse la dosarul cauzei, duc la concluzia ca decizia este rezultatul unei greseli materiale evidente. Aceeasi este situatia si cu privire la statele de plata a salariilor, depuse la dosar si cu privire la care instanta de recurs nu precizeaza pentru ce considerente le înlatura.

Cât priveste analizarea motivelor de recurs (teza II din art. 318 Cod pr. civila), acest temei al contestatiei în anulare se impune a fi analizat prin prisma prevederilor art. 6 din Conventia Europeana pentru Drepturile Omului.

Astfel, prin hotarârea din 4 martie 2008, pronuntata de Curtea Europeana pentru Drepturile Omului în cauza Emil Burzo contra Romaniei, s-a statuat ca dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât daca cererile partilor sunt cu adevarat " întelese ", adica examinate cu atentie de instanta sesizata. Articolul 6 alin. 1 implica în sarcina instantelor obligatia de a examina efectiv mijloacele, argumentele si propunerile partilor.

La punctul 46 din hotarârea mentionata  Curtea Europeana pentru Drepturile Omului a retinut ca instanta de recurs nu examinase în mod aprofundat si serios mijloacelor reclamantului în conformitate cu cerintele unui proces echitabil; ca instantele nu sunt obligate sa expuna motivele respingerii fiecarui argument al unei parti, însa au obligatia de a examina adecvat si de a raspunde principalelor mijloace pe care aceasta le expune.

În speta, în motivarea recursului contestatoarea a sustinut în esenta ca sunt aplicabile în cauza dispozitiile L 22/1969 si HCM 2230/1969 privind gestiunea; ca înscrisurile depuse în dovedirea actiunii nu au fost întocmite pentru un scop litigios ci sunt documente de evidenta contabila ce se întocmesc obligatoriu si au fost întocmite conform legii; ca aceste înscrisuri sunt o parte întocmite de intimata pârâta, scrise si semnate, iar o alta parte sunt însusite de intimata pârâta prin semnatura; ca parte din salariul intimatei a fost retinut pentru recuperarea prejudiciului iar o alta parte pentru constituirea fondului de garantii prevazut de lege; a solicitat proba cu înscrisuri si expertiza contabila pentru a face dovada sustinerilor privind prejudiciul si plata salariului.

Instanta de recurs a analizat raspunderea patrimoniala a intimatei doar prin prisma prevederilor Codului muncii, fara a se face nici o discutie în legatura cu celelalte prevederi legale invocate în recurs (dispozitii legale ce au constituit temei al demersului judiciar înca de la fond, conform cererii de chemare în judecata). Nu s-au analizat sustinerile recurentei privitoare la forta probanta a înscrisurilor; s-a precizat, referitor la înscrisuri, ca opozitia initiala a recurentei la efectuarea unui raport de expertiza tehnica de specialitate "a fost un argument important în pronuntarea solutiei instantei de fond. Mai mult, în aceste conditii, înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu au fost suficiente în a demonstra  prejudiciul invocat". Pe de o parte, instanta nu argumenteaza de ce, în lipsa expertizei, înscrisurile nu fac dovada prejudiciului; pe de alta parte, în recurs a fost depus un raport de expertiza extrajudiciara contabila (filele 27 - 40, prin care au fost analizate înscrisurile referitoare la prejudiciu si la plata salariului intimatei), precum si alte înscrisuri, cu privire la care instanta de recurs nu face nici un fel de discutii, desi prin recurs se solicitase expres administrarea acestor probatorii.

Aceasta modalitate de solutionare a cauzei echivaleaza cu inexistenta unei examinari aprofundate si serioase a mijloacelor utilizate de contestatoare în demersul sau judiciar.

Astfel fiind, întrucât se constata  îndeplinite în cauza cerintele art. 318 Cod pr. civila va fi admisa contestatia. Va fi anulata decizia contestata si se va stabili termen pentru rejudecarea recursului.

Domenii speta

Spete similare