Nerespectarea principiilor care guvernează procesul civil. Consecinte.

Nerespectarea principiilor care guvernează procesul civil. Consecinte.

- C. pr. civilă, art. 129

Prin dispozitivul hotărârii trebuie să se regăsească soluţia tuturor capetelor de cerere, iar aceste soluţii se explică prin considerente, după închiderea dezbateriilor.

Potrivit art. 129 Cod procedură civila judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecăţii. Redarea dispozitivului cuprins într-o altă hotărâre judecătorescă nu poate constitui dispozitivul unei alte hotărâri.

Neacordarea cuvantului în fond părţilor şi reţinerea pur şi simplu a cauzei în pronunţare încalcă principiul oralităţii şi contradictorialităţii, precum şi cel al dreptului la apărare.

Prin Sentinţa 997/18 aprilie 2011, judecătorul sindic desemnat în dosarul Tribunalului Harghita nr.741/96/2009 a constatat că prin Decizia 73/R/21 ianuarie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş s-a admis recursul formulat de SC A.S. SRL Sândominic împotriva Sentinţei 2257/28 iunie 2010, s-a modificat în parte hotărârea atacată în sensul că s-a admis contestaţia formulată de SC A.S.SRL ca urmare a admiterii excepţiei nulităţii tuturor actelor întocmite cu ocazia desfăşurării licitaţiei publice la care a participat contestatoarea în cadrul procedurii de insolvenţă a debitoarei SC T. SRL, s-a respins cererea de deschidere a procedurii insolvenţei formulată de SC T. SRL prin lichidator judiciar R. IPURL cu privire la debitoarea SC A.S.SRL, menţinându-se dispoziţiile referitoare la respingerea excepţiei lipsei calităţii procesual active a R. IPURL, intimata fiind obligată la cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă judecătorul sindic a reţinut că creditoarea SC T. SRL prin lichidator judiciar a formulat cerere de deschidere a procedurii insolvenţei debitoarei SC A.S. SRL invocând creanţa certă, lichidă şi exigibilă neplătită timp de 30 de zile iar SC A.S. SRL a invocat nulitatea proceselor verbale de licitaţie şi a tuturor actelor de vânzare la licitaţie, a activului în litigiu, susţinând printre altele şi faptul că la data vânzării la licitaţie a activului acesta era grevat de interdicţia vânzării. S-a ţinut cont şi de faptul că pentru vânzarea activului era necesar avizul de mediu, vânzarea fiind nulă în lipsa acestuia.

Judecătorul sindic practic a luat act de Decizia 73/R/21.01.2011 a Curţii de Apel Târgu Mureş, făcând în considerente precizarea că cererea debitoarei SC A.S.SRL de repunere a părţilor  în situaţia anterioară anulării tuturor actelor întocmite cu ocazia desfăşurării licitaţiei publice la care a participat în cadrul procedurii de insolvenţă a debitoarei SC T. SRL , este neîntemeiată, neputând fi reţinută de judecătorul sindic şi urmând a fi înlăturată. S-a arătat că prin  decizia  menţionată nu s-a dispus repunerea părţilor în situaţia anterioară iar debitoarea SC A.S.SRL putea solicita în temeiul art.2811 Cod procedură civilă lămurirea dispozitivului deciziei, precizându-se că dealtfel repunerea părţilor în situaţia anterioară este o consecinţă firească a constatării nulităţii actelor întocmite cu ocazia desfăşurării licitaţiei.

Hotărârea judecătorului sindic a fost atacată cu recurs de SC A.S.SRL care a solicitat în temeiul art.312 alin.1-5 Cod procedură civilă rejudecarea cauzei în fond şi admiterea acţiunii aşa cum a formulat-o, reluând petitele acesteia.

În motivarea căii de atac s-a învederat că judecătorul sindic nu s-a pronunţat asupra nici unui capăt de cerere ci a hotărât „constatarea” dispozitivului Deciziei 73/21.01.2011 al Curţii de Apel Târgu Mureş, pronunţându-se asupra unei constatări care nu constituie nici măcar o acţiune în constatare, ceea ce de fapt nici nu s-a cerut.

S-a precizat că hotărârea judecătorului sindic cuprinde motive contradictorii, străine de natura pricinii art.304 pct.1 Cod procedură civilă) că judecătorul sindic a schimbat natura acţiunii introductive, de complângere, în realizarea dreptului în una de constatare a conţinutului unei decizii irevocabile, acţiune inadmisibilă( art.304 pct.8 Cod procedură civilă), subliniindu-se şi că hotărârea recurată este lipsită de temei legal, făcându-se o greşită aplicare a legii ( art.304 pct.9 Cod procedură civilă).

S-a invocat şi art.6 din C.E.D.O.

Intimatul R. SPRL Braşov în calitate de lichidator judiciar al SC T. SRL a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului, în primul rând invocând nemotivarea acestuia şi prin urmare anularea deoarece nu se arată în concret motivele de fapt pe care se sprijină recursul.

Pe fondul cauzei, intimatul a învederat că debitoarea, prin cererea sa solicită admiterea unei acţiuni în pretenţii care constituie obiectul unui alt dosar , o acţiune mascată de recurent sub forma unei cereri de închidere a procedurii, că şi-a extins pretenţiile la mai mult decât a dispus instanţa de recurs prin Decizia 73/R/2011.

S-a subliniat că debitoarea, într-o cauză având ca obiect deschiderea procedurii insolvenţei împotriva ei, în temeiul Legii 85/2006, republicată, nu poate formula cerere reconvenţională, nu poate formula pretenţii faţă de creditoarea care cere deschiderea procedurii. S-a invocat şi faptul că însăşi recurenta debitoare a solicitat ca prin cererea de închidere a procedurii să se constate dispozitivul Deciziei 73/2011 iar pe baza acestuia să se dispună închiderea procedurii insolvenţei, prin urmare judecătorul sindic s-a pronunţat asupra a ceea ce s-a cerut.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, ţinând cont şi de incidenţa prevederilor art.3041 Cod procedură civilă instanţa a constat că recursul este fondat şi contrar susţinerilor intimatei, este motivat în fapt şi drept.

Potrivit actului de la filele 219-220 dosar fond, judecătorul sindic a fost învestit cu o cerere de închidere a procedurii insolvenţei,  de repunere a părţilor în situaţia anterioară anulării tuturor actelor întocmite cu ocazia desfăşurării licitaţiei publice, nulitate constatată prin Decizia nr. 73/21.01.2011 a Curţii de Apel Târgu Mureş, obligarea R. IPURL să restituie toate sumele de bani încasate ilicit pentru participarea la licitaţia organizată nelegal, să plătească dobânzile aferente şi cheltuieli de judecată.

Deşi în practicaua sentinţei se reţine că pe rol se află „pronunţarea asupra cererii de închidere a procedurii insolvenţei debitoarei SC A.S.SRL” judecătorul sindic practic nu s-a pronunţat prin dispozitiv asupra nici unuia din petitele formulate de aceasta  debitoare, rezumându-se la a constatat ceea ce a dispus instanţa de recurs prin Decizia nr. 73/21 ianuarie 2011.Singurul petit asupra căruia s-a pronunţat judecătorul sindic este cel accesoriu, privind cheltuielile de judecată, fără să rezulte din dispozitiv care este partea care a căzut în pretenţii.

De altfel, din conţinutul încheierii de şedinţă din 4 aprilie 2011 termen la care s-a consemnat că reprezentantul debitoarei depune o cerere de închidere a procedurii insolvenţei iar administratorul judiciar a preluat un exemplar, nu rezultă că s-a acordat părţilor cuvântul pe fondul acestei cereri ci pur şi simplu, judecătorul sindic a reţinut cauza spre soluţionare.

Modalitatea în care judecătorul sindic a înţeles să soluţioneze cererea formulată de debitoare, echivalează cu o nepronunţare asupra acesteia, cu o necercetare a fondului, ceea ce atrage incidenţa prevederilor art.312 alin.5 Cod procedură civilă şi casarea sentinţei cu trimitere spre rejudecare. Faptul că în considerente se menţionează că cererea de repunere în situaţia anterioară este neîntemeiată, câtă vreme nu are corespondent în dispozitiv, nu constituie o soluţionare a capătului de cerere respectiv. În dispozitivul unei hotărâri judecătoreşti, trebuie să se regăsească soluţia tuturor capetelor de cerere iar aceste soluţii se explică prin considerente, după încheierea dezbaterilor.

Potrivit art. 129 alin.6 Cod procedură civilă judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecăţii, or, în cazul în speţă, judecătorul sindic  nu a hotărât asupra cerinţelor formulate de debitoare ci asupra a ceea ce de fapt nu s-a cerut. Reluarea dispozitivului, cuprins într-o altă hotărâre judecătorească nu poate face obiectul unei cereri de chemare în judecată şi prin urmare nu poate constitui nici dispozitivul unei alte hotărâri, o asemenea acţiune în constatare fiind inadmisibilă iar în cazul dedus judecăţii, judecătorul sindic nu a fost învestit cu o asemenea cerere, ci cu o cerere de închidere a procedurii insolvenţei urmată de alte petite, asupra cărora nu s-a pronunţat.

Pentru considerentele arătate, verificându-se existenţa motivului de casare cu trimitere spre rejudecare prevăzut de art.312 alin.5 Cod procedură civilă, instanţa a admis recursul, a casat hotărârea atacată şi a trimis cauza judecătorului sindic pentru a se pronunţa asupra cererilor care au fost formulate prin actul de le filele 219-220, dosar fond, punând în discuţie, după caz şi admisibilitatea pretenţiilor formulate în cadrul unei proceduri reglementate de Legea 85/2006, republicată.

Domenii speta

Spete similare