Succesiuni

INSTANTA

Dupa ce a deliberat in secret in Camera de Consiliu, conform art. 256 C.pr.civ., instanta a dat urmatoarea hotarare:

I. Procedura de judecata

A. Cererea de chemare in judecata

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei B la data de 21.05.2012 sub numar de dosar X/2012, repartizat in mod aleatoriu completului X civil, iar in urma repartizarii ciclice prezentului complet (civil nr. 8), reclamantul R D a chemat in judecata pe paratele M C, S S si T E, solicitand dezbaterea succesiuniidefunctei R I, decedata la data de 19.06.1982 cu ultimul domiciliu in B, pentrua stabili masa succesorala, mostenitorii si cotele succesorala, sa se constate caa efectuat imbunatatiri la imobilul succesoral dupa decesul defunctei R I, iesirea din indiviziune, cu cheltuieli de judecata.

In fapt, s-a aratat ca, la data de 19.06.1982a decedat R I. A aratat ca este mostenitor cu vocatie succesoralaimpreuna cu paratele M C, S S si T E. Masa succesorala ramasa de pe urma defunctei este formata din cota de ? din imobilul cladit si necladit situat in B, str. Al. V, X II, X format din casa din chirpici cu 5 camere si suprafata de 2700 m.p. din acte si real masurat 1989 m.p. dobandit in timpul casatoriei. A sustinut ca initial a dobandit imobilul prin act sub semnatura privata, iar prin sentinta civila 2565/1996 a Judecatoriei B s-a stabilitadreptul de proprietate asupra acestui imobil. R Da sustinut ca dupa decesul sotiei a efectuat urmatoarele imbunatatiri: a efectuat o camera si un hol, partial din caramida, partial din chirpici; a facut racord la apa potabila in curte, a construit doua camine de apa; a instalat gazul metan care alimenteaza 3 sobe si 2 aragaze, a montat ceas de gaz; a tencuit toata casa in exterior cu plasa si ciment, a vopsit casa la exterior; a tencuit din nou casa la interior si a consolidat-o , a construit o magazie din BCA acoperita din tigla, lipita de casa,; a refacut cele 4 fose folosite pentru evacuarea apelor menajere, a cofrat si turnat beton, anterior fiind din caramida.

R D a achitat taxa judiciara de timbru in cuantum de 1105 lei aferenta cererii de investireaa instantei.

La data de 27.06.2012 (fila 29) actiunea a fost preluata si continuata de reclamanta M C care in contradictoriu cu paratele S S si T E a solicitat dezbaterea succesiunii ramase de pe urma defunctului R D, decedat la data de 09.06.2012 cu ultimul domiciliu in B, urmand a se stabili masa succesorala, cotele succesorale si mostenitorii, stabilirea unui pasiv in cuantum de 2.000 lei reprezentand cheltuieli de inmormantare pe care le-a efectuat, iesirea din indiviziune.

In fapt, reclamantaa sustinut ca, masa succesorala este formata din cota de 5/8 din imobilul situat in B,descris in cererea de chemare in judecata. A sustinut reclamanta ca este ,,mostenitoare cu vocatie succesorala"impreuna cu paratele S S si T E.

In drept, reclamanta a invocat art. 67, art. 112, art. 132, art. 243 alin. 1 pct 1, art. 1100-1103 si urm din Codul civil.

Cererea de chemare in judecata a fost timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 4984 lei conform art. 3 din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si timbrul judiciar in cuantum de 5 lei, conform art. 3 din O.G. 32/1995 privind timbrul judiciar.

B. Apararile formulate

Paratele T E si S Sau depus intampinare(fila 51) prin care au aratat ca sunt de acord cu cererea de chemare in judecatapreluata si completata de reclamanta, mai putin cu capatul de cerere privind pasivul succesoral.

In fapt, paratele au aratat ca, R I a decedat la data de 19.06.1982, iar dupa decesul acesteia reclamanta a locuit in casa parintilor solicitandu-i sa-i intocmeasca acte de proprietate asupra casei. Intrucat tatal a refuzat, reclamanta s-a mutat in locuinta proprie. Dupa moartea mamei, tatal a avut o reactie de concubinaj cu Alexa Teodora care a decedat dupa 8 ani.Ulterior, tatal s-a imbolnavit si nua fost ajutat de reclamanta. Tatal acunoscut o alta femeie care a acceptat sa locuiasca cu el si care l-a ingrijit pana la moarte. Au sustinut ca, tatal a fost o persoana energica, lucra butoaie, fiind meserias, a realizat venituri, pe langa pensiade care beneficia. Fiul reclamantei s-a mutat la locuinta tatalui, solicitandu-i sa-i intocmeasca acte de proprietate. Din cauza varstei si a stresului, tatal a suferit un accident vascular. Din acel moment, reclamanta impreuna cu fiul sau, s-au mutat in casa tatalui, le-au ascuns ca batranul este pe moarte si au vandut toate sculele si obiectele din gospodaria pentru tamplarie (abric, butoaie) pe care au incasat suma de 3.000 lei. Paratele au sustinut ca, reclamant au incasat doua pensii ale defunctului R D, a ridicat ajutorul de deces in cuantum de 2100 lei.Au mai sustinut ca tatal avea in casa 3000 lei din care, o parteau fost folositi la ultima internare, iar restul a ramas in posesia reclamantei interzicandu-le accesul in imobil

Paratele T E si S S au formulat cerere reconventionala prin care au solicitat ca reclamanta sa aduca la masa de impartit:

- contravaloarea bunurilor vandute din gospodaria tatalui, in valoarea de 3.000 lei;

- contravaloarea celor doua pensii lunile iunie si iulie 2012;

- ajutorul de inmormantare in cuantum de 2100 lei;

- suma de 1500 lei ramasa in casa la decesul tatalui.

La data de 02.10.2012 in sedinta publica si inscris (fila 54) , paratele au precizat cererea reconventionala in sensul ca reclamanta sa aduca la masa de impartit:

- suma de 2100 lei cu titlu de ajutor de inmormantare incasata de reclamanta de la CARP B unde R D era membru;

- pensia incasata dupa deces de reclamanta formata din pensia de nevazator, pensie de veteran si pensia de varsta, apreciat la valoarea de 1000 lei.

Au precizat paratele ca, celelalte sume de bani rezultate din vanzarea bunurilor, precum si suma de bani ramasa in casa la decesul acesteia reprezinta aparari de fond, in ceea ce priveste pasivul succesoral.

Cererea reconventionalaa fost timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantumde 100 lei, conform art. 10 din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si timbrul judiciar in cuantum de 0,3 lei, conform art. 3 din O.G. 32/1995 privind timbrul judiciar.

C. Raspuns la intampinare

Reclamanta a depus la dosar raspuns la intampinare prin care a solicitat respingerea cererii reconventionale, ca neintemeiata (fila 70).

A sustinut ca, suma de 2100 lei incasata cu titlu de ajutor de inmormantare a fost utilizata in acest scop. Cheltuielile de inmormantare au fost in cuantum de 4500-5.000 lei. Din veniturile sale au cheltuit suma de 2.000 lei, iar suma de 2100 a fost cheltuita pentru completarea cheltuielilor necesare inmormantarii. A sustinut ca R D nu era pregatit de inmormantare. Pensia incasata a fost folosita pentru plata facturilor, a fost platita femeia care il ingrijea pe tata care a mai stat in casa inca doua luni siavut grija de animale.

D. Probe

Reclamanta a solicitat incuviintarea probe cu inscrisuri, probei cu interogatoriul paratelor si probei testimoniale.

In cadrul probei cu inscrisuri a depus la dosar urmatoarele copii de pe inscrisuri:acte de stare civila (filele 5-8, 30-32,34, ),incheiere de verificarea evidentelor succesorale nr. 9774 din data de 01.10.2012 (filele 5860), , anexa nr. 24 (fila 10), certificat de atestare fiscala )fila 11), sentinta civila nr. 2565 de la 14 mai 1996 pronuntata de Judecatoria B in dosarul nr. 366/1996(filele 12-13), extras de carte funciara )filele 14-17), plan de delimitarea imobilului (fila 18-19), incheierea nr. 7225 din data de 30.07.2012 privind verificarile efectuate in evidentele succesorale ale Camerei Notarilor Publici (filele 45-46), facturi fiscale si chitante (filele 162-167), alte inscrisuri medicale (filele 171-176).

Paratele au solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, probei cu interogatoriulreclamatei si probei testimoniale.

In cadrul probei cu inscrisuri au depus la dosar urmatoarele copii de pe inscrisuri: acte de stare civila (filele 56-57, 67-69), contract de furnizare gaze (filele 149-) cupon de pensii (fila 151),autorizatie (fila 152),adresa nr. 17912 din 29.11.2012 (fila 153),certificat de incadrare intr-o categorie de persoane cu handicap (fila 154), proces verbal de contraventii (fila 157), legitimatie (fila 156), sentinta civila nr. 3234 din 05.11.2009 (fila 158),adresa nr. 45988 din 14.12.2012 (fila 170),cererea,adresa nr. 25579 din 14.12.2012 emisa de casa de pensii V(fila 172, adresa nr. 25826 din 17.12.2012 (fila 173).

In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri, proba cu interogatoriu paratelor, si a reclamantei, raspunsurile la interogatorii fiind atasate la dosar lafilele 111-113, 114-116,117, proba testimoniala cu martoriiX, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar.

In cauza a fost efectuata expertiza tehnica in constructii, raportul de expertiza fiind depus la dosar la filele 133-146.

II. Solutia instantei

Dupa analizarea inscrisurilor din dosar, instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:

La data de19.06.1982 a intervenit decesulnumitei R I cu ultimul domiciliu in loc. B, judetul V(conform certificatului dedeces seria DZ nr. 210638 de la fila 6).

In urma decesului acestuia au ramas ca succesori,conform actelor de stare civila depuse la dosar,R D, in calitate de sotie supravietuitoare, reclamanta M C siparatele T E si S S, in calitate de descendenti.

Din inscrisurile depuse la dosar si sustinerile partilor rezulta ca, defuncta R I si sotul acesteia R D au dobandit in timpul casatoriei, in cote egale, imobilul casa de locuit, prin construire, aflata pe suprafata deteren de 2700 m.p.achizitionata prin inscris sub semnatura privata.

Ulterior decesului acesteia, R D a efectuat urmatoarele imbunatatiri la imobil, identificate, evaluate si descrise in raportul de expertiza in constructii G V: a efectuat o camera si un hol, partial din caramida, partial din chirpici;racord la apa potabila in curte, doua camine de apa din betoncu apometru, doua ciusmele, executate in anul 1970, refacute in anul 2011, canalizare proprie-4 fose septice din beton refacute in anul 2011, racord la reteaua de gaze a imobilului(anul 1998), imprejmuiri aferente cu soclu partial, stalpi teava metalica, inchideri scanduri inclusiv porti.

Prin sentinta civilanr. 2565 de la 14.05.1996 pronuntata de Judecatoria B in dosarul nr. 366/1996s-a constat ca R D este proprietarul imobilului situat in B, format din casa de locuit si suprafata de 2700 m.p. la data de 20.07.1959 cumparand suprafata de teren de la T E (initial 300 m.p., ulterior inca 2300 m.p. ).

La data de 09.06.2012 a intervenit decesul defunctului R D cu ultimul domiciliu in loc. B, judetul V(conform certificatului dedeces seria DZ nr. 348404 de la fila 6).

In urma decesului acesteia au ramas ca succesori, conform actelor de stare civila depuse la dosar, reclamanta M C si paratele T E si S S, in calitate de descendenti.

Din cele de mai sus, instanta retine ca partile din prezentul dosar se afla in stare de indiviziune cu privire labunuriledin masa succesorala.

In drept, potrivit art. 91 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii 287/2009 privind codul civil,mostenirile deschise inainte de intrarea in vigoare a noului cod civil sunt supuse legii in vigoare la data deschiderii mostenirii.

Astfel, intrucatmostenirea se deschide prin moarte, constatand ca R E a decedat inainte de 01.10.2011,cu privire ladeschiderea succesiunii ramase de pe urma acesteia sunt aplicabile urmatoarele dispozitii ale codului civil din 1864, in vigoare la aceasta data:

Art. 651 din Codul civil din 1864 prevede ca succesiunile se deschid prin moarte. In conformitate cu prevederile Codului civil (art. 654- 658), pentru ca o persoana sa poata mosteni trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa aiba capacitate succesorala, sa nu fie nedemna de a mosteni si sa aiba vocatie concreta la mostenire.

Conform art. 669 C.civ. copii sau descendentiidefunctului si urmasii lor in linie dreapta la infinit sunt chemati la mostenire, cota parte din mostenire stabilindu-se in mod egal (pe capete) daca toti suntdescendenti de gradul I.

In conformitate cu art. 1 din Legea 319/1944pentru dreptul la mostenire a sotului supravietuitor, sotul supravietuitor mosteneste o cota de ? din mostenire daca vine la mostenirea sotului in concurs cu descendentii defunctului, indiferent de numarul lor, cota care se imputa cu prioritate asupra mostenirii.

In ceea ce priveste dezbaterea succesiunii defunctului R D, intrucat acesta a decedat dupa intrarea in vigoarea a Noului Cod civil sunt aplicabile urmatoarele dispozitii legale:

Art. 963 C. civ stabileste ca mostenirea se cuvine, in ordinea si dupa regulile stabilite in Titlul II, sotului supravietuitor si rudelor defunctului si anume descendentilor, ascendentilor si colateralilor acestuia, dupa caz.

Art. 953 C. civ. prevede ca mostenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe peroane in fiinta.

In conformitate cu art. 954 C. civ. mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului acestuia.

Conform art. 962 C. civ. pentru a putea mosteni o persoana trebuie sa aiba calitatea ceruta de lege sau sa fi fost desemnata de catre defunct prin testament.

O norma legala aplicabila este cea prevazuta de art. 1143 C. civ. care statueaza ca nimeni nu poate fi obligata a ramane in indiviziune. Mostenitorul poate cere oricand iesirea din indiviziune, chiar si atunci cand exista conventii sau clauze testamentare care prevad altfel.

Raportand textele de lege de mai sus la situatia de fapt retinuta, instanta apreciaza actiunea cu care a fost investita este intemeiata numai in parte.

A. In ceea ce priveste deschiderea succesiunii

Constatand ca potrivit Incheierii de verificare a evidentelor succesorale ale Camerei Notarilor Publici si Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romanianr. 9774 din 01.10.2012 (filele 58-60) asupra mostenirii ramasa de pe urma defunctei R I nu s-a deschis procedura succesorala pana in prezent, instanta urmeaza a constata deschisa succesiunea defunctei R I, la data de 19.06.1982, cu ultimul domiciliu in loc. B, jud. V.

In ceea ce priveste deschiderea succesiunii defunctului R D, constatand ca potrivit Incheierii de verificare a evidentelor succesorale ale Camerei Notarilor Publici si Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romanianr. 7225 din 30.07.2012 (filele 44-46) asupra mostenirii ramasa de pe urma defunctului nu s-a deschis procedura succesorala pana in prezent, instanta urmeaza aconstata deschisa succesiunea defunctului, la data de 09.06.2012, cu ultimul domiciliu inB, str. Al. V, nr. 15, jud. V.

B. In ceea ce priveste masa succesorala

Referitor la masa succesorala ramasa de pe urma defunctei R I se constata ca la prin actiunea introductiva, s-a solicitatsa se constate ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctei se compune din cota de ? din imobilulsituate in B, format din casa din chirpici cu 5 camere si suprafata de 2700 m.p. din acte, la momentul preluarii actiunii, reclamanta M Cnuadus rectificari cu privire la actiunea preluata. La momentul concluziilor pe fondul cauzei, partile au formulat discutii cuprivire componenta masei succesorale ramasa de pe urma defunctei R I,avand in vedere sentinta civila nr. 2565 din 14.05.1996.

Asa cum s-a retinut la sectiunea in fapt simentionat in cuprinsul sentintei civile invocate,la data de 20.07.1959R D si sotia sa R Iachizitionat de la T E suprafata de teren de 300 m.p., prin act sub semnatura privata intitulata ,,zdelca", ulterior, tot prin act sub semnatura privata, au achizitionat suprafata de 2300 m.p.

Pe imobilul teren cu suprafata de 2700 m.p., in total, sotii si-au construit imobilul casa.Actul sub semnatura privata incheiat in anul 1959 constituie un antecontract, o promisiune bilaterala de incheiere a unei vanzari-cumparari ulterioare, cu respectarea formei autentice. El nu poate fi considerat un contract de vanzare cumparare valabil incheiat, intrucat contractul de vanzare-cumparare, in ceea ce priveste terenul era lovit de sanctiunea civila a nulitatii absolute pentru nerespectarea formei autentice impuse deart. 11 din Decretul 144/1958, in vigoare la data incheierii inscrisului sub semnatura privata.

Prin sentinta civilanr. 2565 de la 14.05.1996 pronuntata de Judecatoria B in dosarul nr. 366/1996s-a constatat ca R D este proprietarul imobilului situat in B, str. Al. V, fdt. II, nr. 15, jud. V format din casa de locuit si suprafata de 2700 m.p. la data de 20.07.1959, cumparand suprafata de teren de la T E (initial 300 m.p., ulterior inca 2300 m.p.).

Avand in vedere ca in anul 1959, actele de instrainare intre vii referitoare la imobile trebuiau sa respecte forma autentica,respectand sentinta civila nr. 2565 de la 14.05.1996 pronuntata de Judecatoria B in dosarul nr. 366/1996 prin care s-a constat ca numai R D este proprietarul imobilului,intrucat este de necontestat ca, imobilul casa a fost construit de R D impreuna cu R I,instantaapreciaza ca,din masa succesoralaa defunctei R I face parte ? din imobilul casa de locuit situatape terenul cu suprafata de 2700 m.p.

In ceea ce priveste masa succesorala ramasa de pe urma defunctului R D, avand in vedere principiul disponibilitatii, pozitia partilor si sentinta civila 2565 de la 14.05.1996 pronuntata de Judecatoria B in dosarul nr. 366/1996 , cat si faptul ca nu este contestata calitatea de mostenitor a acestuia in calitate de sot supravietuitor de pe urma defunctei R I, instanta urmeaza sa stabileasca ca, din masa succesorala ramasa de pe urma defunctului, face parte 5/8 din casa de locuit sisuprafata de 2700 m.p. situat in B str. Alexandru V, X II, nr.15, jud. V,

C. In ceea ce priveste calitatea de mostenitor

In ceea ce priveste succesiunea ramasa de pe urma defunctei R I, asa cum am mentionat la capitolul in drept, sunt aplicabile dispoziitiile Codului civil din 1864.

Potrivit conditiilor stabilite in art. 655 si 655 Codul civil din 1864, pentru a putea mosteni, o persoana trebuie sa intruneasca doua conditii: una pozitiva, aceea de a exista la data deschiderii succesiunii, adica de a avea capacitate succesorala si una negativa, respectiv de a nu fi nedemna. La aceste conditii expres cerute de lege, doctrina a mai adaugat una, si anume aceea a existentei vocatiei la mostenire. Dreptul succesoral roman confera vocatie succesorala generala la mostenirea ab intestat rudelor defunctului, respectiv persoanelor care se afla intr-o legatura de descendenta sau ascendenta in linie dreapta sau colaterala cu de cuius.

Astfel cum rezulta din certificatul de nastere seria Ni. nr. 852988 (fila 31), certificatul de nastere seria N8 nr. 775165 (fila 57), respectiv certificatul de nastere N.f. nr. 881995(fila 68), reclamanta ?i paratele suntfiicele defunctuluiR I ?i a defunctuluiR D si, avand in vedere aceste elemente de fapt, respectiv legatura de descendenta intre defunc?i sipar?ile din proces, instanta retine ca, ace?tia au vocatie succesorala generala la mostenirea lasata de defunc?i.

Din certificatul de casatorie seria CE nr.985007 (fila 8) rezulta ca R D si R I au fost soti. Nu s-a facut dovada ca pana la data de 19.06.1986 (data decesului sotiei) a intervenit divortul.

In ceea ce priveste persoanele cu vocatie la mostenire, se retine ca, pentru a veni efectiv la mostenirea lui de cuius, cel cu vocatie succesorala trebuie sa accepte succesiunea inauntrul termenului de prescriptie de 6 luni prevazut de art. 700 alin. 1 Cod civil. Expirarea termenului de prescriptie, fara ca succesibilul sa fi facut acte de acceptare expresa sau tacita a mostenirii are drept consecinta pierderea dreptului de a accepta mostenirea, iar odata cu acesta si a vocatiei succesorale, fiind considerat strain de mostenire.

Prin cererea introductiva (fila 2) R D a sustinut ca este impreuna cu M C, S S, T E ,,mostenitor cu vocatie succesorala".

Actiuneaa fost preluata fara rectificari de reclamanta M C (fila 29), mai mult, prin cerereaprin care solicita dezbaterea succesiunii ramasa de pe urma defunctului R D, reclamanta a sustinutca, este impreuna cu paratele S S, T E ,,mostenitor cu vocatie succesorala" in ceea ce priveste mostenirea ramasa de pe urma defunctului R D..

Observa instanta ca, la momentul concluziilor pe fondul cauzei, fara a da posibilitatea paratelor sa-si propune probe asupra acestei imprejurari, reclamanta M C a invocat ca, paratele S S, T E nu au acceptatmostenirea ramasa de pe urma defunctei R I. Reclamantanu a contestat calitatea de mostenitori a paratelor in ceea ce priveste mostenirea defunctului R D.

Trebuie facuta distinctia intre calitatea de mostenitor care presupune acceptarea mostenirii in termenul prevazut de lege, si calitatea de succesor sau persoana cu vocatie succesorala, ce este conferita de lege, rudelor defunctului, respectiv persoanelor care se afla intr-o legatura de descendenta sau ascendenta in linie dreapta sau colaterala cu de cuius.

Avand in vedere exprimarea discutabila din punct de vedere juridic -mostenitor cu vocatie succesorala,mentionata atat in cererea introductiva, cat si cerereade completare a actiunii,intrucat reclamantanua contestatcalitatea de mostenitor a paratelor in ceea ce priveste mostenirea defunctului R D, instanta apreciaza ca, folosind acceasi exprimare, practic, prin cererea introductiva preluata, reclamantanu a contestat calitatea de mostenitor a paratelor in ceea ce priveste mostenirea defunctei R I, imprejurare ce echivaleaza cu o recunoastere indirecta a calitatii de mostenitor legal a paratelor.

Este adevarat ca instanta este obligata sa verifice calitatea de mostenitor a fiecarei parti, insa in limita in care este investita si, intrucat acceptarea mostenirii este o chestiune de ordine privata, instanta verifica calitatea partilor in masura in care aceasta este contestata, cu respectarea principiilor procesului civil si a regulilor procesual civile.

Intrucat aceasta chestiune a fost pusa in discutia partilor, instanta se va pronunta asupra acestui aspect.

Asa cum s-a retinut, faptul ca reclamanta nu a contestat calitatea de mostenitor a paratelor S S, T E reprezinta o recunoastere indirecta a calitatii acestora. Intrucat marturisirea este un act juridic unilateral, marturisirea isi produce efecte fara a fi nevoie sa fie acceptata de cealalta parte si este irevocabila. Ea constituie un mijloc de proba, impotriva autorului ei si in favoarea celui care isi intemeiaza pretentia sau apararea pe faptul marturisit.

Pe de alta parte, contrar sustinerilor reclamnatei, rezulta din probele administrate ca partile s-au comportat, de la data decesului mamei, ca mostenitori. Astfel,martorul X (fila 118)propus de recalmanta a declarat ca, la inmormantarea defunctei R I, au participat toate partile,R D, ocupandu-se cu inmormantarea sotiei. Ceilati martori audiati in cauza au declarat ca nu cunosc aspecte privitoare la inmormantarea defuntei R I, nu au cunoscut fapte care sa confime sau infirme calitatea de mostenitor a reclamantei sau a paratelor. Reclamanta a sustinut ca, a locuit dupa decesul mamei in casa tatalui, aspect confirmat de parate si martori, pana cand a achizitionat un apartament. Insa, acest act este echivoc, intrucat nurezulta ca mutarea in imobilul succesoral s-a produs pentru aconfirma calitatea de mostenitor sau din cauza faptului ca nu avea unde sa locuiasca.

Parata T E, prin raspunsul la interogatoriu a aratat ca, a luat din averea mamei sale o plapuma, oale, paturi, date de pomana (intrebarea nr. 6), nu a mai fost in imobilmult timp dupa decesul mamei, insa nu a putut preciza perioada. Se constata ca, motivul lipsei la imobilul succesoral este acela ca parata s-a suparat pe tatal sau pentru ca s-a recasatorit, prea devreme,cu o alta femeie. Nu rezulta ca, prin acest comportament parata s-ar fi dezinteresat de mostenirea mamei.

Parata S S, prin raspunsul la interogatoriu a recunoscut ca nua luat bunuridupa decesul mamei, insa a aratat ca locuieste in Bucuresti, iar dupa decesul mamei a venit in concediu in B, pana cand tatal s-a recasatorit cu ultima sotie. Nu rezulta ca, prin acest comportament parata s-ar fi dezinteresat demostenirea mamei.

Instanta retine ca, neacceptarea unei mosteniri de catre o persoana, in termenul de optiune succesorala nu poate fi retinuta in baza unor prezumtii sau simple afirmatii, ci trebuie dovedita prin probe concludente, neechivoce.

Avand in vedereelementele de fapt si de drept mai sus mentionate, in ceea ce priveste mostenirea ramasa de pe urma defunctei R I, intrucat partile nu s-au considerat niciodata straine de mostenire, apreciind ca partile au efectuat acte cu valoare juridica similara in termenul de 6 luni de la momentul deschiderii mostenirii, luand in considerare si atitudinea procesuala a reclamantei, marturisirea indirecta, instanta apreciaza ca, partile au acceptat mostenirearamasa de pe urma mamei, in maniera in care fiecare a inteles semnificatia si efectele actului lor, avand in vedere si faptul ca acestea nu au cunostinte juridice.

Instanta ia act ca, defunctului R D nu-i este contestata calitatea de mostenitor a defunctei R I, in calitate de sot supravietuitor.

Prin urmare, instanta urmeaza sa constate ca, de pe urma defunctei R I au ramas urmatorii mostenitori legali:

- R D, in calitate de sot supravietuitor caruia ii revine o cota de ? din masa succesorala;

- M C, S S si T E, in calitate de descedenti de grad I carora le revine cate o cota de ?din masa succesorala, fiecare.

In ceea ce priveste calitatea de mostenitori ai defunctului R D, avand in vedere marturisirile spontane ale partilor, instanta urmeaza sa constate ca au calitatea de mostenitori reclamanta M C si paratele S S si T E, in calitate de descedenti de grad I, carora le revine cate o cota de 1/3din masa succesorala, fiecare.

D. In ceea ce priveste cererea de stabilire a unui pasiv succesoral in cuantum de 2000 lei formulata de reclamanta si cererea reconventionalade includere in masa succesorala a sumei de 2100 lei cu titlu de ajutor de inmormantare si pensiile incasate dupa deces de reclamanta, formulata de parate.

Instanta apreciaza cererile nejustificate pentru urmatoarele considerente:

Reclamanta sustine ca a contribuit singura la cheltuielile de inmormantare a defunctului R D, ca paratele datoreaza cota parte din suma de 2000 lei.

Paratele au sustinut ca, R D a avut bani pentru inmormantare, reclamanta a vandut bunuri apartinand tatalui pentru acoperirea cheltuielilor de inmormantare. Au aratat ca reclamanta a incasat ajutorul de inmormantare si pensiile defunctului, dupa deces.

Prin raspunsul la interogatoriu luat reclamantei, aceasta a recunoscut ca pentru inmormantarea defunctului R D a fost cheltuita suma de 4500 lei (intrebarea nr. 5-fila 117 verso) si nu 4500-5000 lei asa cum s-a solicitat in cererea completatoare. Acest aspect a fost confirmat intr-o oarecare masura de martorii audiati in cauza. Martorul X (fila 118) a aratat ca de inmormantare s-a ocupat reclamanta, in timp ce faceau cumparaturi, reclamantai-a relatat ca au fost cheltuiti in jur de 4.000 lei. De asemenea, martorul X a declarat ca pentru inmormantarea defunctului au fost cheltuiti 4.000-4500 lei.

Din adresa nr. 25826 din 17.12.2012emisa de Casa judeanta de pensii V(fila 173) rezulta ca, ajutorul de deces in cuantum de 2117 lei si pensia in luna decesului, respectiv luna iunie 2012 in cunatum de 502 lei au fost incasate de reclamanta,la data de 13.06.2012, respective 21.06.2012.

Din adresa nr. 45988 din 14.12.2012 emisa de Directia generala de asistenta socialasi protectia copilului V(fila 170), rezulta ca, pentru luna mai (care s-a efectuat in iunie) lui R D i s-a platit suma de 823 lei (insumand indemnizatia de handicap de 202 lei, bugetul complementar de 91 lei si indemnizatia de insotitor de 530 lei)

Pentru luna iunie 2012 (care s-a efectuat in iulie) defunctuluii se cuvenea suma de 863 lei ((insumand indemnizatia de handicap de 202 lei, bugetul complementar de 91 lei si indemnizatia de insotitor de 570 lei).

Prin aceeasi adresa s-a precizat ca, sumele au fost platite dupa data decesului, si au fost ridicate de reclamanta M C.

Din adresa nr. 25579 din data de 14.12.2012 emisa de Casa Judeteana de pensii Vrezulta ca, R D a avut o pensie de asigurari sociale, dosar nr. 73796 in cuantum de 247 lei si o indeminizatie de veteran de razboi, dosar nr. 760936 in cuantum de 255 lei.

Se constata ca in perioada decesului lui R D au fost incasate de catre reclamanta suma de 4807 lei.

Reclamanta a recunoscut ca, suma de bani reprezentand ajutor de inmormantare, a fost folosita in acest scop-intrebarea la interogatoriu nr. 7- fila 117. Cu prrivire la banii reprezentand pensii incasate dupa deces, reclamanta a sustinut ca au fost folositi pentru plata utilitatilor pentru imobil, a fost platita femeia care l-a ingrijit pe R D si care, a stat la imobilul succesoral inca doua luni jumatate.

Cu privire la acest ultim aspect, instanta constata ca este constrazis de probele administrate in cauza. Paratele au recunoscut ca in ultimii 6 ani de viata R D a platit o suma de bani, lunar (600 lei sau 300 lei) numitei X pentru menajul pe care il facea in gospodarie (intrebareanr. 10-fila, respectiv fila 116), insa nu rezulta ca, dupa data decesului aceasta persoana a fost in continuare platita de reclamanta.Se retine ca, martorul X a aratat ca, pensia batranului, ridicata ulerioara decesului, a fost folosita pentru achitarea cheltuelilor de intretinerea ale M L care a ramas in imobilul succesoral aproximativ 2 luni,insa aceasta sustinere este contrazisa de martorul Cojocaru E, fiica M L –fila 119 carea declarat ca, desi mama sa a ramas in imobil aproximativ 40 de zile de la decesului lui R D, nu a fost platita dupa inmormantare, pentru menaj. A aratat ca, mama sa a plecat din imobil, intrucat nu putea intetine imobilul.

Potrivit facturilor si chitantelor atasate la dosar la filele 162-167 de reclamanta rezulta ca, cheltuielile utilitatilor aferente imobilului succesoral, ulterior decesului defunctului R, au fost in cuantum de 300 lei.

Instanta nu va retine sustirea paratelor referitoare la faptul ca R D adetinut la momentul decesului bani in casa, si nici cele referitoare la vanzarea de catre recalmanta si a fiului acesteia a bunurilor din gospodarie, intrucat aceste aspecte nu rezulta din ansamblul materialului probator.Aceste imprejurari sunt relatate de martorii audiati in cauza, in mod contradictoriu,fiecare sustinand interesul partii in favoarea careia au depus marturie. Astfel, martorii Sulutiu Adelina (fila 118) siX(fila 131) confirmaapararile relatate de reclamanta, in timp ce martorii martoriiX (fila 119) si X (fila 132) confirma aspectele relatate de parate. Este adevarat ca defunctul, in timpul vietii a confectionat butoaie,pe care le vindea, din aceasta activitatea prezumandu-se ca producea un venit, insa nu rezulta ca la data decesului venitul existain mod efectiv.

Fata de aceste aspecte, instanta constata ca, suma de 2000 de lei pe care sustine reclamantaca i-a cheltuit la inmormantare si reprezinta pasiv succesoral a fost recuperata din pensiileincasate dupa decesul defunctului, confirmate de inscrisurile depuse la dosar, motiv pentru care cererea de stabilire a unui pasiv succesoral apare ca lipsita de obiect.

Avand in vedere aceleasi imprejurari rezultate din ansamblul probelor administrate in cauza, intrucat ajutorul de inmormanare si pensiile incasate de recalmnata au fost folosite la inmormantare si cheltuielile aferente imobilului, instanta apreciaza ca cererea reconventionala formulata de parate este neintemeiata, motiv pentru care urmeaza sa o respinga.

E. Cererea privind constatarea unui drept de creanta

Asa cum s-a retinut la sectiunea in fapt, R D a efectuat imbunatatiri la imobilul succesoral, respectiv a efectuat urmatoarele imbunatatiri la imobil, identificate, evaluate si descrise in raportul de expertiza in constructii G V: a efectuat o camera si un hol, partial din caramida, partial din chirpici;racord la apa potabila in curte, doua camine de apa din betoncu apometru, doua ciusmele, executate in anul 1970, refacute in anul 2011, canalizare proprie-4 fose septice din beton refacute in anul 2011, racord la reteaua de gaze a imobilului(anul 1998), imprejmuiri aferente cu soclu partial, stalpi teava metalica, inchideri scanduri inclusiv porti, a efectuat o camera si un hol.

Intrucat partile nu au contestat aceste imbunatatiri, instanta va admitecererea preluata si va constata ca defunctul R D a efectuatimbunatatirile mai sus mentionate.

Imbunatatirile vor fi incluse in masa partajabila ramasa de pe urma defunctului R D.

F. Cererea privind iesirea din indiviziune

In solutionarea cauzei, instanta a facut aplicarea dispozitiilor art. 1143 C. civ.si art. 6731-14 C.pr.civ.

Pornind de la ipoteza retinuta in capitolul rezervat situatiei de fapt – starea deindiviziune in care partile litigante se gasesc cu privire la bunurile din masa succesorala, in temeiul art. 1143 C.civ.si art. 6731-14 C.pr.civ., instanta va admite cererea principala si va dispune sistarea starii deindiviziune a partilor.

Avand in vedere valoarea imobilului stabilit prin raportul de expertiza G V, instanta va constata ca valoarea totala a maseipartajabile este de 135.900 lei si ca partilor, respectiv reclamantei M C, paratelor T E si S Sle revine cate o cotaexprimata valoric de 45300 lei, fiecare.

La impartirea si atribuirea bunurilor, instanta va avea in vedere cota de succesorala, optiunile partilor, domiciliul acestora, natura bunurilor si faptul ca partajul se efectueaza de regula, in natura, criterii prevazute de legiuitor in art. 6739 C.proc.civ.

In aprecierea posibilitatii de partajare a imobilelor, trebuie sa se tina seama si de anumite criterii, cum ar fi, posibilitatea ca bunurile sa fie exploatate de partile in cauza, ocupatia si relatiile existente intre coindivizari si alte imprejurari similare.

Reclamanta M C a solicitat atribuirea in proprietate alotului nr. 2propus de expertul G V, optiunecu care paratele T E si S S nu au fost de acord, solicitand, la randul lor, acelasi lot propus de catre expert.

Instanta constata ca lotul solicitat de parti nr. 2 cuprinde teren, iar lotul nr. 1 cuprinde casa de locuit si teren.

Instanta are in vedere ca din probele administrate in cauza rezulta ca reclamanta locuit in imobil in perioada catR D era in viata, ca s-a ocupat de imobilul casa dupa data decesului tatalui.Se retine ca reclamanta nu a pretins ca a efectuat imbunatatiri la imobilul succesoral, motiv pentru care instanta nu s-a pronuntat asupra acestui aspect. Insa, din probele administrate in cauza, rezulta ca imbunatatirile au fost efectuate, in parte, in perioada catreclamanta locuia impreuna cu familia inimobil.

Se retine imprejurarea ca reclamanta M C locuieste in B,parata S S locuieste in Bucuresti, iar parata T E, desi locuieste in B a solicitat ca lotul sa-i fie atribuit in indiviziune cu parata S S.

Avand in vedere aceste imprejurari, pentru a preintampinaalte litigii intre parti, vazand si relatia conflictuala dintre parti, instanta apreciaza ca este justificata atribuirea in proprietate a lotului nr. 1 reclamantei, iar paratelor lotul nr. 2, in indiviziune.

Prin urmare, instanta va atribui reclamantei M C, in proprietate, lotul nr. 1 format din casa de locuit parter cu anexe ( corpuri A+B), racorduri exterioare la utilitati (apa curenta si fose septice), gaze, energie electrica, imprejmuiri aferente, teren intravilan categoria CC+arabil, individualizat topo in suprafatade 355 mp+ 135 m.p.= 470 m.p.,evidentiat in raportul de expertiza in constructii G V prin punctele de contur 1-2-3-3a-3b-4-5-1, lot in valoare de 86413 lei.

Instanta va atribui paratelor T E si S S, in indiviziune, lotul nr. 2 format din imprejmuiri aferente, apa curenta +fose septice, teren intravilan categoria arabil in suprafata de 433 m.p.+1086 m.p.= 1519 m.p. , lot in valoare de 49487 lei.

Avand in vedere drepturile valorice ale partilor, valoarea masei partajabile si valoarea loturilor atribuite partilor, instanta va obliga pe reclamanta M C sa plateasca paratelor S S si T Ein total suma de 41113 lei (cate 20556,5 lei fiecarei parate)cu titlu de sulta, stabilind in temeiuldispozitiilor art. 67310 alin. 4 C.proc.civ., termen de platade pana la 6 luni de la ramanerea irevocabila a hotararii.

G. Asupra cheltuielilor de judecata

Fata de solutia la care a ajuns instanta in urma deliberarii, avand in vedere dispozitiile art. 274 C.proc.civ. care prevad ca partea care cade in pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata, instanta urmeaza sa admita in parte cererile partilor privind acordarea cheltuielilor de judecata.

Pentru solutionarea acestui capat de cerere instanta are in vedere si dispozitiile art. 277 C.proc. civ. care prevad ca,in situatia in care sunt mai multi reclamanti sau mai multi parati, ei vor fi obligati sa plateasca cheltuieli de judecata in mod egal, proportional sau solidar, potrivit interesului ce are fiecare sau dupa felul raportului de drept dintre ei.

Reclamant a efectuat urmatoarele cheltuieli de judecata: taxa judiciara de timbru in cuantum de 3708 lei-conform chitantei seria VSBD nr.X(69)-fila 43, chitanta seria VSBD nr. X(117), valoarea timbrului judiciar mobil de 5 lei, taxa aferenta incheierii de verificare a evidentelor succesorale in cuantum de 150,2 lei-chitantele filele 61-62, taxa de timbru in cuantum de 171 lei aferenta cererii de stabilirea a pasivului succesoral-conform chitantei seria VSBD nr. X (169) –fila 66, onorariu de expert in cuantum de 1300 lei, conform chitantelor seria TTG nr. X (fila 123) si chitantei seria TTG nr. X (fila 174), onorariu avocat in cuantum de 2000 lei-conform chitantei seria VS PIR nr. X din 31.10.2012-fila 169 si chitantei seria VS PIR nr. X din 28.12.2012-fila 170.

Instanta aconsiderat sumele de bani pe carereclamanta le arede achitat reprezentand taxa judiciara de timbru pentru care s-a acordat ajutor public judiciar sub forma esalonarii, ca fiind facute de reclamanta, intrucat obligatia de plata a fost stabilita in sarcina sa, iar in caz de neexecutare, reclamanta va fi executata de catre organele fiscale competente.

Instanta nu a luat in considerare cuantumul taxei judiciare de timbru achitat de catre defunctul R D, la momentul investirii instantei, si nici onorariu de avocat conform chitantei seria VS PIR nr. X din data de 10.05.2012-fila 168, intrucat acesteanu au fost efectuatede partile din proces.

Parateleau efectuat urmatoarele cheltuieli de judecata: taxa judiciara de timbru si valoarea timbrului judiciar in cuantum de 100 lei, aferenta cererii reconventionale, si suma de 1000 lei onorariu avocat, conform chitantei din data de 17.12.2012-fila 169 din dosar.

Fata se solutia la care a ajuns instanta in urma deliberarii cu privire la cererea de stabilire pasiv succesoral si cererea reconventionala, instanta apreciaza ca acordarea cheltuielilor efectuate aferente acestor cereri reprezentand taxa judiciara de timbru nu se justifica.

In ceea ce priveste celelalte cheltuieli efectuate de parti, intrucat partile sunt obligate sa suporte cheltuielile de judecata proportional cu cota parte care li se cuvine,si cheltuielile suportate de fiecare parte in proces, instanta, urmeaza sa oblige pe parata S S saramburseze reclamantei M C suma de2219,4 leicu titlu de cheltuieli de judecata si pe parata T E saramburseze reclamantei M C suma de2219,4 leicu titlu de cheltuieli de judecata.

13

Domenii speta

Spete similare