Prezenţa inculpatului la judecată

Decizie 12/R din 18.01.2012


Prezenţa inculpatului la judecată.

C. pr. pen., art. 314

Absenţa inculpatului arestat de la judecată atrage incidenţa cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 5 C. pr. pen. şi casarea hotărârii cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare.

Prin sentinţa penală nr.358 din 13.10.2011 pronunţată de Judecătoria Reghin în dosarul nr.183/289/2011 în baza art. 108 alin. 1 lit. a, alin. 2 lit. a Legea 46/2008 cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal a fost condamnat inculpatul M.C. (poreclit „G.”), fiul lui D. şi A., cu antecedente penale, fără studii, cetăţean român, necăsătorit, la pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de tăiere fără drept a vegetaţiei forestiere.

În baza art. 110 alin. 1 lit. a, alin. 2 lit. a Legea 46/2008 cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de furt din fondul forestier.

În baza art. 85 alin. 1 Cod penal s-a dispus anularea suspendării condiţionate a executării pedepselor de 3 luni închisoare cu suspendare aplicată inculpatului prin sentinţa penală 455 din 16.10.2008 a Judecătoriei Reghin şi de 2 ani închisoare cu suspendare aplicată inculpatului prin sentinţa penală 218 din 18.05.2009 a Judecătoriei Reghin.

Au fost descontopite pedepsele anterioare în pedepsele componente respectiv:

- pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală 455 din 16.10.2008 a Judecătoriei Reghin pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 32 alin. 1 teza 2 Ordonanţa Guvernului  nr.  96/1998;

- pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală 455 din 16.10.2008 a Judecătoriei Reghin pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 98 alin. 1 teza 2 Cod silvic;

- pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală 553 din 04.12.2008 a Judecătoriei Reghin, definitivă prin Decizia penală 188/A din 18.06.2010 a Tribunalului Mureş şi Decizia penală 533/R din 07.12.2010 a Curţii de Apel Tg. Mureş;

- pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală 218 din 18 mai 2009 a Judecătoriei Reghin pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 182 alin. 1, 2 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. a, c Cod penal;

- pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală 218 din 18 mai 2009 a Judecătoriei Reghin pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 321 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. a, c Cod penal.

În baza art. 36 coroborat cu art. 33 şi 34 Cod penal s-a dispus contopirea pedepselor anterior expuse cu pedepsele aplicate prin prezenta hotărâre, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare pe care instanţa a sporit-o cu un an, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare.

În baza art. 36 alin. 3 Cod penal s-a dedus din pedeapsa rezultantă perioada executată de la de 16.08.2006 la 24.04.2007 şi de la 22.12.2010 la zi.

În baza şi condiţiile art. 71 alin. 1 Cod penal i-au fost interzise inculpatului, pe durata prevăzută de acest text drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 teza 2 şi alin. 2 Cod penal.

În baza art. 108 alin. 1 lit. a, alin. 2 lit. a Legea 46/2008 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul G.E. (poreclit „M.”), cu antecedente penale, studii 6 clase, cetăţean român, necăsătorit, 2 copii minori, la pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de tăiere fără drept a vegetaţiei forestiere; în baza art. 110 alin. 1 lit. a, alin. 2 lit. a Legea 46/2008 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de furt din fondul forestier.

În baza art. 33 lit. a şi 34 lit. b Cod penal s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 4 luni închisoare.

În temeiul şi condiţiile art. 71 Cod penal i-au fost interzise inculpatului, pe durata prevăzută de acest text, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza 2 şi lit. b Cod penal.

În baza art. 346 alin. 1, art. 14 alin. 3 lit. b Cod procedură penală raportat la art. 998, 999, 1003 Cod civil, a fost admisă acţiunea civilă exercitată de partea civil RNP Direcţia Silvică Mureş cu sediul în Tg. Mureş, str. Enescu, nr. 6, jud. Mureş şi au fost obligaţi inculpaţii în solidar să-i plătească suma de 1457,73 lei cu titlu de daune materiale.

În baza art. 191 alin. 2 Cod procedură penală au fost obligaţi inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Pentru a hotărî în acest sens instanţa de fond a avut în vedere următoarele:

La data de 30.01.2010 ora 16,30 inculpaţii au fost depistaţi de organele silvice în pădurea de pe raza localităţii Petelea după ce au tăiat un număr de 3 arbori specia gorun. Organele silvice au procedat la măsurarea materialului lemnos şi au întâmpinat rezistenţă din partea inculpaţilor la ridicarea materialului, astfel că au încheiat procesul verbal de constatare a infracţiunii silvice nr. 19088 prin care nu s-a aplicat vreo sancţiune contravenţională, fiind doar descrisă fapta comisă de inculpaţi. Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză a rezultat faptul că inculpaţii au fost depistaţi de organele silvice în pădure după ce tăiaseră arborii nemarcaţi şi s-a procedat la încheierea procesului verbal iar inculpaţii s-au opus predării materialului lemnos rezultat, pe care şi l-au însuşit.

În drept, fapta inculpaţilor care împreună, în data de 30.01.2010 s-au deplasat în pădurea de pe raza localităţii Petelea, de unde au tăiat un număr de 3 arbori din specia gorun, producând un prejudiciu total de 1457,73 lei, însuşindu-şi materialul lemnos rezultat, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tăiere fără drept a vegetaţiei forestiere prevăzută de art. 108 alin. 1 lit. a alin. 2 lit. a Legea 46/2008 cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal pentru inculpatul M.C. şi 37 lit. b Cod penal pentru inculpatul G.E. şi infracţiunea de furt din fondul forestier prevăzută de art. 110 alin. 1 lit. a, alin. 2 lit. a Legea 46/2008 cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal pentru inculpatul M.C. şi 37 lit. b Cod penal pentru inculpatul G.E., cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal pentru ambii inculpaţi.

La individualizare pedepselor pe care le-a aplicat inculpaţilor instanţa a ţinut seama de criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal şi anume: dispoziţiile părţii generale a Codului penal, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fiecare din infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor, gradul de pericol social al faptelor comise, persoana fiecărui inculpat, precum şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Împotriva sentinţei instanţei de fond a declarat în termen legal recurs inculpatul G.E. Recursul inculpatului nu a fost motivat însă oral, cu ocazia judecării recursului pe fond, inculpatul a susţinut că atunci când s-a dezbătut cauza pe fond el a fost arestat, astfel că solicită rejudecarea cauzei.

Analizând sentinţa atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, pe baza materialului şi lucrărilor din dosarul cauzei,  conform art.38514 Cod procedură penală şi prin raportare la art.3856 alin.3 Cod procedură penală, sub toate aspectele se reţin următoarele:

La termenul din 26 mai 2011 inculpatul-recurent a fost prezent la judecarea cauzei, ocazie cu care acesta a susţinut că nu solicită aplicarea prev.art.3201 Cod procedură penală.

Cauza a fost amânată la data de 23 iunie 2011, dată la care inculpatul a fost prezent la instanţă, cauza fiind amânată la 29 septembrie 2011. La acest termen de judecată inculpatul a lipsit iar instanţa a amânat pronunţarea la data de 13 octombrie 2011, dată la care inculpatul a lipsit.

Din verificarea biletului de liberare I2-35806 din 21.10.2011, depus de către inculpatul-recurent, rezultă că inculpatul a fost arestat la data de 29.06.2011 şi liberat condiţionat la data de 21.10.2011.

Din cele de mai sus rezultă că la data de 29.09.2011, când instanţa de fond a rămas în pronunţare, inculpatul era arestat.

În această situaţie este clar că participarea inculpatului arestat la judecarea cauzei era obligatorie.

Cum judecarea cauzei s-a făcut în lipsa inculpatului arestat, în cauză este incident cazul de casare, prev. de art.3859 pct.5 Cod procedură penală, astfel că în  baza art.38515 pct.2 lit.c Cod procedură penală se va casa parţial hotărârea atacată şi se va trimite cauza spre rejudecare la instanţa de fond însă numai cu privire la inculpatul recurent G.E..

Ultimul act rămas valabil la instanţa de fond este încheierea din 23.06.2011.