Civil- contestaţie la executare

Sentinţă civilă 777 din 27.10.2011


Sub nr......... din 24 ianuarie 2011, s-a înregistrat pe rolul Judecatoriei Tulcea contestatia la executare formulata de catre contestatoarea Directia Generala a Finantelor Publice Tulcea în contradictoriu cu intimata ........, prin care a solicitat anularea Adresei de înfiintare a popririi nr. 362/2010 din 06.01.2011, a Procesului-verbal nr. 362/2010 din 29.10.2010 si a Procesului-verbal nr. 362/2010 din 31.10.2010.

În motivarea cererii, contestatoarea a aratat ca executarea silita a fost începuta împotriva sa fara sa se constate refuzul executarii de bunavoie a obligatiei stabilite prin titlul executoriu. A mai aratat contestatoarea ca executorul judecatoresc a aplicat eronat prevederile OG nr. 9/2000, în sensul ca a stabilit dobânda legala la nivelul dobânzii de referinta a Bancii Nationale a României fara a aplica reducerea de 20% corespunzatoare debitelor care nu au ca izvor raporturi comerciale.

În drept au fost invocate prevederile art. 399, art. 404 si art. 452 din Cod pr. civila. si O.G. nr. 22/2000, privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii.

Legal citata,  intimata ........  nu a formulat întâmpinare, însa a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat respingerea contestatiei, argumentând ca nu a fost facuta de catre contestatoare dovada lipsei de fonduri.

Din oficiu,  la dosarul cauzei a fost atasat dosarul de executare nr. 362/2010 al B.E.J. .........

Prin sentinta civila nr. 1718/13.05.2011,  a Judecatoriei Tulcea a fost admisa contestatia la executare si s-a dispus anularea Adresei de înfiintare a popririi nr. 362/2010 din 06.01.2011, a  Procesului-verbal nr. 362/2010 din 29.10.2010 si a Procesului-verbal nr. 362/2010 din 31.10.2010.

Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut ca prin Sentinta civila nr. 133/22.01.2010 pronuntata de Tribunalul Tulcea în dosarul nr........., contestatoarea a fost obligata sa restituie intimatei suma de 18.336 lei, cu dobânda legala calculata începând cu data de 22.05.2009 si pâna la restituirea efectiva si ca prin încheierea din data de 02.12.2010 pronuntata de Judecatoria Tulcea în dosarul nr........., a fost încuviintata executarea silita în baza titlurilor executorii reprezentate de Sentinta civila nr. 133/22.01.2010 si Procesul-verbal nr. 362/2010 din 31.10.2010.

A aratat prima instanta ca, urmare a cererii intimatei, s-a înregistrat dosarul de executare silita nr. 362/2010, la B.E.J. ........, care a întocmit Procesul-verbal nr. 362/2010 din 29.10.2010, privind cuantumul cheltuielilor de executare, Procesul-verbal nr. 362/2010 din 31.10.2010, privind actualizarea sumei din titlul executoriu în functie de dobânda legala lunara, si a procedat la înfiintarea popririi prin adresa nr. 362/2010 din 06.01.2011.

A mai retinut judecatorul fondului ca potrivit art. 117, privind restituiri de sume, alin. 1 lit. f din Ordonanta nr. 92/2003, privind Codul de procedura fiscala, "Se restituie, la cerere, debitorului urmatoarele sume: cele stabilite prin hotarâri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii." si ca procedura de restituire a sumelor este reglementata de Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1899/2004, pentru aprobarea Procedurii de restituire si de rambursare a sumelor de la buget, precum si de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depasirea termenului legal.

De asemenea, prima instanta a mai retinut ca potrivit acestei proceduri, sumele care se restituie contribuabililor sunt cele prevazute la art. 112 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata. Restituirea se efectueaza la cererea contribuabilului, în termen de 45 de zile de la data depunerii si înregistrarii acesteia la organul fiscal caruia îi revine competenta de administrare a creantelor bugetare, potrivit prevederilor art. 33 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, denumit în continuare organul fiscal competent.

Raportat la aceasta dispozitie, instanta de fond a constatat ca intimata nu a formulat o cerere catre contestatoare pentru restituirea sumei de 18.336 lei, ci s-a adresat direct executorului judecatoresc cu o cerere de executare silita conform art. 3731 Cod pr. civila, considerând ca debitorul nu a executat de buna voie obligatia stabilita prin titlul executoriu, potrivit art. 3711 Cod pr. civila.

Având în vedere cele doua prevederi legale, privind procedura de urmat în cazul restituirii sumelor de bani datorate de Directia Generala a Finantelor Publice Tulcea, instanta de fond  a apreciat ca art. 117 alin. 1 din Ordonanta nr. 92/2003 este norma de drept speciala aplicabila în cauza si prin urmare intimata trebuia sa urmeze aceasta procedura si nu procedura de drept comun prevazuta de art. 3711 Cod pr. civila.

A mai retinut prima instanta ca potrivit art. 3 din Ordonanta nr. 9/2000, privind nivelul dobânzii legale pentru obligatii banesti, "Dobânda legala se stabileste, în materie comerciala, la nivelul dobânzii de referinta a Bancii Nationale a României si ca în toate celelalte cazuri dobânda legala se stabileste la nivelul dobânzii de referinta a Bancii Nationale a României, diminuat cu 20%., iar nivelul dobânzii de referinta a Bancii Nationale a României, în functie de care se stabileste dobânda legala, este cel din prima zi lucratoare a anului, pentru dobânda legala cuvenita pe semestrul I al anului în curs, si cel din prima zi lucratoare a lunii iulie, pentru dobânda legala cuvenita pe semestrul II al anului în curs."

În cauza, prima instanta a constatat ca executorul judecatoresc a calculat dobânda legala, pentru debitul prevazut în titlul executoriu, raportându-se la nivelul dobânzii legale în materie comerciala, fara reducerea de 20%, calculata la nivelul lunar al dobânzii de referinta a Bancii Nationale a României si nu la cel semestrial.

S-a  mai retinut de catre instanta si faptul ca intimata nu a formulat o cerere catre contestatoare pentru restituirea sumei prevazuta în titlul executoriu si faptul ca executorul judecatoresc a calculat în mod eronat dobânda legala aplicabila creantei prevazuta în titlul executoriu.

Împotriva acestei sentinte a declarat recurs intimata ........, criticând-o ca fiind netemeinica si nelegala.

În motivarea recursului, recurenta a aratat ca în mod gresit prima instanta a admis contestatia la executare, desi aceasta a fost tardiv formulata, în conditiile în care a fost înregistrata la instanta pe 24.01.2011, iar actele de executare contestate au fost întocmite pe 29 si 31 octombrie 2010. De asemenea, recurenta a mai aratat ca hotarârea a fost data cu aplicarea gresita a legii întrucât prima instanta a confundat procedura prealabila fiscala stabilita de O.G. nr. 92/2003 cu procedura  de executare silita a unui titlu executoriu, ajungând la concluzia eronata  în sensul ca norma de drept aplicabila este una speciala, pe care intimata trebuia sa o urmeze, iar nu procedura  de drept comun prevazuta de art. 3711 Cod pr. civila. A mai precizat recurenta ca a formulat cerere de restituire  a sumei de 18.336 de lei catre organul fiscal, cerere pe care acesta a respins-o, îndeplinind astfel si procedura prealabila, contrar sustinerilor instantei de fond, si ca tocmai în urma acestui refuz de restituire, s-a adresat instantei de contencios administrativ, care a obligat-o pe contestatoare, prin sentinta civila nr. 133/22.01.2010 a Tribunalului Tulcea, la restituirea respectivei sume, cu dobânda legala pâna la restituirea efectiva.

Totodata, recurenta a mai precizat ca prima instanta s-a contrazis în argumente, întrucât a facut aprecieri si cu privire la calculul dobânzii legale, desi a  sustinut ca procedura de drept comun nu este aplicabila.

De asemenea, recurenta a mai sustinut ca intimata-contestatoare este de rea credinta atunci când invoca faptul ca ar fi executat de buna-voie hotarârea, atât timp cât o astfel de executare nu s-a realizat înca, desi hotarârea ce constituie titlu executoriu a devenit executorie la momentul executarii, contestatoarea nefacând nici un demers în tot acest timp pentru executarea benevola a obligatiei.

Din acest motiv, contestatoarea nu poate invoca în favoarea sa nici O.G. nr.22/2002 referitor la termenul de gratie de 6 luni.

În drept, recursul a fost întemeiat pe disp. art 304 pct. 9, 3041 si 399 Cod pr civila.

Legal citata, intimata-contestatoare a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, aratând,  în esenta,  ca recurenta nu a formulat o cerere pentru restituirea sumei de 18.336 lei, ci s-a adresat direct executorului judecatoresc cu o cerere de executare silita, desi potrivit art. 117 din O.G. nr. 92/2003, restituirea  unor sume stabilite prin hotarâri ale organelor judiciare se face, la cerere.

Examinând hotarârea recurata, atât în baza motivelor invocate de catre recurenta, cât si din oficiu, tribunalul constata ca recursul  este fondat. Astfel, faptul ca intimata-contestatoare  a datorat suma de bani  ce a format obiectul titlului executoriu în baza caruia recurenta a început executarea silita, rezulta din chiar decizia de restituire si nota de calcul a dobânzii legale, acte  emise de catre intimata  si  prin care practic aceasta recunoaste existenta acestui debit (filele 23-24 din dosar). Trebuie observat ca aceste acte  au fost emise de catre intimata contestatoare dupa momentul promovarii prezentului recurs, situatie în care nu se poate vorbi despre o executare de buna voie din partea acesteia, cu atât mai mult cu cât, de la momentul în care sentinta  civila nr. 133 din 22.01.2010 a Tribunalului Tulcea a devenit executorie, adica ianuarie 2010, pâna la momentul demararii executarii silite, au trecut mai bine de 9 luni, timp în  care intimata-contestatoare nu a întreprins nici un act de executare  benevola a acestui titlu executoriu.

În acest context,  prevalarea de lipsa unei cereri formulata de catre creditoarea-recurenta potrivit art. 117 din O.G. nr. 92/2003, nu releva decât un formalism excesiv, deoarece, daca ar fi dorit sa execute de buna voie titlurile executorii,  debitoarea nu ar fi fost împiedicata în acest sens de lipsa unei astfel de cereri.

Oricum, instanta apreciaza ca lipsa unei cereri prealabile de restituire nu poate constitui un impediment pentru începerea executarii silite, neputând deci atrage anularea actelor de executare, nu doar pentru ca prin trecerea unei perioade de 9 luni era evident ca debitoarea nu întelege sa îsi execute de buna voie obligatia, ci si pentru ca  între dispozitiile art. 117 din O.G. nr. 92/2003 si cele ale art. 3731 si urmatoarele Cod pr. civila, nu exista o relatie de la norma speciala la norma generala, asa cum a retinut prima instanta, ci cele doua texte reglementeaza proceduri diferite,  una privind  restituirea  unor sume de bani, iar cealalta vizând executarea silita, executare ce reprezinta  o notiune mai ampla si care nu se reduce doar la restituirea unor sume de bani

Fata de aceste considerente, instanta urmeaza a admite recursul formulat de catre recurenta ........ în contradictoriu cu  intimata Directia Generala a Finantelor Publice Tulcea, împotriva sentintei civile nr. 1718/13.05.2009 a Judecatoriei Tulcea si a modifica aceasta sentinta,  în sensul ca va fi respinsa contestatia la executare formulata de catre Directia Generala a Finantelor Publice Tulcea în contradictoriu cu ........, ca nefondata, urmând totodata sa fie obligata intimata Directia Generala a Finantelor Tulcea la plata sumei de 2.957 lei catre recurenta, cu titlu de cheltuieli de judecata la fond si în recurs, constând în onorariu avocat si taxa de timbru. Sub acest aspect, instanta retine ca intimata se afla în culpa procesuala cu privire la producerea acestor cheltuieli pentru motivele expuse anterior privind neexecutarea de buna voie a obligatiei stabilite prin titlul executoriu.