Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.)

Decizie 26/R din 13.01.2011


Dosar nr. 6499/333/2010 - plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.)

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 26/R

Şedinţa publică de la 13 Ianuarie 2011

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE LAURA-MONICA BALAN

Judecător GABRIELA FILIP

Judecător RADU-NICOLAE OANĂ

Grefier DORICA TRANDAFIR

Ministerul Public reprezentat de Procuror GHEORGHE ACSINTE din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui

 Pe rol  fiind judecarea recursurilor penale declarate de  petentele recurente  ZL  domiciliată în şi BA, împotriva Sentinţei penale nr. 1423/12.11.2010,pronunţată de Judecătoria Vaslui ‚ în  dosarul penal nr. 6499/333/2010.

Obiectul cauzei ;-plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.)

La apelul nominal făcut în şedinţa publică  se prezintă procurist N D  care răspunde pentru petentele recurente  ZL şi BA lipsă, lipsă fiind  şi intimat persoană cercetată  HC.

Procedura  este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că  recursurile sunt declarate în termenul prevăzut de lege , motivate , cauza se află la  al II-lea termen de judecată , petenta recurentă  Z L ,  a depus la dosar o procură specială pentru  N D de reprezentare în instanţă..S-au verificat actele şi lucrările dosarului, după care ;

Se prezintă în instanţă procurist ND, care a fost identificată pe caza cărţii de identitate  şi a depus la dosar  un  bilet  de externare  pentru BA.

Se prezintă în instanţă  Z L care a fost identificată pe baza  buletinului de identitate seria.

Nefiind alte cereri cde formulat instanţa constată recursurile  în stare de judecată şi trece la dezbateri dând cuvântul în susţinerea acestora.

Recurenta ZL, având cuvântul,  solicită admiterea recursului şi să i se dea  suprafaţa de teren ocupată de  H C  că este proprietatea sa.

N D, având cuvântul, pentru B A solicită admiterea recursului aşa cum a fost formulat în scris.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul, solicită admiterea recursurilor ca fiind întemeiate. Împotriva sentinţei penale  nr. Sentinţei penale nr. 1423/12.11.2010,pronunţată de Judecătoria Vaslui  au declarat recurs  BA şi Z L criticând hotărârea primei instanţe ca fiind netemeinică şi nelegală. În motivarea recursului  petentele au arătat că sunt mobilizate la par şi nu au fost citate la prima instanţă şi totodată au precizat cp au împuternicit pe numita N D de a le reprezenta la instanţa de judecată.

Având în vedere probele administrate în cauză precum  şi motivele invocate în recursuri, consideră că acestea sunt întemeiate şi pe cale de consecinţă  solicită a fi admise şi a se dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond .

S-au declarat dezbaterile închise, după care s-a trecut la deliberare, când :

 

 

INSTANŢA

Asupra recursului penal de faţă,

Prin sentinţa penală nr.1423/12.11.2010 a Judecătoriei Vaslui, a respins plângerea formulată de petenta N D domiciliată în împotriva rezoluţiei  din 20.10.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de HC  domiciliat în pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 220 Cod penal, soluţie menţinută prin rezoluţia din 13.09.2010 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui, dată în dosarul nr. 487/II/2/2010 , ca inadmisibilă.

În baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, a obligat pe petenta N D la plata sumei de 30 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

La data de 24.06.2009 organele de poliţie au fost sesizate de către numitele B A şi Z L din cu privire la faptul că numitul HC ar fi ocupat fără drept de la fiecare în parte câte o suprafaţă de teren.

Numita BA a declarat faptul că HC i-a ocupat fără drept o suprafaţă de teren  pe care o stăpâneşte conform titlurilor de proprietate anexate la dosarul cauzei.

 Acest teren se află în spatele locuinţei numitului H C şi este utilizat de către acesta ca şi grădină, fiind îngrădit în perimetrul locuinţei sale.

Numitul H C a declarat faptul că deţine acest teren în baza  ordinului Prefectului nr. 38/26.05.1999 respectiv suprafaţa de 1000 m.p.

S-a constatat că ordinul Prefectului nr. 38/26.05.1999 este emis după data la care au fost emise titlurile de proprietate nr. 929/48302 şi  931/48302 din 16.12.1998 ale numitei BA .

Totuşi, numita BA a mai depus la dosarul cauzei un titlu de proprietate nr. 144729/05.10.2007 pe numele numitei B F , mama acesteia , pentru care i s-a recomandat să se adreseze unei instanţe judecătoreşti în vederea anulării actului de proprietate deţinut de numitul H C .

Cu ocazia cercetării la faţa locului s-a constatat că numitul H C  deţine o suprafaţă de teren pe care o are înscrisă în documentele de proprietate .

Din conţinutul actelor de cercetare penală existente la dosar a rezultat în cauză situaţia prevăzută de art. 10 lit.d Cod procedură penală deoarece terenul revendicat de numita  BA nu a fost ocupat fără forme legale , ci după obţinerea Ordinului Prefectului nr. 38/26.05.1999.

În cazul numitei Z L , aceasta a solicitat Comisiei de aplicare a Legii Fondului Funciar Vaslui, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului său ( moştenire ) în suprafaţă de 3200 m.p. pe vechiul amplasament  m unde în prezent se află S.C. REMAT S.A. Vaslui.

În urma acţiunilor în instanţă de judecată, unde s-a judecat cu instituţiile judeţene şi locale de aplicare a Legii fondului funciar, sus-numitei i s-a reconstituit dreptul de proprietate pe vechiul amplasament , adică pe suprafaţa de 296 m.p.

Aceasta a refuzat punerea în posesie cu acest teren , până nu va obţine întreaga  suprafaţă de teren moştenită , continuând  cu acţiunile în instanţa de judecată.

Această suprafaţă de teren de 296 m.p,. teren se află în partea de est a gardului S.C. REMAT S.A. Vaslui, vecină cu proprietatea numitului H C .

S-a constatat că prezenta suprafaţă de teren este îngrădită în perimetrul locuinţei numitului H C , dar acesta declară că nu o foloseşte , iar gardul de pe str. Podul Înalt , l-a construit şi în dreptul suprafeţei numitei Z L , pentru a nu intra animalele.

Numitul H C a declarat că a intenţionat să cumpere terenul de la numita Z L , dat nu l-a cumpărat şi a precizat că este utilizat de el.

După emiterea sentinţei nr. 1059/23.03.2009 numita Z L a refuzat să fie pusă în posesie cu suprafaţa de 296 m.p. teren de către Primăria  mun. Vaslui.

Atâta timp cât dispozitivul sentinţei judecătoreşti nu a fost pus în executare şi nu s-a emis act de punere în posesie, numitul H C nu se află în situaţia de a fi ocupat abuziv  terenul numitei Zi L .

Raportat situaţiei de fapt rezultate în baza actelor premergătoare efectuate s-a confirmat de către procuror în temeiul art. 10 lit.a,d Cod procedură penală raportat la art. 228 alin.6 Cod procedură penală neînceperea urmăririi penale faţă de HC pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 220 alin.1 Cod penal, soluţia fiind menţinută prin rezoluţia prim-procurorului nr. 487 /II/2/2010 din 13.09.2010.

În cauză plângerea depusă la organele de poliţie la 19.08.2009 prin care se solicită efectuarea de cercetări şi tragerea la răspundere penală a lui H C a fost formulată de B A şi Zi L.

La dosarul de urmărire penală există la fila 18 o procură specială prin care Z L o împuterniceşte pe N I.D să o reprezinte cu depline puteri la Organele Administraţiei Publice Locale, Comisia Locală Competentă şi Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în vederea dobândirii pe numele ei , a unor suprafeţe de teren situate pe teritoriul mun. Vaslui , judeţul Vaslui , şi să ridice în numele ei şi pentru ea titlul de proprietate , să o înregistreze în evidenţele fiscale , să plătească taxe şi impozite , să administreze terenul ; să o reprezinte la instanţele judecătoreşti competente şi să rezolve orice litigiu legat de constituirea dreptului ei de proprietate asupra terenurilor.

Procura a fost autentificată sub nr. 3673 din 25.10.2005 la Biroul Notarial Public Bulumac.

În cursul cercetării judecătoreşti N D  a depus în xerocopie :

-procura specială autentificată  sub nr. 377/21.06.2010 prin care Z L o împuterniceşte pe N D să o reprezinte la instanţele judecătoreşti competente în procesele cu Instituţia Prefectului , Comisia Judeţeană şi în dosarul nr. 1085/333/2010 ( fila 15)

-procura specială autentificată sub nr. 1847/30.07.2010 prin care B A o îmuterniceşte pe N D să o reprezinte la Notariatul Public şi la instanţele judecătoreşti pentru a dezbate succesiunea de pe urma lui B F .

După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare , de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror ,persoana vătămată , precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere , în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare , potrivit art. 277 şi 278, la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii , competenţa să judece cauza în primă instanţă. Plângerea poate fi făcută şi împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu.

Pe de altă parte , dispoziţiile art. 221 alin.8 teza I Cod procedură penală impun asupra modurilor de sesizare ale organelor de urmărire penală, prin plângere sau denunţ ; în speţă plângerea trebuia să respecte dispoziţiile art. 222 alin. 3 Cod procedură penală.

În fapt, N D trebuia să deţină un mandat special , legal , pentru a putea reprezenta interesele lui Z L şi B A , respectiv de a formula plângere penală.

La data înregistrării plângerii la 23.09.2010 N D nu deţinea acest mandat special.

Pe de o parte , dispoziţiile art. 222 alin.3 Cod procedură penală impun  ca „ plângerea se face prin mandatar , iar mandatul trebuie să fie special , iar procura să rămână ataşată plângerii”.  De asemenea , dispoziţiile procedurale civile reglementează instituţia reprezentării părţilor în judecată( Capitolul IV Cod procedură civilă) şi impun prin art. 67 alin.1 şi  2 Cod procedură civilă :” Părţile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar”.

Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se referă asupra momentului la care trebuie să existe mandatul ( împuternicirea) legală pentru o reprezentare legală.( decizia penală nr.5338/18.09.2006.1.C.J.J.- Secţia penală).

Plângerea împotriva rezoluţiei procurorului nu poate fi făcută decât de persoanele indicate expres, N D nedeţinând această calitate la momentul formulării plângerii , neavând nici calitatea de persoană vătămată ori persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate.

Concluzionând, instanţa a reţinut că dreptul de a declanşa procedura legalităţii şi temeiniciei rezoluţiilor procurorului de către instanţa de judecată aparţine în exclusivitate persoanelor arătate în art. 278 indice 1 Cod procedură penală.

Dispoziţiile  de procedură sunt de strictă interpretare , astfel încât plângerea împotriva soluţiilor procurorului nu poate fi făcută decât de persoanele indicate în mod expres  de lege.

Pentru considerentele mai sus expuse instanţa a respins plângerea ca inadmisibilă deoarece N D nu este nici persoana interesată şi nici persoana ale cărei interese legitime au fost lezate aşa cum se specifică în art. 275 Cod procedură penală, art. 278 alin.3  şi aliniatul 3 indice 1 Cod procedură penală.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs Z L şi B A, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, motivând faptul că, în mod greşit, instanţa de fond nu le-a acordat dreptul la apărare, nu au fost legal citate şi constatarea vinovăţiei lui H C, privind infracţiunile reclamate de acestea.

Recursul este fondat, pentru următoarele considerente, ce vor fi arătate în continuare.

Examinând actele şi lucrările dosarului, din perspectiva motivelor invocate, precum şi din oficiu, art.385 ind.6 al.3 C.proc.penală, tribunalul constată că, în mod greşit instanţa de fond, nu a dispus citarea, în calitate de  petente a numitelor B A şi Zi L.

Astfel, numita N D, cea care a formulat în nume propriu plângerea împotriva Rezoluţiei nr.2279/P/2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui, la Judecătoria Vaslui, a criticat soluţia Parchetului referitoare la neînceperea urmăririi penale faţă de HC pentru comiterea  infracţiunii de tulburare de posesie prev. de art.220 Cod penal.

Această plângere a fost formulată de N D, în calitate de reprezentantă a numitelor B A şi Z L, care erau cu adevărat persoanele interesate în cauză, dar care, din cauza vârstei înaintate, au întocmit la notariatul public, procuri ”speciale” pentru N D pentru a le reprezenta interesele, la diverse instituţii de stat, printre altele şi la instanţele judecătoreşti, pentru soluţionarea tuturor problemelor privind terenurile, fără a se specifica care.

Aceste procuri, intitulate, în mod eronat ”speciale” o împuterniceau de fapt pe numita N D, în calitate e mandatar general, în a reprezenta interesele în faţa tuturor instituţiilor publice,chiar şi la instanţele de judecată.

Aceste procuri”speciale”, nu dădeau numitei N D, calitatea de reprezentant al numitelor B A şi Z L, întrucât, era necesară o procură specială pentru a le putea reprezenta în justiţie pentru dosarul nr.6499/333/2010, al Judecătoriei Vaslui.

Instanţa de fond, în mod corect, a considerat că nu se poate face aplicarea disp.art.222 al.3 Cod proc.penală, faţă de procurile ”speciale” deţinute de N D şi primite de la B A şi Z L.

În aceste condiţii, ne mai constatându-se calitatea de procuristă a numitei N D, instanţa de fond, avea obligaţia  de a dispune citarea persoanelor interesate B A şi Z L, în cauză, pentru susţinerea sau nu a plângerii formulate în numele lor de N D împotriva rezoluţiei nr.2279/P/2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui, conform art.278 ind.1 alin.4  C.proc.penală.

Pentru aceste considerente, în conformitate cu disp.art.385 ind.15 pct.2 lit.c C.proc.penală, recursul formulat de numitele Z L şi B A, îndreptat împotriva sentinţei penale nr.1423/12.11.2010, a Judecătoriei Vaslui, va fi admis urmând ca să fie casată integral sentinţa atacată şi trimisă spre rejudecare cauza Judecătoriei Vaslui.

În baza art.192 al.3 C.proc.penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia

PENTRU  ACESTE MOTIVE:

ÎN NUMELE LEGII

 DECIDE:

Admite recursurile formulate de către petentele Z L  şi B A împotriva sentinţei penale 1423/12.11.2010 a Judecătoriei Vaslui pe care o casează integral.

Trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Vaslui.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 13 ianuarie 2011