Cod Operator 2443
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia Nr. 72/2012
Şedinţa publică de la 12 Martie 2012
Completul compus din:
PREŞEDINTE .......
Judecător .......
Judecător .......
Grefier .......
Pe rol judecarea contestaţiei în anulare formulată de pe contestator S.C. T. 2008 SRL -reprez. de M.C. împotriva deciziei nr. 20 din 23 ian. 2012 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. ..... în contradictoriu cu intimat S.C. B.C.R. A.S.V.I.G. S.A. – Bucureşti , intimat S.C. B.C.R. A.V. S.A. - SUCURSALA TG-JIU, intimat S.C. B.C.R. A.S.V.I.G. S.A. -cu sediul ales la SOC. DE AV "C.&A.",
La apelul nominal făcut în şedinţă publică s-a prezentat pentru contestatoare avocat B.R. , lipsă restul părţilor .
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează faptul că la dosarul cauzei BCR A.S.V.I.G. S.A. - cu sediul ales la soc. DE AV "C.&A. a depus întâmpinare , reprezentantul contestatoarei depune la dosar dovada achitării taxei de timbru ,după care dosarul fiind în stare de judecată, se acordă cuvântul .
Av. B.R. , arată că a luat act de întâmpinarea depusă, pe care a studiat-o şi solicită admiterea contestaţiei aşa cum a fost formulată şi anularea deciziei atacate .
TRIBUNALUL
Asupra contestaţiei în anulare de faţă.
Prin sentinţa nr…… pronunţată de Judecătoria Tg.Jiu în dosarul nr. ..... a fost admisă acţiunea pentru pretenţii, formulată de reclamanta S.C. T. 2008 S.R.L, în contradictoriu cu pârâtele S.C. B.C.R. A.S.V.I.G. S.A. şi S.C. B.C.R. A.V. S.A. – Sucursala Tg.-Jiu şi au fost obligate pârâtele să plătească reclamantei suma de 23.659, 76 lei, reactualizată până la data plăţii, cu titlu de despăgubiri civile şi suma de 3133,00 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că faţă de obiectul cererii şi de situaţia de fapt în care se găsesc părţile, este aplicabilă materia răspunderii civile contractuale, între părţi existând relaţii contractuale conform poliţei de asigurare CASCO seria AVA, nr. ……. pentru autovehiculul GJ-01-…, proprietatea SC T. 2008 SRL,valabilă de la 23.10.2009 până la 22.10.2010, astfel că în baza acesteia, pârâta preia riscul asigurat şi, prin urmare, obligaţia de plată a despăgubirilor cauzate bunului asigurat.
Conform documentelor din dosar şi conţinutului raportului de expertiză, plata poliţei de asigurare se realiza în 12 rate lunare plătibile la data de 20 a fiecărei luni, rate pe care asiguratul le-a plătit cu întârziere.
În temeiul poliţei de asigurare descrisă mai sus, au fost deschise trei dosare de daună, respectiv, AVA/GJ /100007/2010, AVA/TM/100155/2010, ambele fiind plătite şi dosarul AVA/GJ/100184/2010, care nu a fost admis la plată de către pârâte, motivat de faptul că datorită neplăţii la termen a ratelor, poliţa de asigurare a fost reziliată la data de 21.04.2010, conform condiţiilor generale de asigurare, cunoscute reclamantei.
Din raportul de expertiză rezultă că într-adevăr, începând cu rata a 7 a , asiguratul nu a mai achitat rata lunară nici în termen şi nici după expirarea termenului de graţie, ceea ce potrivit disp. art. 5.8 din Condiţiile generale privind asigurarea facultativă a autovehiculelor, ar fi trebuit să conducă la rezilierea fără formalităţi a contractului de asigurare.
Din analiza materialului probator, instanţa a apreciat însă că această reziliere nu şi-a produs efectele şi societatea de asigurări ca parte a contractului a renunţat la această clauză, în momentul în care, din despăgubirea pe care o datora asiguratului pentru un accident anterior şi pe care o plăteşte la data de 16.08. 2010 ( deci după ce ar fi intervenit rezilierea contractului de asigurare), reţine ratele 7,8,9,10,11, 12, respectiv, pentru întreaga perioadă asigurată. Prin această atitudine, respectiv ,prin reţinerea ratelor pentru întreaga perioadă asigurată şi reîntregirea sumei asigurate, pârâtele au înţeles să renunţe la clauza rezilierii şi, practic, au reînfiinţat relaţiile contractuale dintre ele având la bază această poliţă de asigurare. Cum acest lucru s-a realizat la data de 16.08.2010, dată la care a fost reţinută plata ratelor anticipat până la sfârşitul perioadei asigurate, respectiv, până la 22.10.2010, iar evenimentul rutier s-a petrecut la data de 03.09.2010, instanţa apreciază că poliţa de asigurare produce efecte şi deci acţiunea reclamantei este întemeiată.
Pentru considerentele expuse si văzând disp. art. 969 C.civ., conform cărora convenţiile legal încheiate reprezintă legea părţilor si art. 16 din L 136/1995, instanţa a admis acţiunea pentru pretenţii şi a obligat pârâtele să plătească reclamantei suma de 23.659, 76 lei, reactualizată până la data plăţii, cu titlu de despăgubiri civile .
Având în vedere că reclamanta a achitat reparaţia autovehiculului asigurat, deşi această obligaţie revenea pârâtelor, instanţa a apreciat ca fiind întemeiată cererea de a se aplica indicele de inflaţie deoarece numai prin plata sumei echivalente se poate repara în întregime prejudiciul reclamantei, iar suma echivalentă presupune aplicarea indicelui de inflaţie din această perioadă adică de la data la care reclamanta a plătit efectiv reparaţia şi până la data la care pârâtele îi achită la rândul lor sumele la care era obligată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs S.C. B.C.R. A.S.V.I.G. S.A, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs , s-a arătat că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală, prin aplicarea greşită a art.18 din Legea 136/1995, în sensul că deşi în cauză a operat rezilierea de drept a contractului încheiat între părţi, s-a apreciat fără temei că ar fi operat o reînfiinţare a acestuia, instituţie de drept inexistentă.
Că , în speţă nu a fost vorba despre reţinerea unor sume de bani cu titlu de reîntregire a poliţei ocazionată de evenimentul din 03.09.2010, ci reţinerea ce a fost efectuată la data de 16.08.2010 s-a realizat în considerarea daunei / ce a făcut obiectul dosarului de daună nr. AVA/GJ/100007/2010, anterior dosarului AVA/GJ/ care a făcut obiectul cauzei deduse judecăţii.
La motivele de recurs , intimata reclamantă a răspuns prin întâmpinare, solicitând în esenţă , respingerea acestuia, cu argumentul că, prin reţinerea ratelor pentru întreaga perioadă asigurată, recurentele au înţeles să renunţe la clauza de reziliere, reînfiinţând relaţiile contractuale , ce au stat la baza poliţei de asigurare CASCO Seria AVA nr……..
Prin decizia nr…….. pronunţată de Tribunalul Gorj a fost admis recursul, modificată sentinţa iar pe fond a fost respinsă acţiunea, cu obligarea reclamantei la 770,79 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această decizie, tribunalul a reţinut că între părţi s-a încheiat la data de 22.10.2009 poliţa de asigurare CASCO seria AVA nr.0608470 având ca obiect autoturismul BMV X5 cu nr.Gj-01-….. pentru suma de 1985 Euro, plătibilă în 12 rate, cu scadenţa la data de 20 a fiecărei luni, perioada de asigurare fiind 23.10.2009-22.10.2010.
În temeiul acestei poliţe, potrivit susţinerilor recurentei , necombătute de către intimata reclamantă, au fost deschise trei dosare de daună cu nr. AVA/GJ/100007/2010, AVA/TM/100155/2010 ambele fiind plătite, şi dosarul AVA/GJ/100184/2010 în baza căruia s-au solicitat sumele menţionate în cererea de chemare în judecată.
Din conţinutul raportului de expertiză, aflat la fila 98 din dosar, rezultă că, pe perioada derulării contractului, ratele au fost achitate cu întârziere de peste 15 zile, începând cu rata nr.7, aşa încât, în conformitate cu disp. art 5.8 din Condiţiile generale de asigurare, contractul a fost reziliat de plin drept, fără punere în întârziere şi fără orice altă formalitate prealabilă, cu începere de la ora 0.00 a zilei următoare scadenţei ratei de primă asigurată, menţionată în poliţă.
Prin urmare , suma reţinută la data de 16.08.2010, a fost operată în considerarea dosarului de daună AVA /GJ/100007/2010 şi în temeiul art.18 din Legea 1361995, în vigoare la momentul deschiderii dosarului de daună, potrivit cu care, asigurătorul are dreptul de a compensa primele ce i se datorează până la sfârşitul anului de asigurare, în temeiul oricărui contract, cu orice indemnizaţie cuvenită asiguratului sau beneficiarului.
Acest text nu poate fi interpretat în sensul că, prin reţinerea tuturor ratelor ar opera o renunţare la rezilierea de drept şi o repunere a părţilor în situaţia anterioară, întrucât, dacă legiuitorul ar fi dorit să se producă o astfel de repunere, ar fi menţionat acest lucru în mod expres.
Nefiind menţionată o astfel de situaţie, orice altă interpretare, presupune o adăugare la lege, ceea ce nu este permis.
În condiţiile în care, ultimul eveniment rutier s-a produs la data de 03.09.2010, ulterior rezilierii de drept a contractului de asigurare, intimatul reclamant nu mai putea solicita acordarea despăgubirilor în baza poliţei de asigurare CASCO seria AVA nr.0608470 , în contextul în care , nu a solicitat reînnoirea poliţei, urmată de o nouă inspecţie de risc a autoturismului .
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare SC T. 2008 SRL, solicitând anularea acestei decizii, iar pe fond respingerea recursului ca nefondat.
În motivarea contestaţiei în anulare , contestatoarea a arătat că decizia pronunţată de instanţa de recurs conţine o greşeală materială, ceea ce atrage incidenţa dispoziţiilor art. 318 alin.1 din C.Pr.Civ.
Astfel, s-a arătat că , din economia dispoziţiilor contractuale dintre asigurat şi asigurător, respectiv art. 8.14 , rezultă că reîntregirea sumei asigurate se face pentru ca asiguratul să fie protejat de o reducere a despăgubirii în cazul unei daune ulterioare apărute în timpul derulării poliţei de asigurare.
Or, din momentul în care asigurătorul operează reţinerea sumei care reprezintă reîntregirea sumei asigurate, nu este posibil să se constate că poliţa de asigurare se reziliase, deoarece instituţia reîntregirii sumei asigurate cu instituţia rezilierii contractului de asigurare sunt incompatibile.
Recurenta consideră că acelaşi raţionament se aplică şi reţinerii primelor de asigurare până la sfârşitul contractului de asigurare.
Intimata a formulat întâmpinare la cererea de contestaţie în anulare, solicitând în principal respingerea acesteia ca tardivă, deoarece a fost exercitată împotriva unei hotărâri irevocabile care nu se aduce la îndeplinire prin executare silită ( fiind respinsă acţiunea), iar potrivit art. 319 C.Pr.Civ., termenul de contestare este în acest caz de 15 zile de la luarea la cunoştinţă de către contestator a acelei hotărâri.
Tribunalul, analizând excepţia invocată de intimată, apreciază că aceasta este nefondată, urmând să o respingă, pentru următoarele considerente.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art.319 alin.2 din C.Pr.Civ., împotriva hotărârilor definitive care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestaţia în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.
Deoarece nu se face nicio distincţie în aceste dispoziţii legale, rezultă că legiuitorul, atunci când s-a referit la hotărâri irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe calea executării silite a avut în vedere doar hotărârile care nu cuprind o obligaţie pentru care se poate cere executarea silită.
În acest sens, o hotărâre irevocabilă, prin care, deşi s-a modificat sentinţa instanţei de fond în sensul că s-a respins acţiunea, totuşi una din părţi a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată, trebuie considerată ca o hotărâre ce se aduce la îndeplinire pe cale de executare silită.
Întrucât hotărârile au un caracter unitar, termenele în care pot fi exercitate căile de atac ordinare şi extraordinare trebuie să fie aceleaşi, iar nu să difere în raport de partea din hotărâre ce se tinde a se reforma, sau după caz, a se retracta.
În raport de aceste considerente, se apreciază că această contestaţie a fost exercitată în termenul de 1 an de la data rămânerii irevocabile a hotărârii contestate.
Pe fondul cauzei, tribunalul reţine netemeinicia contestaţiei în anulare, urmând să o respingă deoarece apreciază că în cauză nu sunt întrunite dispoziţiile art.318 alin.1 , teza I din C.Pr.Civ., respectiv nu există o greşeală materială .
Astfel, tribunalul reţine că nu este vorba în cauză de o greşeală materială evidentă, pe calea contestaţiei neputând fi remediată o greşeală de judecată, de apreciere a probelor sau de interpretare a dispoziţiilor legale. Practic, aceste greşeli se referă la aspecte formale ale judecăţii şi nu implică reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.
Prin urmare, nefiind întrunite dispoziţiile legale, va fi respinsă contestaţia în anulare de faţă;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată contestaţia în anulare formulată de contestatoarea SC T. 2008 SRL cu sediul în loc. Tg.Jiu, str. …., bl…. sc. … , ap…, jud. Gorj împotriva deciziei nr. 20 din 23 ian. 2012 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. ..... .
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică din 12 Martie 2012 la Tribunalul Gorj .
Preşedinte,
.......Judecător,
.......Judecător,
.......
Grefier,
.......
Tribunalul Buzău
COMERCIAL : Contestaţie în anularea deciziei pronunţate în recurs, sub incidenţa dispoziţiilor art. 318 teza a I-a din Codul de procedură civilă. Inadmisibilitate
Judecătoria Mangalia
Contestatie in anulare
Curtea de Apel Constanța
Contestatie decizie de pensionare. Nedepunere contestatie la Casa teritoriala de pensii împotriva deciziei de pensionare.
Tribunalul Brașov
Contestaţie – măsuri şi excepţii dispuse de judecătorul de cameră preliminară
Curtea de Apel Brașov
I. Potrivit art. 318 alin. 1 Cod procedură civilă: „Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omi