Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999)

Dosar nr.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa Nr. 1987/2012

Şedinţa publică de la 10 Mai 2012

Pe rol pronunţarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică din data de  04.05.2012 în cauza având ca obiect acţiunea formulată de reclamantul C. D. în contradictoriu cu pârâta I.T.M.G.

Procedura completă din ziua dezbaterilor.

Mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 04.05.2012, când având nevoie de timp pentru a delibera, instanţa a amânat pronunţarea la data de 10.05.2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de faţă,  constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal la data de 24.02.2012 sub nr……, reclamantul C. D. a chemat în judecată pârâta I.T.M.G., solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să fie obligată pârâta I.T.M.G. să anuleze raportul de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici aferent anului 2011 comunicat cu adresa nr. 2.200 din data de 31.01.2012 şi menţinerea raportului de evaluare cu calificativul ,,Foarte bine”,  precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamantul a arătat că din anul 2000 îşi desfăşoară activitatea în cadrul I.T.M. G. în funcţia de inspector de muncă la compartimentul S.S.M.

A învederat că prin raportul de evaluare a performanţelor profesionale, aferent anului 2011, evaluatorul său, inspector şef adjunct D.S., i-a acordat nota finală 4,51 corespunzătoare calificativului  „foarte bine".

Cu ocazia contrasemnării raportului de evaluare, inspectorul şef i-a diminuat nota acordată la criteriul de performanţă „capacitatea de a rezolva eficient problemele” de la 4,80 la 4,70, deci cu 0,10 puncte şi la criteriul de performanţă „capacitatea de analiză şi sinteză" de la 4,75 la  4,70 , deci cu 0,05 puncte.

Prin această operaţiune nota finală a fost diminuată de la 4,51 la 4,50 corespunzătoare calificativului „Bine".

În aceste condiţii reclamantul s-a simţit nedreptăţit de acordarea acestui calificativ în condiţiile în care activitatea sa pentru anul 2011 a fost una foarte bună, motiv pentru care a contestat modificarea calificativului, prin plângerea înregistrată sub nr. 2516 din 03.02.2012.

Urmare a plângerii, inspectorul şef prin adresa nr. 2910 din 09.02.2012, i-a comunicat că a menţinut calificativul „Bine" aşa cum a modificat cu ocazia contrasemnării raportului de evaluare, motivat de faptul că în anul 2011 s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de reclamant pentru infracţiunea prevăzută de art. 248 Cp.

Evaluatorul i-a acordat o notă la limita calificativului pentru a putea fi uşor modificată.

A considerat reclamantul netemeinică şi nelegală modificarea calificativului întrucât, potrivit art. 119 pct. l lit. a, raportul de evaluare poate fi modificat conform deciziei contrasemnatarului în cazul în care aprecierile consemnate nu corespund realităţii.

Or, faţă de valorile foarte, foarte mici, cu care i-au fost modificate notele la cele două criterii de performanţă 0,1 şi 0,05 este de înţeles că de fapt s-a dorit schimbarea calificativului.

S-a considerat nedreptăţit de modificarea notei şi implicit a calificativului, formulând contestaţie către inspectorul şef prin care a arătat că activitatea desfăşurată de în anul 2011 a fost una foarte bună.

Pentru a soluţiona această contestaţie, conducătorul pârâtei trebuia să aibă în vedere dispoziţiile art.120 pct.1 din OG 611/2008 şi anume să soluţioneze contestaţia pe baza raportului de evaluare şi referatelor întocmite de către funcţionarul public evaluat, evaluator şi contrasemnatar, lucru care nu a fost respectat.

Reclamantul a precizat că din raportul de evaluare nu rezultă faptul că s-a procedat la o modificare a acestuia conform deciziei contrasemnatarului, ci s-a procedat la modificarea a două note acordate de evaluator, fără a se menţiona de ce au fost modificate aceste note în condiţiile art. 119 din OG. 611/2008..

A învederat că avea obligaţia contrasemnatarul să menţioneze în rubrica „Comentarii" din raportul de evaluare, motivul modificării notelor, pentru că orice modificare trebuie justificată, argumentată, ca să nu pară una tendenţioasă sau arbitrară.

Prin răspunsul primit la contestaţia făcută, inspectorul şef, a motivat schimbarea calificativului prin cele două argumente menţionate mai  sus,  ignorând un lucru esenţial  şi  anume  că urmărirea penală despre care face vorbire a avut în vedere activitatea din anul 2010, an pentru care a primit calificativul foarte bine şi nu anul 2011 pentru care s-a făcut prezenta evaluare. Cercetările s-au efectuat pentru un proces verbal contravenţie încheiat în anul 2010 (pv.6454/17.03.2010) şi anulat motivat, din dispoziţia inspectorului şef adjunct..

Acest motiv nu se regăseşte în nici unul dintre criteriile de performanţă modificate de inspectorul şef.

Cât priveşte cel de-al doilea motiv şi anume că evaluatorul i-a acordat nota la limita calificativului pentru a putea fi modificată, consideră că acesta este nesusţinut de evaluator.

Evaluatorul a acordat aceeaşi notă tuturor celor 12 colegi ai reclamantului, apreciind activitatea compartimentului SSM una foarte bună.

În ceea ce-l priveşte pe reclamant, a  arăt că în anul 2011 şi-a desfăşurat activitatea conform fişei postului şi ea s-a concretizat în 183 de unităţi controlate, în cele 333 de măsuri dispuse cât şi în cele 343 de sancţiuni aplicate din care amenzi în valoare de 142.000 lei.

În acest mod a arătat că a  realizat în procent de 100% indicatorii şi criteriile de performanţă stabilite de conducerea unităţii.

Mai arătă că nici unul dintre procesele verbale de contravenţie încheiate nu i-a fost anulat în instanţă şi nici unul dintre dosarele de cercetare a accidentelor de muncă nu i-a fost respins de I. M.

În drept şi-a întemeiat contestaţia pe dispoziţiile art. 120 pct.5 în OG 611/2008.

În dovedirea cererii a depus la dosarul cauzei , în copie, raportul de evaluare pe anul 2011 şi 2010, plângerea prealabilă, răspunsul inspectorului şef şi rezoluţia de confirmare a începerii urmăririi penale.

În condiţiile art. 115 C.pr. civ., pârâta a depus întâmpinare la contestaţia formulată de reclamantul C.D.  şi a solicitat respingerea ca netemeinică şi nelegală şi menţinerea raportului de evaluare cu calificativul acordat de către contrasemnatar.

S-a susţinut că inspectorul şef al instituţiei a dispus modificarea raportului de evaluare având în vedere faptul că reclamantul a fost cercetat penal pentru fapte în legătură cu serviciul şi implicit activitatea pe care acesta o desfăşura.

Verificarea activităţii funcţionarului public C.D. pentru activitatea sa desfăşurată în anul 2010 s-a efectuat în anul 2011 ocazie cu care s-au constatat nereguli în activitatea sa, nereguli cercetate penal. Neregulile depistate în activitatea sa din anul 2010 puteau să persiste şi în anul următor 2011 an neverificat încă.

Întrucât este urmărit penal pentru fapte în legătură cu serviciul, iar soluţia în acest caz nu a fost finalizată, în mod corect conducătorul instituţiei nu poate aprecia activitatea desfăşurată de acesta ca fiind una model.

În conformitate cu prevederile art. 119 alin (1) din HG 611/2008, raportul de evaluare a fost modificat de către contrasemnatar.

În contestaţie se invocă faptul că s-au încălcat prevederile art. 120 din HG 611/2008. 

În acest sens, pârâta a arătat că raportul de evaluare s-a modificat de către inspectorul şef, motiv pentru care la momentul întocmirii contestaţiei acesta a fost modificat şi nu s-a considerat a fi necesare referatele evaluatorului şi ale funcţionarului public.

A precizat că erau necesare aceste referate în cazul în care funcţionarul public avea obiecţiuni în cadrul interviului cu evaluatorul, obiecţiuni care trebuiau consemnate în raportul de evaluare.

Pârâta a învederat că toţi funcţionarii publici împotriva cărora s-a dispus începerea urmăririi penale, au avut schimbate calificativele din ,,Foarte bine,, în ,,Bine,, numai reclamantul fiind nemulţumit şi contestandu-1 în instanţă. Raportul de evaluare făcut de către inspectorul şef adjunct securitate şi sănătate în muncă s-a făcut necorespunzător şi indulgent avându-se în vedere relaţiile de apropiere între cei doi ( evaluator si funcţionar public evaluat), fapta pentru care s-a dispus urmărirea penală a d-lui C. D. o implica şi pe şefa sa. Acesta a anulat un proces verbal de constatare şi sancţionare a amenzii legal aplicat la solicitarea şi cu semnătura şefului său direct.

În termen legal şi cu respectarea prevederilor art. 120 alin (3) din HG 611/2008, funcţionarului public i s-a răspuns contestaţiei formulate, motivat, în sensul menţinerii calificativului ,,Bine,,.

În temeiul art.242 din Codul de Procedură Civilă a solicitat judecarea cauzei şi în lipsa noastră.

În cauză, la cererea părţilor a fost administrată proba cu înscrisuri.

Examinând contestaţia dedusă judecăţii în raport de înscrisurile depuse la dosar şi de temeiurile de fapt şi de drept invocate de către părţi, tribunalul o reţine ca fiind întemeiată în parte, pentru următoarele considerente:

Reclamantul C. D., este funcţionar public în cadrul I. T.M. G, ocupând funcţia de inspector de muncă în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

La data de 30.01.2012, acestuia i-a fost întocmit de către inspectorul şef adjunct D.S. E., Raportul de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, aferent perioadei 01.01.2011 – 31.12.2011, fiind notat pentru activitatea desfăşurată cu nota finală 4,51, calificativul „foarte bine”.

La data de 31.01.2012, inspectorul şef din cadrul I.T.M.G., a procedat la contrasemnarea raportului de evaluare întocmit de inspectorul şef adjunct, ocazie cu care l-a şi modificat în sensul că a modificat nota acordată pentru criteriul nr. 2- Capacitatea de a rezolva eficient problemele, de la 4,8 la 4,7 şi nota acordată pentru criteriul nr. 5 – Capacitatea de analiză şi sinteză, de la 4,75 la 4,7 şi implicit nota finală de la 4,51 la 4,50 şi a calificativului evaluării de la „foarte bine”, la „bine”.

Raportul de evaluare astfel modificat şi contrasemnat, a fost comunicat reclamantului cu adresa nr. 2.200/31.01.2012, prin adresa respectivă făcându-se menţiunea că aprecierile consemnate în raportul de evaluare semnat nu corespund realităţii, întrucât reclamantul a avut probleme în activitatea desfăşurată.

Nemulţumit de modificarea raportului întocmit de către evaluator, la data de 03.02.2012 reclamantul s-a adresat inspectorului şef cu o contestaţie prin care a solicitat revenirea asupra modificărilor efectuate, contestaţie la care i s-a răspuns prin adresa nr. 2910/09.02.2012 în sensul că se menţine calificativul acordat anterior, întrucât, în primul rând, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de reclamant pentru fapta prevăzută şi sancţionată de art. 248 Cod penal, astfel încât nu se poate considera că acesta a avut o activitate foarte bună în anul 2011, iar în al doilea rând, însăşi evaluatorul i-a acordat o notă la limita calificativului, pentru a putea fi uşor modificată, pentru că dacă se considera că a avut o activitate foarte bună i-ar fi acordat o notă în consecinţă.

Urmare acestui răspuns, reclamantul s-a adresat instanţei de contencios administrativ cu prezenta contestaţie, solicitând anularea raportului de evaluare contrasemnat şi menţinerea notelor şi implicit a calificativului acordate de evaluator.

Referitor la criticile aduse de reclamant raportului de evaluare contrasemnat, instanţa reţine că este întemeiată în parte critica cu privire la nerespectarea procedurii de evaluare, mai exact cu privire la modificarea raportului de evaluare, de către contrasemnatar, ceea ce atrage  nelegalitatea raportului de evaluare contrasemnat..

Reţine instanţa că potrivit art. 106 din HG nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, în scopul formării unui corp profesionist de funcţionari publici, evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici stabileşte cadrul general pentru:

a) corelarea obiectivă dintre activitatea funcţionarului public şi cerinţele funcţiei publice;

b) aprecierea obiectivă a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, prin compararea gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale stabilite cu rezultatele obţinute în mod efectiv;

c) asigurarea unui sistem motivaţional, prin recompensarea funcţionarilor publici care au obţinut rezultate deosebite, astfel încât să fie determinată creşterea performanţelor profesionale individuale;

d) identificarea necesităţilor de instruire a funcţionarilor publici, pentru îmbunătăţirea rezultatelor activităţii desfăşurate în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite.

Art. 114 din acelaşi act normativ, stabileşte procedura evaluării finale, statuând că aceasta se realizează în 3 etape obligatorii, şi anume: prima etapă care vizează completarea raportului de evaluare de către evaluator, a doua etapă care vizează interviul şi a treia etapă care presupune contrasemnarea raportului de evaluare.

Cea de a treia etapă a procedurii de evaluare, contrasemnarea raportului de evaluare, este reglementată de art. 118 şi 119 din HG 611/2008.

Astfel, potrivit art. 118 alin. 1, raportul de evaluare se înaintează contrasemnatarului, care, în conformitate cu alin. 2 din acelaşi articol, este funcţionarul public ierarhic superior evaluatorului, potrivit structurii organizatorice a autorităţii sau instituţiei publice.

Art. 119 alin. 1 statuează că raportul de evaluare poate fi modificat conform deciziei contrasemnatarului în cazul în care  aprecierile consemnate nu corespund realităţii, sau în cazul în care între evaluator şi funcţionarul public evaluat există diferenţe de opinie care nu au putut fi soluţionate de comun acord.

Din analiza textelor legale menţionate, se desprinde fără putinţă de tăgadă concluzia că, raportul de evaluare trebuie în mod obligatoriu semnat de contrasemnatar, care este funcţionarul public ierarhic superior evaluatorului şi care, atunci când constată existenţa vreunuia din cazurile prevăzute de art. 119 alin. 1 lit. a) şi b) din HG nr. 611/2008, poate modifica raportul de evaluare, dar numai printr-o decizie.

Se observă aşadar că, contrasemnatarul, în situaţia în care consideră că se impune modificarea raportului de evaluare întocmit de către evaluator, nu poate pur şi simplu să facă modificările respective pe raport, ci trebuie să emită o decizie în acest sens.

Or, în cauza dedusă judecăţii, contrasemnatarul, nu a emis o decizie de modificare a raportului de evaluare, ci a modificat cele două note acordate de evaluator, nota finală şi calificativul evaluării, prin tăierea cu o linie şi scrierea altor note mai mici.

Drept urmare, instanţa constată că la întocmirea raportului de evaluare contestat, nu au fost respectate prevederile art. 114 raportat la art. 119 din HG 611/2008, fiind astfel produsă reclamantului o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea procedurii contrasemnării.

Mai mult decât atât, se constată că nu au fost respectate de către pârâtă nici dispoziţiile art. 120 din HG 611/2008, referitoare la procedura de soluţionare a contestaţiei formulată de reclamant, în sensul că aceasta nu a fost soluţionată pe baza raportului de evaluare şi a referatelor întocmite de către funcţionarul public evaluat, evaluator şi contrasemnatar, referate care de altfel nici nu au fost întocmite.

În afară de motivul de nulitate a raportului de evaluare contestat, analizat mai sus, instanţa constată că inspectorul şef, care a avut calitatea de contrasemnatar, nu a motivat în nici un fel notele acordate reclamantului în urma modificării şi implicit calificativul final, ştiut fiind că procedura de acordare a calificativului, este supusă controlului judiciar, puterea discreţionară a angajatorului neputând depăşi limitele legalităţii.

În cauză, instanţa constată că nici în raportul de evaluare şi nici în adresa nr. 2200/31.01.2012 nu se motivează în detaliu calificativul acordat în baza criteriilor de  performanţă pentru funcţionarii publici de execuţie, ce se regăsesc în anexa nr. 5 din HG. Nr. 611/2004.

Se mai constată că motivările concrete privind modificarea evaluării reclamantului s-au formulat doar  ulterior, în faţa instanţei, în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, dar iniţial, la emiterea actelor atacate nu s-a procedat la o descriere a constatărilor care au determinat calificativele pentru criteriile din raport.

Aceasta în condiţiile în care este cunoscut că puterea discreţionară conferită unei autorităţi nu poate fi privită, într-un stat de drept, ca o putere absolută şi fără limite, căci exercitarea dreptului de apreciere prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor prevăzute de Constituţie sau de lege constituie exces de putere conform dispoziţiilor art.2 lit. n din Legea nr. 554/2004.

Aşadar, tribunalul reţine că orice decizie de natură a produce efecte privind drepturile şi libertăţile fundamentale trebuie motivată nu doar din perspectiva competenţei de a emite acel act administrativ, ci şi din perspectiva posibilităţii persoanei şi a societăţii de a aprecia asupra legalităţii şi temeiniciei  măsurii, respectiv asupra respectării graniţelor dintre puterea discreţionară şi arbitrariu. A accepta teza potrivit căreia angajatorul nu trebuie să-şi motiveze deciziile, echivalează cu golirea de conţinut a esenţei democraţiei, a statului de drept bazat pe principiul legalităţii.

Şi Constituţia României prevede, în art.31 alin.(2), obligaţia autorităţilor publice de a asigura informarea corectă a cetăţeanului asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.

Aceasta cu atât mai mult cu cât în speţă, efectele actului administrativ privesc dreptul la muncă, drept ce nu poate fi vătămat printr-un act nemotivat în sensul celor mai sus arătate.

Prin urmare, tribunalul constată că trebuie să se reţină aspectul nemotivării raportului de evaluare contrasemnat, motivarea, reprezentând, astfel cum s-a arătat în cele ce preced o obligaţie generală a autorităţii publice, aplicabilă oricărui act administrativ, îndeplinind un dublu rol: acela de transparenţă în profitul beneficiarului actului care va putea să verifice dacă actul este sau nu întemeiat precum şi acela de a conferi instanţei un instrument eficient în vederea realizării controlului judiciar, având astfel posibilitatea de a verifica elementele de fapt şi de drept care au stat la baza emiterii actului administrativ.

Cum în cauză contrasemnatarul nu a avut în vedere aceste aspecte esenţiale, deşi este cunoscut că sancţiunea pentru nemotivarea actului administrativ nu poate fi decât anularea acestuia şi având în vedere şi celelalte motive de nelegalitate a raportului de evaluare anterior analizate, tribunalul urmează să admită în parte acţiunea şi să dispună anularea raportului de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, anexa 6 aferent anului 2011, astfel cum a fost modificat de contrasemnatar şi să dispună reluarea procedurii de evaluare începând cu etapa a 3- a prevăzută de art.114 lit. c din HG 611/2008.

Văzând şi dispoziţiile art. 274 Cod de procedură civilă, va fi obligată pârâta la plata sumei de 1.000 lei către reclamant cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite contestaţia în parte formulată de reclamantul C. D. cu domiciliul în ……. în contradictoriu cu pârâta I.T.M.G. cu sediul în ……..

Anulează raportul de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, anexa 6 aferent anului 2011, astfel cum a fost modificat de contrasemnatar şi dispune reluarea procedurii de evaluare începând cu etapa a 3- a prevăzută de art.114 lit. c din HG 611/2008.

Obligă pârâta la plata a 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamant.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 10 Mai 2012, la Tribunalul Gorj.

Domenii speta

Spete similare