SENTINŢA NR. 43/2013
Pe rol fiind pronunţarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică din …….., privind pe inculpaţii X şi Y, trimişi în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj nr. …...din…….. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 215 alin. 1, 3 şi 5 C.pen. cu aplicarea art. 41-42 C.pen., art. 289 C.pen. cu aplicarea art. 41-42 C.pen. şi art. 291 C.pen. cu aplicarea art. 41-42 C.pen., totul cu aplicarea art. 33-34 Cpen.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit părţile.
Procedura de citare legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.
Deliberând tribunalul pronunţă următoarea sentinţă penală:
TRIBUNALUL
Prin rechizitoriu nr…../P/….. din……. al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, înregistrat pe rolul Tribunalului Gorj - Secţia Penală sub nr…….. au fost trimişi în judecată inculpaţii X şi Y pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 215 alin. 1, 3 şi 5 C.pen. cu aplicarea art. 41-42 C.pen., art. 289 C.pen. cu aplicarea art. 41-42 C.pen. şi art. 291 C.pen. cu aplicarea art. 41-42 C.pen., totul cu aplicarea art. 33-34 Cpen.
În fapt, s-a reţinut că inculpaţii X şi Y, mamă şi fiu, sunt administratorii a două societăţi comerciale, ……şi respectiv ……. ambele înfiinţate în anul …. şi respectiv ….. având sediul social în comuna ……, în acelaşi imobil, la domiciliul acestora şi obiecte principale de activitate în domeniul ,,lucrărilor de construcţii şi clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale,, şi respectiv ,,silvicultura şi alte activităţi forestiere,, .
În prezent S.C. …….. este în funcţiune, iar S.C. ......SRL…..se află sub incidenţa Legii 85/2006, procedura de faliment fiind deschisă prin sentinţa comercială …….. pronunţată de Tribunalul Gorj.
La data de……..Garda Financiară - Secţia Gorj a sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj cu privire la faptul că cei doi inculpaţi, în calitate de administratori ai celor două societăţi comerciale menţionate mai sus, au solicitat de la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă…. subvenţii pentru angajarea de şomeri în baza Legii 76/2002 şi 116/2002 în perioada 2007-2010 în sumă de 206.977 lei cazul S.C. …SRL….. şi respectiv 151.351 lei, cazul S.C…..SRL….., considerând că angajările de persoane în condiţiile celor două acte normative au fost fictive şi au fost menite să fraudeze bugetul asigurărilor pentru şomaj ţinând cont de faptul că semnăturile de pe ştatele de plată par a nu fi în totalitate ale persoanelor înscrise pe ştate şi nu corespund cu cele din contractele individuale de muncă, de cifra de afaceri foarte mică raportată la cheltuielile cu munca vie şi de faptul că muncitorii erau angajaţi pentru activitatea de ambalatori produse fără ca societăţile să aibă un asemenea obiect de activitate.
Garda Financiară - Secţia ….. a apreciat că există indicii că cel puţin o parte a contractelor de muncă sunt întocmite în mod fictiv, în scopul obţinerii de subvenţii pentru angajarea de şomeri şi pentru a acorda posibilitatea persoanelor implicate de a obţine în mod nelegal ajutor de şomaj şi concomitent de a beneficia de înscriere a perioadei de şomaj ca vechime în muncă pentru stabilirea de drepturi de pensie nelegale, considerând că responsabili pentru săvârşirea faptelor şi pentru crearea unui prejudiciu estimat de 774.128 lei sunt inculpaţii X şi Y, în calitate de administratori ai celor două societăţi comerciale faţă de care a solicitat efectuarea de cercetări şi luarea măsurilor legale ce se impun.
Aceleaşi aspecte au fost comunicate şi de către Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Gorj cu adresa nr. …… şi respectiv …../….. care a stabilit că în perioada 2007-2010 au fost încheiate de către cei doi inculpaţi un număr de 15 convenţii pentru 33 de persoane în cazul S.C. X .SRL în baza cărora au fost acordate subvenţii în sumă de 214.035 lei şi respectiv 10 convenţii pentru 25 de persoane în cazul S.C. Y S.R.L. …… în baza cărora au fost acordate subvenţii în sumă de 151.470 lei, în total suma de 365.505 lei, la care au fost calculate dobânzi şi penalităţi până la suma de 417.596 lei.
Cele 58 de persoane pentru care inculpaţii X şi Y, în calitate de angajatori şi administratori ai societăţilor comerciale, au beneficiat ulterior de indemnizaţii de şomaj în sumă de 289.885 lei pentru care A.J.O.F.M. ….. a virat şi contribuţiile aferente în sumă de 106.677 lei, astfel că suma totală cu care această instituţie s-a constituit parte civilă în procesul penal a fost de 814.158 lei, adăugându-se şi majorări şi penalităţi .
Din cercetările efectuate în cauză au rezultat următoarele:
Cei doi inculpaţi X şi Y, în calitate de administratori ai celor două societăţi comerciale, pentru a beneficia în mod ilegal de sume de bani necuvenite din bugetul asigurărilor pentru şomaj, cunoscând prevederile Legii 76/2002 şi Legii 116/2002, în perioada 2007-2010 au procedat la racolarea de persoane cu posibilităţi materiale reduse şi o pregătire precară de viaţă de pe raza comunelor …., …., …., …. şi a altor comune învecinate cărora le-au promis angajarea pe o durată nedeterminată de timp ca muncitori necalificaţi în cadrul celor două societăţi comerciale, urmând ca aceştia să beneficieze ulterior de ajutorul de şomaj.
Astfel, cei doi inculpaţi, în decursul anilor 2007-2010 au procedat la angajarea unui număr de 85 de persoane, cazul S.C. X SRL…. administrată de inculpatul X şi respectiv 66 de persoane în cazul S.C. ….. S.R.L. …..administrată de mama acestuia, inculpata Y, în total numărul de angajaţi ai celor două societăţi comerciale fiind de 151 persoane în decursul perioadei 2007-2010.
Dintre aceşti 151 de salariaţi, pe fiecare societate, inculpaţii au procedat la angajarea fictivă, încheind contracte individuale de muncă, a unui număr de 33 de persoane în cazul S.C. ….. S.R.L. ….. administrată de inculpata X şi respectiv 25 de persoane în cazul S.C. …… S.R.L. ….. administrată de fiul acesteia, inculpatul Y, persoane care se încadrau în prevederile Legii 76/2002 şi 116/2002 şi deci fie aveau vârsta de peste 45 de ani, fie sub 25 de ani, care în realitate nu au prestat activităţi ca salariaţi ai societăţilor comerciale administrate de cei doi inculpaţi.
Pentru aceste 58 de persoane cei doi administratori au solicitat şi beneficiat de subvenţii oferite de A.J.O.F.M. …. angajatorului pentru faptul că au procedat la angajarea unor persoane cu astfel de categorii de vârstă pentru care statul român, prin bugetul asigurărilor pentru şomaj, acordă astfel de facilităţi financiare în vederea stimulării ocupării forţei de muncă. Cuantumul subvenţiilor acordate pentru anii 2007-2010 de către A.J.O.F.M. Gorj şi virate lunar direct în contul bancar al societăţilor a fost de 214.035 lei, în cazul S.C. …….S.R.L. ….administrată de inculpata X şi de 151.470 lei în cazul S.C. …… S.R.L. ….administrată de inculpatul Y.
Procedându-se la o verificare a celor 58 de persoane care au figurat ca şi angajaţi la cele două societăţi comerciale şi pentru care agenţii economici angajatori au beneficiat de subvenţii în condiţiile Legii 76/2002 şi 116/2002 s-a stabilit faptul că persoanele care figurează a fi avut relaţii de muncă cu S.C. ….. S.R.L. sunt exact aceleaşi cu cele care figurează a fi avut relaţii de muncă şi cu S.C. ……S.R.L. conform anexelor 4 şi 6 ale actului de control întocmit de Garda Financiară - Secţia Gorj.
În anexa nr. 8 din actul de control sunt detaliate persoanele care au avut relaţii de muncă cu cele două societăţi comerciale, cercetările efectuate stabilind că fiecare angajat din cei 58 în litigiu a avut ,,relaţii,, de muncă cu ambele societăţi comerciale, fiind iniţial angajat pe o perioadă nedeterminată la societatea comercială aparţinând unuia dintre inculpaţi, iar ulterior a fost emisă o decizie de încetare a raporturilor de muncă cu angajatorul iniţial ,,la cerere,” şi reangajat la societatea comercială aparţinând celuilalt inculpat, iar după aproximativ 20-30 de zile a fost emisă o nouă decizie de încetare a raporturilor de muncă pe motivul ,,necorespunzător profesional,,, ulterior aceştia beneficiind de indemnizaţie de şomaj.
Raţiunea pentru care cei doi inculpaţi au procedat astfel, acţionând împreună în mod conjugat prin folosirea ca un tot unitar a celor două societăţi comerciale, angajând fictiv o persoană pe o societate după care au disponibilizat-o şi imediat au reangajat-o pe cealaltă societate şi la scurt timp au încetat cu aceasta raporturile de muncă pe motivul ,,necorespunzător profesional,, a fost aceea că, în conformitate cu prevederile celor două acte normative cu incidenţă în materie angajatorul primea pentru fiecare dintre salariaţii sub 25 de ani sau peste 45 de ani o subvenţie lunară timp de 12 luni, însă avea obligaţia de a-l menţine pe angajat timp de 2 ani.
În situaţia în care angajatorul îl disponibiliza înainte de acest termen şi astfel înceta din iniţiativa lui raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (2) din Legea 76/2002, anterior termenului de 2 ani, inculpaţii erau obligaţi sa restituie, în totalitate, agenţiei pentru ocuparea forţei de munca sumele încasate pentru fiecare persoană şi dobânzile aferente, calculate la nivelul celor acordate de trezoreria statului pentru bugetul asigurărilor pentru şomaj. Dacă însă încetarea raporturilor de munca sau de serviciu are loc din iniţiativa sau din motive imputabile angajatului, aşa cum este şi în situaţia ,,necorespunzător profesional,, angajatorul nu este obligat să mai restituie subvenţia.
În consecinţă, cunoscând aceste prevederi, cei doi inculpaţi, pentru a prejudicia bugetul de stat, pentru a induce în eroare autoritatea competentă care să aloce subvenţiile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi ulterior pentru a-şi însuşi sumele de bani virate în contul societăţilor reprezentând aceste subvenţii, au procedat la racolarea acestor 58 de persoane care se încadrau fie sub limita de 25 de ani, fie peste 45 de ani, în general fără posibilităţi materiale, cu o pregătire precară de viaţă şi neîncadrate în muncă, cărora le-au întocmit contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată ca şi ,,muncitori necalificaţi,, şi le-au promis că ulterior expirării celor 12 luni pentru care statul oferea această subvenţie, le vor întocmi documentele în vederea obţinerii indemnizaţiilor de şomaj.
Astfel, cei doi inculpaţi, în calitate de administratori ai celor două societăţi comerciale S.C. ….S.R.L. … şi S.C. …. S.R.L. …, în fapt societăţi cu obiecte de activitate similare şi acelaşi sediu social, respectiv la locuinţa inculpaţilor din comuna X, satul Y i-au racolat în aceste condiţii pe martorii A.A., A.M., A.C., A.I., A.I., A.I., B.A., B.C., B.I., B.C., B. M., B. I., B. V., C. C., C.V., C.T., C.M., C.M., F.S., F.F., G.A., G.A., H.I., I.A., L.I., L.L., L.E.C., M.M., N.A.S., O.A., O.A., O.M., O.L., O.M., O.R., O.T., P.S.I., P.E., S.E.M., Ş.V., S.E., S.C.A., S.G., S. G-C., S.A.G., S.C., S.G., T.R.C., T.C.D., T.D., T.A.N., T.B.M., V.V., V.M., V.O., B.P., B.D., B.J.C., C.N., G.M., I.S., M.A.D., M.A., O.M., P.A., V.V. şi Z.N., domiciliaţi pe raza comunelor ………., şi mun. Tg-Jiu.
Inculpaţii X şi Y, după ce le-au întocmit fictiv contracte individuale de muncă pe o perioadă nedeterminată ca şi muncitori necalificaţi , au înregistrat aceste contracte la I.T.M. …. şi i-au condus pe noii angajaţi la A.J.O.F.M. ….unde au încheiat cu agenţia convenţii pentru acordarea de subvenţii în baza Legilor 76/2002 şi 116/2002.
În realitate cele 58 de persoane ,,angajate,, nu au prestat nici un fel de activitate specifică calităţii de salariat a uneia dintre cele două societăţi comerciale administrate de inculpaţi, respectiv o activitate continuă, cu un program de lucru şi o remuneraţie lunară, majoritatea dintre ei neprestând nici un fel de activitate. O parte dintre aceştia au prestat activităţi sezoniere şi sporadice, aşa cum ele sunt denumite în limbaj uzual ,,cu ziua,, fie în gospodăria inculpaţilor, fie la pădure unde aceştia aveau contractate lucrări.
Pentru fiecare dintre aceşti angajaţi, în intervalul 2007-2010 societăţile administrate de inculpaţi au primit lunar de la A.J.O.F.M. ….
subvenţii virate în contul bancar al societăţilor comerciale pe care le administrau timp de 12 luni de la data încheierii fiecărei convenţii, în total suma de 214.035 lei în cazul S.C. ….. S.R.L. şi respectiv 151.470 lei în cazul S.C. ….. S.R.L., totalul general fiind suma de 365.505 lei.
Înainte de expirarea celor 12 luni, în general în cea de-a 11 lună, inculpaţii au procedat la desfacerea contractului de muncă al fiecărui salariat, reangajarea acestuia pe cealaltă societate comercială aparţinând celuilalt inculpat şi după aproximativ o lună, au procedat la desfacerea din nou a contractului individual de muncă din motive chipurile imputabile salariatului, ci nu angajatorului, respectiv ,,necorespunzător profesional,,.
Raţiunea pentru care s-a procedat astfel, respectiv de a desface contractul de muncă cu această menţiune de ,,necorespunzător profesional,, a fost aceea de a nu atrage răspunderea angajatorului care ar fi generat restituirea subvenţiilor acordate deja de stat.
Inculpaţii au procedat la desfacerea contractului de muncă pe o societatea comercială şi încheierea unui nou contract pe cealaltă societate comercială întrucât încetarea raporturilor de muncă pe considerentul ,,necorespunzător profesional,, nu putea surveni după …. luni de zile în condiţiile în care nu se modificau sarcinile postului, ci doar într-o perioadă de încercare de cel mult 30 de zile, fiind astfel nevoie de folosirea în lanţul infracţional a ambelor societăţi comerciale de către cei doi inculpaţi.
În condiţiile în care ambele societăţi comerciale sunt administrate de cei doi inculpaţi, mamă şi fiu şi au sediile sociale la locuinţa comună a acestora şi obiecte de activitate similare, este improbabil şi puţin credibil ca un salariat necorespunzător profesional la una dintre societăţi să fie însă corespunzător profesional la cealaltă societate comercială şi invers.
Lunar, în perioada 2007-2010 inculpaţii au întocmit pontaje fictive de prezenţă a celor 58 de persoane pe care le-au semnat fictiv, în majoritatea cazurilor semnăturile fiind efectuate de inculpaţi încercând să imite semnăturile salariaţilor sau au semnat în locul acestora cu semnătura în clar a numelui salariatului respectiv.
De asemenea, tot lunar, inculpaţii au întocmit ştate de salarii pentru toţi salariaţii, inclusiv cei 58 aflaţi în litigiu, unde fie au semnat în locul salariaţilor imitând semnătura acestora fie au scris numele în clar al salariaţilor, atestând în mod fals că angajaţii şi-au primit drepturile salariale nete, lunar, în numerar. În realitate, aceste sume de bani au fost extrase lunar de către inculpaţi din contul ,,casa în lei,, şi au fost însuşite de către aceştia.
Fictivitatea angajării şi activităţilor desfăşurate de cei 58 de salariaţi aflaţi în litigiu este probată, pe lângă declaraţiile de martor ale majorităţii acestor persoane care recunosc că fie nu au desfăşurat nici un fel de activitate, fie au desfăşurat activităţi sporadice ca zilieri în gospodăria inculpaţilor sau la pădure ori la un gater de pe raza comunei X, şi cu cele două rapoarte de expertiză grafoscopică şi contabilă dispuse şi efectuate în cauză.
Prin ordonanţa din 05.10.2010 organul de cercetare penală a solicitat expertului grafolog efectuarea unei expertize judiciare grafoscopice care să răspundă la întrebarea ,,dacă semnăturile de la rubrica ,,salariat,, sau ,,data şi semnătura salariatului,, de pe contractele individuale de muncă şi deciziile de încetare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului (necorespunzător profesional) puse la dispoziţia expertului, anexele 4,5,6 şi 7, aparţin titularilor, în caz contrar dacă au fost executate de inculpaţii X sau Y,,.
Astfel, concluziile raportului de expertiză grafoscopică nr. …./1din …. au fost următoarele :
Semnăturile de la rubrica ,,salariat” sau ,,data şi semnătura salariatului” de pe Deciziile nr. …../….., …../….., Contractelor Individuale de Muncă (C.I.M.) nr. …../2009 şi …../2008 - nu au fost executate de numita A.A., X sau Y.
Semnăturile de pe Decizia nr. …../2008 şi C.I.M. nr. …../2008 aparţin lui A.C.. Semnătura de pe C.I.M. nr. …./2007 este o execuţie din imaginaţie.
Semnătura de pe C.I.M. nr. …../2009 aparţine lui A.I.. Semnăturile de pe Deciziile nr. …../2010 şi …../2010 nu aparţin lui A.I.. Semnătura de pe C.I.M. nr. ……./2010 a fost executată de numitul T.Ghe.D.
Semnăturile de pe Deciziile nr. …./2009 şi …../2009 nu aparţin numitei A.M.. Semnătura de pe C.I.M. nr. ……/2008 a fost executată de T.Ghe.D.
Semnătura de pe C.I.M. nr. …../2010 nu aparţine lui A.I.; aceasta nu a fost executată de X sau Y.
Semnătura de pe C.I.M. nr. …../2007 aparţine probabil lui A.I. Semnăturile de pe Deciziile …./……, …/…… şi C.I.M. nr. …./2008 nu au fost executate de A.I., T.V. sau T.G.D..
Semnăturile de pe Deciziile nr. …./2009, …../2009 şi C.I.M. nr. …./2009 nu aparţin lui B.A. fiind executate de numita T.V..
Semnătura de pe C.I.M. nr. …./2008 aparţine lui B.P.. Semnăturile de pe Deciziile nr. …./2009, …../2009 şi C.I.M. nr. …../2009 au fost executate de numita T.V.
Concluziile raportului de expertiză grafoscopică nr. …./2 din …… au fost următoarele :
1. Semnătura de pe C.I.M. nr. …./…. aparţine lui B.D.
Semnăturile de la rubrica ,,salariat” sau ,,data şi semnătura salariatului” de pe Deciziile nr. …./….., …./…… şi cea de pe Contractul Individual de Muncă (C.I.M.) nr. …../…… au fost executate de numitul T.G.D.
2. Semnăturile de la rubrica ,,salariat” sau ,,data şi semnătura salariatului” de pe Deciziile nr. …../……., …../….. şi cea de pe Contractul Individual de Muncă (C.I.M.) nr. ……/…. au fost executate de numitul T.G.D.. Semnătura de pe C.I.M. nr. …../….., nu aparţine titularei şi este o execuţie din imaginaţie.
3. Semnăturile de la rubrica ,,salariat” sau ,,data şi semnătura salariatului” de pe Deciziile nr. …./…., …./….. şi cea de pe Contractul Individual de Muncă (C.I.M.) nr. …../….. nu aparţin lui B.C., fiind executate de T.V.. Semnătura de pe C.I.M. nr. ……/…… a fost executată de T.G.D.
4. Semnăturile de la rubrica ,,salariat” sau ,,data şi semnătura salariatului” de pe Decizia nr. …./……. şi cea de pe Contractul Individual de Muncă (C.I.M.) nr. ……/…….. au fost executate de B.V.
5. Semnăturile de la rubrica ,,data şi semnătura salariatului” de pe Deciziile nr. …../….. şi …../….. nu au fost executate de B.J.C., T.V. sau T.Ghe.D.. Semnăturile de la rubrica ,,Salariat” de pe C.I.M. nr. …../….. şi …../….. au fost executate de B.J.C..
6. Semnătura de pe Decizia nr. …../…… a fost executată de T.V.. Semnătura de pe C.I.M. nr. …../….. nu aparţine titularului B.C. şi este o execuţie din imaginaţie. Semnăturile de pe Decizia nr. …./…. şi C.I.M. nr. …../….. au fost executate de numitul T.Ghe.D.
7. Semnăturile de pe Deciziile nr. …./….., …./…. şi C.I.M. nr. …./….. au fost executate de numita T.V. Semnătura de pe C.I.M. nr. …./…. nu aparţine lui B.M. fiind o execuţie din imaginaţie.
8. Semnăturile de pe Deciziile nr. …./….., …./…. şi C.I.M. nr. …../….. nu aparţin lui B.I. şi au fost executate de numita T.V.. Semnătura de pe C.I.M. nr. …../…… a fost executată de T.G.D.
9. Semnăturile de pe Deciziile nr. …../….., …../….. şi C.I.M. nr. …./….. au fost executate de numita T.V. Semnătura de pe C.I.M. nr. …../….. nu aparţine titularei B.V. fiind o execuţie din imaginaţie.
10. Semnăturile de pe Deciziile nr. …./……, …./….. şi C.I.M. nr. …./……, ……/…. nu aparţin numitei C.V.T. şi au fost executate de numita T.V.
11. Semnătura de pe C.I.M. nr. …/…… aparţine lui C.N. Semnăturile de pe Deciziile nr. …./…., …./…. şi C.I.M. nr. …./….. nu aparţin titularului şi sunt execuţii din imaginaţie. Datorită insuficienţei scriptelor de comparaţie nu pot stabili dacă au fost executate de T.V. sau T.G.D.
12. Semnăturile de pe Decizia nr. …/… şi C.I.M. nr. …./…. au fost executate de T.G.D. Semnăturile de pe Decizia nr. …/…. şi C.I.M. nr. …../….. nu aparţin lui C.C., fiind execuţii din imaginaţie. Semnăturile de pe Decizia nr. …./…. şi C.I.M. nr. …./…. nu au fost executate de C.C., T.V. sau T.G.D.
13. Semnăturile de pe Deciziile nr. …./….., …./…. şi C.I.M. nr. …../…. nu au fost executate de numitul C.T. Acestea au fost executate de aceeaşi persoană şi datorită insuficienţei scriptelor de comparaţie nu pot stabili dacă aceste au fost executate de T.V. sau T.Ghe.D. Semnătura de pe C.I.M. nr. …./….. este o imitaţie servilă.
14. Semnăturile de pe Deciziile nr. …./….., …/.. şi C.I.M. nr. …../….. au fost executate de T.V. Semnăturile de pe Decizia …./….., C.I.M. nr. …../….. şi …../…… nu aparţin lui C.M. şi nu pot stabili dacă sunt executate de X sau Y datorită insuficienţei scriptelor de comparaţie.
15. Semnăturile de pe Deciziile nr. …../….. şi …../…… sunt execuţii din imaginaţie fără posibilitatea identificării scriptorului. Semnătura de pe C.I.M. nr. …./….. nu aparţine lui C.M. şi nu pot stabili dacă este executată de X sau Y datorită insuficienţei scriptelor de comparaţie. Semnăturile de pe Decizia nr. …../….. şi C.I.M. nr. …../….. au fost executate de X. Semnătura de pe C.I.M. nr. …../…… nu aparţine lui C.M. şi este o execuţie din imaginaţie.
Concluziile raportului de expertiză grafoscopică nr. …../…. din ….. au fost următoarele :
1. Semnăturile de pe Deciziile …./….., …./….. şi C.I.M. nr. …../….. nu aparţin numitei F.S., fiind imitaţii servile; semnătura cu caractere tipografice de pe C.I.M. nr. …../…… a fost executată de aceeaşi persoană care a completat cu scris olograf rubricile actului respectiv;
2. Semnăturile de pe Decizia nr. …./….. şi C.I.M. nr…../…., nu aparţin titularei F.L. fiind executate de T.G.D.; semnăturile de pe Decizia nr. …./…. şi C.I.M. nr. …./….. nu au fost executate de titular sau cei doi inculpaţi ; semnăturile de pe Decizia nr. …./…. şi C.I.M. nr. …../…… sunt execuţii din imaginaţie;
3. Semnăturile de pe Deciziile nr. …../….., …./….. şi C.I.M. nr. …../….. nu au fost executate de G.A. sau cei doi inculpaţi ; semnătura de pe C.I.M. nr. …../…… a fost executată de numitul T.Ghe.D.;
4. Semnăturile de pe Deciziile nr. …./….., …../….. şi C.I.M. nr. …../….., …../….. nu aparţin numitei G.M. fiind executate de T.Ghe.D.;
5. Semnăturile de pe Deciziile nr. …../…., …../….. şi C.I.M. nr. …./….., …../….., nu aparţin numitei G.A. fiind executate de T. Ghe. D.;
6. Semnătura de pe C.I.M. nr. …./…. aparţine lui H.I.; semnăturile de pe Deciziile nr. …./….., …../…… şi C.I.M. nr. …../….. nu au fost executate de titulară sau cei doi inculpaţi ;
7. Semnăturile de pe Deciziile nr. …./….., …../….. şi C.I.M. nr. …../….., …../….. au fost executate de numita I.S.;
8. Semnătura de pe C.I.M. nr. …../….. a fost executată de Ionici Alexandrina; semnăturile de pe deciziile nr. …./…., …./…. şi C.I.M. nr. …../….. nu au fost executate de titulară sau cei doi inculpaţi ;
9. Semnăturile de pe Decizia nr. …./…. şi C.I.M. nr. …./….. au fost executate de L.C.E.; semnăturile de pe Decizia nr. …../….. şi C.I.M. nr. …../….. nu au fost executate de titulară sau cei doi inculpaţi ;
10. Semnătura de pe Decizia nr. …./…. a fost executată de T.V.; semnătura de pe C.I.M. nr. …../…… este o execuţie din imaginaţie; semnătura de pe C.I.M. nr. …../….. a fost executată de persoana care a completat cu scris olograf rubricile actului în cauză; semnătura de pe decizia nr…./…. a fost executată de T.G.D.;
11. Semnăturile de pe Deciziile nr. …./…., …./….., FN/…. şi C.I.M. nr. …./…., …./…. nu aparţin numitei L.L. fiind executate de T.G.D.; semnătura de pe C.I.M. nr. …../…… nu a fost executată de titulară sau cei doi inculpaţi ;
12. Semnătura de pe Decizia nr. …./….. nu aparţine lui M.M. fiind executată de T.Ghe.D.; semnăturile de pe C.I.M. nr…../….. şi …../….. nu au fost executate de titulară fiind imitaţii servile;
13. Semnăturile de pe Decizia nr. …./….., C.I.M. nr. …../….., …./….. nu aparţin numitei M.A.A., fiind executate de T.Ghe.D.;
14. Semnătura de pe C.I.M. nr. …./….. a fost executată de numita M.A.; semnăturile de pe Deciziile nr. …./…., …./…. şi C.I.M. nr. …./…. nu aparţin titularei fiind executate probabil de T.V.;
15. Semnătura de pe Decizia nr. …/… nu aparţine lui N.A.S. fiind o imitaţie servilă; semnătura de pe C.I.M. nr. …../….. nu aparţine titularului, aparţine persoanei care a completat cu scris olograf rubricile actului în cauză.
Concluziile raportului de expertiză grafoscopică nr. …./… din …. au fost următoarele:
1. Semnătura de pe C.I.M. nr. …/…. nu aparţine numitului O.M. fiind o execuţie din imaginaţie;
2. Semnătura de pe Decizia nr. …./….. este o execuţie din imaginaţie; semnăturile de pe Decizia nr. …/…., C.I.M. nr. …./….., …./…., nu aparţin lui O.A.; nu pot stabili dacă au fost executate de inculpaţii T.V. sau T.Ghe.D.(scripte de comparaţie reduse);
3. Semnătura de pe Decizia nr. …./….. a fost executată de T.V.; semnătura de pe C.I.M. nr. …./….. nu aparţine lui O.A. fiind o execuţie din imaginaţie; semnăturile de pe Decizia nr. …./…. şi C.I.M. nr. …/…. au fost executate de T.G.D.;
4. Semnătura de pe C.I.M. nr. …./….. a fost executată de O.L.; semnăturile de pe Deciziile nr. …./….., …./….. şi C.I.M. nr. …./….. nu aparţin titularei; datorită calităţii şi cantităţii reduse a scriptelor de comparaţie nu pot stabili dacă au fost executate de inculpaţii T.V. sau T.Ghe.D.;
5. Semnătura de pe Decizia nr. …./…. nu aparţine numitului O.M.; semnătura de pe C.I.M. nr. …./….. a fost executată de persoana care a completat rubricile actului în cauză; semnătura de pe Decizia nr. …./…. este o execuţie din imaginaţie ce nu aparţine titularului; semnăturile de pe C.I.M. nr. …./…. şi …./…. au fost executate de T.G.D.;
6. Semnăturile de pe Deciziile nr. …../….., …./…. şi C.I.M. nr. …./…. nu aparţin lui O.M. fiind executate de un singur scriptor - datorită calităţii şi cantităţii reduse a scriptelor de comparaţie nu pot stabili dacă au fost executate de inculpaţii T.V. sau T.Ghe.D.; semnătura de pe C.I.M. nr. …../….. a fost executată de T.Ghe.D.;
7. Semnătura de pe Decizia nr. …./….. nu aparţine numitei X fiind executată de Y; semnătura de pe C.I.M. nr. …./….. este o execuţie din imaginaţie ce nu aparţine titularei; semnăturile de pe Deciziile nr. …./….., 5/19.01.2009, C.I.M. nr. …./…. şi …./…. au fost executate de T.G.D.;
8. Semnătura de pe Decizia nr. …./…. a fost executată de T.Ghe.D.; semnătura de pe C.I.M. nr. …./….. nu aparţine lui X fiind o execuţie din imaginaţie; semnăturile cu majuscule de pe Decizia nr. …../….. şi C.I.M. nr. ……/…… nu aparţin titularei fiind executate de acelaşi scriptor - datorită calităţii şi cantităţii reduse a scriptelor de comparaţie nu pot stabili dacă au fost executate de inculpaţi ;
9. Semnătura de pe C.I.M. nr. …../….. aparţine probabil numitei P.E.; semnăturile de pe Deciziile nr. …./…., …../…. şi C.I.M. nr. …./…. nu aparţin titularei fiind executate de acelaşi scriptor, iar datorită calităţii şi cantităţii reduse a scriptelor de comparaţie nu pot stabili dacă au fost executate de inculpaţi;
10. Semnăturile de pe Deciziile nr. …./…, …./…. şi C.I.M. nr. …../….. nu aparţin numitei P.M. şi au fost executate de acelaşi scriptor, iar datorită calităţii şi cantităţii reduse a scriptelor de comparaţie nu pot stabili dacă au fost executate de inculpaţi ; semnătura de pe C.I.M. nr. …./…… este o execuţie din imaginaţie;
11. Semnăturile de pe Deciziile nr. …./….., …../….. nu aparţin numitei Ş.V. fiind imitaţii servile despre care nu pot stabili dacă au fost executate de inculpaţi (scripte de comparaţie reduse); semnătura de pe C.I.M. nr. …./….. aparţine persoanei ce a completat rubricile actului în cauză; C.I.M. nr. …./… nu este semnat prezentând doar numele şi prenumele persoanei ce ar fi trebuit să semneze, această menţiune fiind realizată de cel care a completat rubricile actului;
12. Semnătura de pe Decizia nr. …/…. a fost executată de T.G.D.; semnăturile de pe Decizia nr. …./….. şi C.I.M. nr. …./…. nu aparţin numitei S.A.G. şi nu pot stabili dacă au fost executate de inculpaţi (scripte de comparaţie reduse);
13. Semnăturile de pe Deciziile nr. …/….., …./…., C.I.M. nr. …./…., …./…. nu aparţin lui S.C.A. şi nu pot stabili dacă au fost executate de inculpaţi (scripte de comparaţie reduse);
14. Semnăturile de pe Decizia nr. …../….. şi C.I.M. nr. …/…. nu au fost executate de S.G. şi nu pot stabili dacă au fost executate de inculpaţi (scripte de comparaţie reduse);
15. Semnătura de pe C.I.M. nr. …./….. nu aparţine lui S.E. şi nu pot stabili dacă a fost executată de inculpaţi (scripte de comparaţie reduse);
16. Semnăturile de pe Deciziile nr. …./…., …./…., C.I.M. nr. …./…., …./…. nu aparţin numitului S.C. şi nu pot stabili dacă au fost executate de inculpaţi (scripte de comparaţie reduse);
17. Semnătura de pe Decizia nr. …../….. a fost executată de T.V.; semnătura de pe C.I.M. nr. …../…… nu aparţine lui X fiind o execuţie din imaginaţie; semnăturile de pe Decizia nr. …./….. şi C.I.M. nr. …../….. au fost executate de T.G.D.;
18. Semnăturile de pe Decizia nr. …./….. şi C.I.M. nr. …../….. nu aparţin lui S.G.C. fiind execuţii din imaginaţie;
19. Semnătura de pe Decizia nr. …./…… nu aparţine lui X; semnătura de pe C.I.M. nr. …../…… a fost executată de persoana care a completat actul în cauză; semnăturile de pe Decizia nr. …../….., C.I.M. nr. …../….., …./…. au fost executate de X;
20. Semnătura de pe C.I.M. nr. …./…. aparţine lui T.A.N.; semnăturile de pe Deciziile nr. …../…., …./…. şi C.I.M. nr. …./…. au fost executate de inculpatul X;
21. Semnăturile de pe Decizia nr. …./…., C.I.M. nr. …./….., …./….. nu aparţin lui T.B. şi au fost executate de inculpatul Y; Decizia nr. …./….. nu este semnată;
22. Semnătura de pe C.I.M. nr. …../…. aparţine lui T.V..
23. Semnătura de pe C.I.M. nr. …../….. aparţine lui V.M.; semnăturile de pe Deciziile nr. …./…., …./…. şi C.I.M. nr. …./….. nu aparţin titularei şi nu pot stabili dacă au fost executate de inculpaţi (scripte de comparaţie reduse);
24. Semnătura de pe Decizia nr. …./….. nu aparţine lui V.V. şi nu pot stabili dacă au fost executate de inculpaţi (scripte de comparaţie reduse); semnătura de pe C.I.M. nr. …../…… nu aparţine titularului fiind o execuţie din imaginaţie; semnăturile de pe decizia nr. …../….. şi C.I.M. nr. …../….. au fost executate de T.G.D.;
25. Semnătura de pe C.I.M. nr. ……/….. aparţine lui V.D.; semnăturile de pe Deciziile nr. …./….. şi …./….. nu aparţin titularului sau inculpaţilor; semnătura de pe C.I.M. nr. …./…. a fost executată de Y;
26. Semnătura de pe C.I.M. nr. …../….. aparţine lui Z.N.; semnăturile de pe Deciziile nr. …./….. şi …./….. nu au fost executate de titular sau de inculpaţi ; semnătura de pe C.I.M. nr. …../….. a fost executată de T.V.;
27. Semnăturile de pe Decizia nr. …../…. şi C.I.M. nr. …../….. nu aparţin lui P.S.I. şi nu au fost executate de inculpaţi ;
28. Semnăturile de pe Decizia nr. …./….. şi C.I.M. nr. …../….. nu aparţin lui V.O. şi nu pot stabili dacă au fost executate de inculpaţi (scripte de comparaţie reduse);
29. Semnătura de pe C.I.M. nr. …../….. aparţine probabil lui T.C.D.; semnătura de pe Decizia nr. …../…nu a fost executată de titular sau de inculpaţi ;
30. Semnăturile de pe Decizia nr. …../….. şi C.I.M. nr. …../….. nu aparţin lui T.R.C. şi nu au fost executate de inculpaţi.
S-a concluzionat din cele 4 rapoarte de expertiză grafoscopică efectuate în cauză că semnăturile de pe majoritatea contractelor individuale de muncă nu aparţin titularilor şi că cei doi inculpaţi au falsificat majoritatea semnăturilor de pe contractele individuale de muncă încheiate în mod fictiv pe numele salariaţilor respectivi şi de asemenea au falsificat şi semnăturile de luare la cunoştinţă de pe deciziile de încetare a raporturilor de muncă, acest aspect fiind de natură să probeze fără dubii fictivitatea relaţiilor de muncă dintre inculpaţi şi persoanele de pe urma cărora au beneficiat de subvenţii.
S-a dispus şi efectuarea unei expertize contabile, care a constatat şi concluzionat că în urma convenţiilor încheiate între A.J.O.F.M. Gorj şi cele două societăţi comerciale administrate de inculpaţi în perioada 2007-2010 în conturile acestora s-au virat sume reprezentând subvenţii potrivit art. 85 din Legea 76/2002, prin deducerea de către angajator din suma reprezentând contribuţia angajatorului prevăzută la art. 26 din aceiaşi lege, suma totală virată în conturile bancare fiind de 345.884 lei, defalcată în 147.301 lei pe S.C. X. S.R.L. ……. şi 198.583 lei pentru S.C. Y S.R.L. ….., sumele rezultate fiind extrase din evidenţele contabile ale societăţilor comerciale. La aceste subvenţii se adaugă indemnizaţiile de şomaj în valoare totală de 289.885 lei, defalcate în 181.362 lei pe S.C. Y S.R.L. …… şi 108.524 lei pentru S.C. X S.R.L. …...
De asemenea, expertul contabil a concluzionat că în perioada 2008-2010 S.C. X S.R.L. a realizat venituri din două surse, şi anume prima sursă o reprezintă veniturile din activităţile prestate în domeniul construcţiilor (amenajări interioare, tencuieli, zidărie, etc.) şi cea de-a doua venituri din subvenţii pentru şomaj. În toată această perioadă cheltuielile dominante ale societăţii comerciale sunt reprezentate de cheltuielile cu salariile personalului şi asimilate salariilor, şi în plan secund cu cheltuieli cu taxe şi impozite .
Cumulativ, pentru anii 2008 (data înfiinţării societăţii), 2009 şi 2010 (data intrării în faliment) la S.C. X S.R.L. …… situaţia se prezintă astfel:
- pentru anul 2008 veniturile din activităţile economice au fost de 28.950 lei, în timp ce această societate a achitat drepturi salariale şi cheltuieli asimilate drepturilor salariaţilor de 76.008;
- pentru anul 2009 veniturile din activităţile economice au fost de 24.740 lei, în timp ce această societate a achitat drepturi salariale şi cheltuieli asimilate drepturilor salariaţilor de 153.462 lei;
- pentru anul 2010 veniturile din activităţile economice au fost de 0 lei, în timp ce această societate a achitat drepturi salariale şi cheltuieli asimilate drepturilor salariaţilor de 8.111 lei.
Pentru întreaga perioadă de funcţiune a acestei societăţi comerciale 2008-2010, totalul veniturilor din activităţile economice a fost de 67.938 lei, în timp ce totalul cheltuielilor cu salariile personalului şi asimilate salariilor a fost de 237.581 lei .
Cealaltă societate comercială, S.C. X S.R.L. ….. a realizat în perioada 2007-2010 venituri din două sectoare şi anume primul sector reprezentat de vânzarea mărfurilor, venituri din vânzări efectuate şi servicii prestate, iar cel de-al doilea sector reprezentat de subvenţii pentru şomaj. În aceiaşi perioadă cheltuielile efectuate de societate sunt reprezentate de cheltuieli cu combustibilul, cu obiectele de inventar, cu energia şi apa, cu primele de asigurare, cu achiziţia de mărfuri şi respectiv cu salariile personalului şi asimilate acestora, situaţia prezentându-se cumulativ, pentru anii 2007 (data înfiinţării societăţii), 2008, 2009 şi 2010 la S.C. Y S.R.L. ….. astfel:
- pentru anul 2007 veniturile din activităţile economice au fost de 24.465,56 lei, în timp ce această societate a achitat drepturi salariale şi cheltuieli asimilate drepturilor salariaţilor de 8.183 lei;
- pentru anul 2008 veniturile din activităţile economice au fost de 123.164,23 lei, în timp ce această societate a achitat drepturi salariale şi cheltuieli asimilate drepturilor salariaţilor de 184.218 lei;
- pentru anul 2009 veniturile din activităţile economice au fost de 44.760 lei, în timp ce această societate a achitat drepturi salariale şi cheltuieli asimilate drepturilor salariaţilor de 126.770 lei;
- pentru anul 2010 veniturile din activităţile economice au fost de 26.233,28 lei, în timp ce această societate a achitat drepturi salariale şi cheltuieli asimilate drepturilor salariaţilor de 17.949 lei.
Concluzia expertului a fost că pentru întreaga perioadă de funcţiune a acestei societăţi comerciale 2007-2010, totalul veniturilor din activităţile economice a fost de 270.035,37 lei, în timp ce totalul cheltuielilor cu salariile personalului şi asimilate salariilor a fost de 337.120 lei .
Astfel, cele două societăţi comerciale nu au reuşit să obţină venituri astfel încât să-şi acopere cheltuielile efectuate în scopul obţinerii acestora şi nu au reuşit să-şi îndeplinească funcţia pentru care au fost înfiinţate şi anume acea de a genera productivitate, activitate economică şi în final profitabilitate.
În fapt, cei doi inculpaţi, nu au urmărit să rentabilizeze activitatea celor două societăţi comerciale şi să urmărească efectuarea unei producţii efective şi a unui profit legal şi real care în final este scopul pentru care se înfiinţează un agent economic, ci numai să creeze o aparenţă de activitate, să angajeze în mod fictiv un număr de 58 de persoane, angajări care nu se justifică din punct de vedere economic, pe seama cărora să obţină de la statul român în mod fraudulos subvenţii pe care ulterior să şi le însuşească sub pretextul că au achitat acestora drepturi salariale.
Tot expertul contabil a concluzionat că din registrele de casă şi actele contabile pentru perioada …… a reieşit că toate drepturile salariale ,,cuvenite,, salariaţilor celor două societăţi comerciale au fost achitate din casierie, în numerar, principala sursă de venituri fiind subvenţiile încasate de la A.J.O.F.M. Gorj deoarece veniturile din activităţile economice desfăşurate nu au putut acoperi nici măcar cheltuielile cu salariile, aşa cum rezultă din situaţia centralizată întocmită de expertul contabil.
În condiţiile unei activităţi reale, în care cei doi inculpaţi ar fi urmărit atingerea obiectului de activitate al celor două societăţi comerciale şi implicit rentabilizarea activităţii prestate de salariaţi aceştia ar fi căutat să angajeze cât mai puţine persoane care să aducă cât mai multe venituri, ci nu cât mai mulţi salariaţi care să genereze cheltuieli cu salariile duble sau triple faţă de veniturile produse. Obiectul de activitate al societăţilor comerciale, respectiv construcţii şi silvicultură recomandă angajarea de persoane apte din punct de vedere medical pentru efortul fizic, ci nu femei şi bărbaţi în vârstă, majoritatea dintre aceşti ,,angajaţi,, fiind de peste 48-50 de ani.
Cu privire la prejudiciul total cauzat bugetului asigurărilor de şomaj expertul contabil a concluzionat că acesta se compune din suma reprezentând contribuţia angajatorului aferentă persoanelor încadrate în muncă prevăzute la pct. 1 lit. a şi b pe care angajatorul este obligat să o vireze lunar la bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit art. 26 din Legea 76/2002, dar şi din suma reprezentând subvenţia prevăzută şi efectiv încasată potrivit art. 85 alin.1,2 şi 5 din Legea 76/2002, stabilind că pe lângă sumele plătite de A.J.O.F.M. Gorj în conturile celor două societăţi comerciale, respectiv compensarea obligaţiilor fiscale datorate şi neachitate, trebuie luată în calcul şi contribuţia angajatorului la bugetul asigurărilor pentru şomaj care conform convenţiilor încheiate a fost dedusă, în condiţiile Legii, potrivit art. 26 din Legea 76/2002.
Expertiza a stabilit că în evidenţa contabilă a celor două societăţi comerciale nu au fost înregistrate corect subvenţiile acordate, fapt pentru care expertul a luat în calcul situaţia emisă de A.J.O.F.M. Gorj cu adresa nr. …../….., care constituie anexă la raportul de expertiză. Astfel sumele datorate bugetului asigurărilor pentru şomaj de către inculpaţii X şi respectiv Y, în calitate de administratori cu drepturi depline ale S.C. Y S.R.L. şi respectiv S.C. X S.R.L. …. sunt de 214.035 lei şi respectiv 151.470 lei, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi până la suma de 247.639 lei şi respectiv 169.957 lei, prejudiciul total fiind de 365.505 lei, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi până la data de 28.09.2010, suma totală fiind de 417.596 lei.
Cercetările efectuate au stabilit că la cererea inculpaţilor, un număr de 30 de persoane, (A.I., L.E.C., B.P., L.L., B.D., A.C., V.M., L.I., C.T., C.N., S.C., V.D., B.C., Ş.V., B.C., C.V., B.V., G.M., A.M., B.I., B.I., H.I., A.A., F.S., I.A., Z.N., C.C., F.F., C.V şi B.J.C. ) au scris câte o delegaţie olografă prin care îi împuterniceau pe cei doi inculpaţi să le ridice drepturile salariale ce li se cuveneau pentru perioada cât aceştia lucrau în afara judeţului Gorj şi să semneze ştatele de salarii în locul acestora.
Aceste aşa-zise delegaţii olografe, scrise de către aceşti ,,angajaţi,, la cererea şi după dictarea inculpaţilor, conţinând acelaşi text, coroborat cu celelalte mijloace de probă, declaraţiile martorilor, raportul de expertiză grafpscopică, raportul de expertiză contabilă, materialele de control întocmite de Garda Financiară - Secţia Gorj, A.J.O.F.M. Gorj, ş.a. conduc la concluzia că acestea au fost întocmite pentru a crea o aparenţă de legalitate cu privire la semnarea ştatelor de plată de către inculpaţi şi la însuşirea sumelor de bani de către aceştia.
În realitate aceste persoane nu au prestat nici un fel de activitate în cadrul celor două societăţi comerciale şi nu au beneficiat de aceste drepturi salariale, aceste delegaţii fiind întocmite de asemenea fictiv.
S-a reţinut un caz particular, în persoana martorei A.A. care în data de ….. a fost angajată de S.C. X. S.R.L. pe o perioadă de 2 ani figurând pe ştatele de plată pentru care s-a obţinut subvenţie de către societatea comercială. Deşi contractul de muncă trebuia respectat pentru o perioadă de 2 ani, perioada minimă pentru menţinerea angajatului de către angajator pentru alocarea subvenţiei, în data de ….. prin decizia nr. …../….. contractul de muncă a încetat la cererea salariatului.
Având în vedere că acest contract a încetat la cerere A.A. nu putea beneficia de ajutor de şomaj din partea statului, astfel că cei doi inculpaţi au procedat la reangajarea acesteia pe cealaltă societate, respectiv S.C. X .S.R.L. ….. în data de …… urmând ca două săptămâni mai târziu, în …… să-i fie desfăcut contractul de muncă de către inculpata X pe motivul ,,necorespunzător profesional,,. În condiţiile în care ambele societăţi au acelaşi sediu social, fiind administrate de mamă şi fiu, situaţia acestui angajat a fost în mod sigur cunoscută de ambii inculpaţi, reangajarea acesteia fiind o fictivitate menită să asigure salariatului beneficierea în mod ilegal de un ajutor de şomaj lunar de 450 lei, după ce în prealabil inculpaţii beneficiaseră de subvenţie pentru acest angajat care are o vârstă de peste 45 de ani.
La valoarea subvenţiilor primite în mod fraudulos de către cei doi inculpaţi se adaugă şi cuantumul ajutoarelor de şomaj obţinute până în prezent în mod ilegal de persoanele care nu au prestat activităţi specifice unui angajat, fiind salariaţi fictivi, prejudiciul total produs bugetului asigurărilor de şomaj prin săvârşirea faptelor de către cei doi inculpaţi este de 762.067 lei, iar suma cu care A.J.O.F.M. se constituie parte civilă în procesul penal este de 814.158 lei, reprezentând subvenţii, dobânzi, penalităţi precum şi indemnizaţii de şomaj şi contribuţii aferente acestora. Răspunzători de crearea acestui prejudiciu sunt tot inculpaţii X şi Y care au întocmit contracte individuale de muncă fictive celor 58 de persoane atestând în mod fictiv că aceştia au desfăşurat activităţi în cadrul societăţii administrate de ei, fapt ce a permis acestor 58 de persoane să beneficieze de indemnizaţii de şomaj.
Au reţinut, de asemenea, organele de urmărire penală, că prin deplasările pe care inculpaţii le-au efectuat cu salariaţii în cauză la A.J.O.F.M. Gorj şi I.T.M. Gorj, prin solicitarea actelor de identitate, a copiilor de pe cărţile de muncă (unde a fost cazul) şi prin semnarea unora dintre contractele individuale de muncă, inculpaţii au creat convingerea persoanelor racolate că sunt angajaţi ai uneia din cele două societăţi comerciale. Prestarea unor activităţi sporadice pentru perioade scurte de timp fie în gospodăria inculpaţilor, fie la pădure, etc. când erau remuneraţi ,,cu ziua,, a întărit convingerea unora dintre salariaţi că sunt îndrituiţi să beneficieze de indemnizaţie de şomaj după ce au fost desfăcute contractele individuale de muncă de către angajatori, această convingere fiind subiectivă şi raportată strict la condiţia socială şi pregătirea de viaţă precară a acestor persoane, care nu cunosc perioada de timp şi condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a beneficia de ajutor de şomaj.
În realitate, inculpaţii, în calitate de administratori de societăţi comerciale, de angajatori, de părţi contractante în convenţiile încheiate cu A.J.O.F.M. Gorj şi beneficiari ai subvenţiilor acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, au cunoscut pe deplin actele normative în materie de care au abuzat şi pe care le-au speculat şi folosit pentru obţinerea de avantaje materiale pentru sine în mod fraudulos, respectiv a subvenţiilor primite în sumă de 365.505 lei, şi pentru altul, respectiv indemnizaţiile de şomaj primite de salariaţii în litigiu, în sumă de 289.885 lei şi contribuţiile aferente acestor indemnizaţii în sumă de 106.677 lei, în total suma de 762.067 lei, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi până la suma de 814.158 lei.
Tribunalul Gorj-Secţia Penală, prin sentinţa penală nr. ….. din …… pronunţată de Tribunalul Gorj- Secţia Penală, în baza art. 215 alin. 1, 3 şi 5 C.pen. cu aplicarea art. 41- 42 C.pen. şi art. 3201 C.pr.pen. a fost condamnată inculpata X, fiica lui ….. şi ……, născută la data de ……, în ……, cu domiciliul în comuna …., sat ……, judeţul Gorj, cetăţenie română, studii medii, C.N.P. ……, la 8 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a şi b C.pen.
În baza art. 289 C.pen. cu aplicarea art. 41 - 42 C.pen., art. 3201 C.pr.pen. a fost condamnată inculpata la 2 ani închisoare.
În baza art. 291 C.pen. cu aplicarea art. 41 - 42 C.pen., art. 3201 C.pr.pen. a fost condamnată aceeaşi inculpată la 1 an închisoare.
În baza art. 33 lit. a, 34 alin. 1 lit. b C.pen şi art. 35 alin. 1 C.pen., au fost contopite pedepsele şi a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a şi b C.pen.
În baza art. 71 C.pen. a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b C.pen.
În baza art. 215 alin. 1, 3 şi 5 C.pen. cu aplicarea art. 41- 42 C.pen. şi art. 3201 C.pr.pen. a fost condamnat inculpatul Y, fiul lui …. şi ……, născut la data de ……, în ……, cu domiciliul în comuna ….., sat ….., judeţul Gorj, cetăţenie română, stagiul militar nesatisfăcut, C.N.P. ……, la 8 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a şi b C.pen.
În baza art. 289 C.pen. cu aplicarea art. 41-42 C.pen., art. 3201 C.pr.pen. a fost condamnat inculpatul la 2 ani închisoare.
În baza art. 291 C.pen. cu aplicarea art. 41-42 C.pen., art. 3201 C.pr.pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 an închisoare.
În baza art. 33 lit. a, 34 alin. 1 lit. b C.pen şi art. 35 alin. 1 C.pen., au fost contopite pedepsele şi a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a şi b C.pen.
În baza art. 71 C.pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b C.pen.
În baza art. 350 C.pr.pen. a fost menţinută starea de arest a inculpaţilor, iar în baza art. 88 C.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpaţilor reţinerea şi arestul preventiv, începând cu 21.09.2010 la zi.
În baza art. 14 C.pr.pen. raportat la art. 346 C.pr.pen., a fost obligată inculpata X, în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. X S.R.L. ….. – prin lichidator judiciar S.C. SIOMAX SPRL Tg-Jiu la despăgubiri civile în sumă de 495.742 lei către partea civilă A.J.O.F.M. Gorj, reprezentând subvenţii acordate – 214.035 lei, indemnizaţii şomaj – 181.362 lei, dobânzi calculate – 33.604 lei, CAS şomaj – 56.766 lei, CASS şomaj – 9975 lei, cu dobânda aferentă până la achitarea debitului.
A fost obligat inculpatul Y, în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. X S.R.L. …… – prin lichidator judiciar S.C. SIOMAX SPRL Tg-Jiu, la despăgubiri civile în sumă de 318.417 lei către partea civilă A.J.O.F.M. Gorj, reprezentând subvenţii acordate – 151.470 lei, indemnizaţii şomaj – 108.524 lei, dobânzi calculate – 18.487 lei, CAS şomaj – 33.968 lei, CASS şomaj – 5968 lei, cu dobânda aferentă până la achitarea debitului.
S-a dispus anularea actelor falsificate, respectiv contracte de muncă, pontaje, adeverinţe de şomaj, decizii de desfacere a contractelor de muncă, precum şi alte acte subsecvente.
S-a menţinut măsura sechestrului asigurător aplicată de procuror prin ordonanţa nr. …../P/…….
Au fost obligaţi inculpaţii la câte …… lei cheltuieli judiciare statului, reprezentând cheltuieli determinate de urmărirea penală şi cercetarea judecătorească.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, inculpaţii X şi Y.
În motivarea apelului, Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj a arătat că: 1) pedepsele au fost greşit individualizate, fiind prea mici în raport cu faptele comise; 2) au fost aplicate pedepse complementare şi accesorii cu conţinut diferit; 3) în mod greşit nu s-a reţinut şi alin.2 al art. 215 cod penal; 4) instanţa de fond nu a interzis dreptul prev. de art. 64 lit. c cod penal, deşi se impunea; 5) în mod greşit s-a aplicat art. 3201 C.p.p., în condiţiile în care inculpaţii nu au recunoscut faptele astfel cum a fost descrise în rechizitoriu şi au solicitat administrarea de probe; 6) nu s-a aplicat spor de pedeapsă, deşi inculpaţii au fost condamnaţi pentru concurs de infracţiuni; 7) în mod greşit inculpaţii nu au fost obligaţi solidar la plata prejudiciului, deşi au acţionat împreună.
Inculpaţii X şi Y au arătat, prin motivele de apel, că în mod greşit s-a aplicat art. 3201 Cod procedură penală. Au mai arătat că nu a existat o rezoluţie infracţională unică, astfel că nu trebuiau totalizate prejudiciile pentru cele două societăţi comerciale, s-au încasat 1,5 miliarde, respectiv 1,9 miliarde lei; or, tocmai prejudiciul a avut un rol important în menţinerea stării de arest a inculpaţilor. Au mai arătat că ultima persoană care a beneficiat de şomaj l-a încasat în aprilie 2011, când inculpaţii erau deja arestaţi de mai multe luni. Au solicitat desfiinţarea sentinţei cu trimiterea spre rejudecare la prima instanţă, întrucât în mod greşit cauza a fost soluţionată cu aplicarea art. 3201 C.p.p., în condiţiile în care inculpaţii contestă prejudiciul şi se consideră nevinovaţi. Pe fondul cauzei au arătat că prejudiciul reţinut în sarcina lor a fost greşit calculat şi nu corespunde realităţii, că toate persoanele angajate au prestat efectiv activităţi în cadrul societăţii sale, fiind găsite la locul de muncă cu ocazia controalelor efectuate în acea perioadă; că greşit s-a reţinut în sarcina inculpaţilor, cu titlu de prejudiciu, şi indemnizaţiile de şomaj ce evident au fost încasate de alte persoane; au mai arătat că nu s-a stabilit corect situaţia de fapt, şi au fost aplicate pedepse complementare şi accesorii cu conţinut diferit.
În faza de apel a fost audiată inculpata X, care a arătat că nu este de acord cu cele reţinute în actul de sesizare şi nu a înţeles să solicite judecarea pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. A mai arătat că recunoaşte că a primit subvenţii de la stat în perioada 2007-2010, însă nu a recunoscut că a încheiat în acest scop contracte de muncă fictive, astfel cum s-a reţinut, ci toate persoanele angajate au prestat activităţi în cadrul societăţii sale, fiind găsite la locul de muncă cu ocazia controalelor efectuate în acea perioadă.
A fost audiat şi inculpatul Y, care a arătat că nu este de acord cu starea de fapt reţinută în actul de sesizare a instanţei. A mai arătat că a primit într-adevăr subvenţii de la stat pentru 21 de angajaţi ai societăţii SC …… SRL, dar toate aceste persoane au prestat activităţi conform contractului de muncă, au încasat salarii, iar pentru perioada iunie 2009 – martie 2010 nu a primit nici o subvenţie de la stat. A mai arătat că, după încetarea raporturilor de muncă, o parte din aceste persoane nu au primit ajutor de şomaj, iar altele au făcut singure demersuri pentru a obţine ajutorul de şomaj.
Curtea de Apel Craiova - Secţia Penală, prin decizia penală nr. ….. din ……a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj şi inculpaţii X şi Y, deţinuţi în PMS Craiova, împotriva sentinţei penale nr. ….. din ……, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. …../…./…...
A desfiinţat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare la instanţa de fond – Tribunalul Gorj.
În baza art. 350 C.p.p., rap la art. 139 alin.1 C.p.p., a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaţilor X şi Y, cu măsura obligării de a nu părăsi ţara fără încuviinţarea instanţei.
În baza art.1451 alin.2 C.p.p., rap. la art.145 alin.11şi 12 C.p.p.,s-a dispus ca pe durata măsurii inculpaţii să respecte următoarele obligaţii:
- să se prezinte la instanţă ori de câte ori sunt chemaţi;
- să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea – Postul de politie al comunei ……., jud Gorj, conform programului de supraveghere întocmit de organul de politie sau ori de câte ori sunt chemaţi;
- să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei;
- să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme;
- să nu se apropie de martorii şi experţii din cauză şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect.
S-a atras atenţia inculpaţilor că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care le revin, se va lua faţă de aceştia măsura arestării preventive.
S-a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar ca fiind rămasă fără obiect.
S-a dispus punerea în libertate a inculpaţilor de sub puterea mandatelor de arestare preventivă nr…… şi …… din ……, emise de Tribunalul Gorj, dacă nu sunt arestaţi în altă cauză.
În baza art.192 alin.3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia, suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu, urmând a fi virată din fondurile M.J., către Baroul …….
Împotriva deciziei penale nr. …… din …..a Curţii de Apel Craiova – Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori şi Familie a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct.10 C.pr.pen.
În motivele scrise şi în susţinerile orale s-a arătat că, prin aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C.pr.pen., nu a fost încălcat dreptul la apărare al inculpaţilor, putându-se reţine, eventual, o nulitate relativă pentru care inculpaţii nu au dovedit o vătămare care nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea hotărârii şi ca atare nu se impunea desfiinţarea hotărârii pronunţată de instanţa de fond.
De asemenea, s-a arătat că, în raport de soluţiile ce puteau fi adoptate de instanţa de apel, prin prisma dispoziţiilor art. 379 alin. 2 C.pr.pen., nu se putea dispune desfiinţarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia penală nr. …. din …. pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. …./…./2….. a respins , ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva deciziei penale nr. …..din ….. a Curţii de Apel Craiova – Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie, privind pe inculpaţii X şi Y.
S-a menţinut starea de arest a inculpaţilor X şi Y.
Onorariile parţiale apărătorilor desemnaţi din oficiu intimaţilor inculpaţi până la prezentarea apărătorului ales în sume de câte 150 lei, se vor suporta din fondul Ministerului Justiţiei.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova rămân în sarcina statului.
Cauza a fost reînregistrată la Tribunalul Gorj sub nr. 1…./…./…. având prim termen de judecată, după repartizarea aleatorie la data de …...
Procedând la judecarea cauzei tribunalul s-a conformat întrutotul îndrumărilor din decizia nr. …. din …. a Curţii de Apel Craiova şi din decizia nr. …. din ….. a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în sensul că a administrat toate probele necesare pentru aflarea adevărului şi lămurirea cauzei sub toate aspectele.
Inculpaţii X şi Y în faţa tribunalului au învederat că în temeiul art. 322 C.pr.pen. rap. la art. 70 C.pr.pen. înţeleg să se prevaleze de dreptul de a nu face nici o declaraţie.
În cursul cercetării judecătoreşti, sub prestare de jurământ, au fost audiaţi circa 60 de martori, depoziţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei. În esenţă, martorii audiaţi în timpul cercetării judecătoreşti şi-au menţinut declaraţiile date în cursul urmăririi penale, însă au existat unele inadvertenţe ce au condus în majoritatea cazurilor la sesizarea din oficiu a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă şi ulterior la revenirea asupra declaraţiei. Chiar dacă martorii au avut tendinţa uneori de a declara în faţa instanţei relativ în alt mod decât în faţa organelor de urmărire penală substanţa celor expuse este aceiaşi şi face trimitere la modul în care s-a produs angajarea acestor persoane, fictivitatea contractului individual de muncă, în sensul neexecutării contraprestaţiilor (muncă-salariu), desfacerea contractului individual de muncă după un an în majoritatea situaţiilor pentru necorespundere profesională, primirea indemnizaţiei de şomaj. La nivel pur teoretic există posibilitatea ca aceşti martori audiaţi în cursul cercetării judecătoreşti să fi avut tendinţa de a-şi schimba în mică măsură declaraţia din teama de a nu fi obligaţi să restituie indemnizaţia de şomaj primită.
Trebuie precizat însă că, în temeiul art. 2 alin. 1 C.pr.pen., procesul penal se desfăşoară atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii, iar conform art. 63 alin. 2 C.pr.pen. „Probele nu au valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate în scopul aflării adevărului”.
La solicitarea inculpaţilor prin avocat ales I.D. tribunalul a încuviinţat efectuarea unui supliment la raportul de expertiză contabilă efectuat în cursul urmăririi penale. Suplimentul la raportul de expertiză a fost efectuat de acelaşi expert contabil, a fost depus la dosarul cauzei, studiat de părţi, iar împotriva acestuia nu au fost formulate obiecţiuni, ci numai scurte consideraţii.
Concluziile suplimentului la raportul de expertiză contabilă nu aduc elemente noi în starea de fapt şi de drept faţă de concluziile consemnate în raportul de expertiză iniţial efectuat în timpul urmăririi penale.
Tribunalul analizând întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti constată şi reţine că starea de fapt expusă în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj corespunde realităţii având corespondent perfect în mijloacele de probă.
Concret, tribunalul reţine următoarea stare de fapt:
Cei doi inculpaţi X şi Y, în calitate de administratori ai celor două societăţi comerciale, pentru a beneficia în mod ilegal de sume de bani necuvenite din bugetul asigurărilor pentru şomaj, cunoscând prevederile Legii 76/2002 şi Legii 116/2002, în perioada 2007-2010 au procedat la racolarea de persoane cu posibilităţi materiale reduse şi o pregătire precară de viaţă de pe raza comunelor ……….. şi a altor comune învecinate cărora le-au promis angajarea pe o durată nedeterminată de timp ca muncitori necalificaţi în cadrul celor două societăţi comerciale, urmând ca aceştia să beneficieze ulterior de ajutorul de şomaj.
Astfel, cei doi inculpaţi, în decursul anilor 2007-2010 au procedat la angajarea unui număr de 85 de persoane, cazul S.C. X S.R.L. ….. administrată de inculpatul Y şi respectiv 66 de persoane în cazul S.C. Y S.R.L. ….. administrată de mama acestuia, inculpata X, în total numărul de angajaţi ai celor două societăţi comerciale fiind de ….. persoane în decursul perioadei 2007-2010.
Dintre aceşti 151 de salariaţi, pe fiecare societate, inculpaţii au procedat la angajarea fictivă, încheind contracte individuale de muncă, a unui număr de 33 de persoane în cazul S.C. X S.R.L. ….. administrată de inculpata X şi respectiv 25 de persoane în cazul S.C. Y S.R.L. ….. administrată de fiul acesteia, inculpatul Y, persoane care se încadrau în prevederile Legii 76/2002 şi 116/2002 şi deci fie aveau vârsta de peste 45 de ani, fie sub 25 de ani, care în realitate nu au prestat activităţi ca salariaţi ai societăţilor comerciale administrate de cei doi inculpaţi.
Pentru aceste 58 de persoane cei doi administratori au solicitat şi beneficiat de subvenţii oferite de A.J.O.F.M. Gorj angajatorului pentru faptul că au procedat la angajarea unor persoane cu astfel de categorii de vârstă pentru care statul român, prin bugetul asigurărilor pentru şomaj, acordă astfel de facilităţi financiare în vederea stimulării ocupării forţei de muncă. Cuantumul subvenţiilor acordate pentru anii 2007-2010 de către A.J.O.F.M. Gorj şi virate lunar direct în contul bancar al societăţilor a fost de 214.035 lei, în cazul S.C. X S.R.L. …..administrată de inculpata X şi de 151.470 lei în cazul S.C. Y S.R.L. ….administrată de inculpatul Y.
Procedându-se la o verificare a celor 58 de persoane care au figurat ca şi angajaţi la cele două societăţi comerciale şi pentru care agenţii economici angajatori au beneficiat de subvenţii în condiţiile Legii 76/2002 şi 116/2002 s-a stabilit faptul că persoanele care figurează a fi avut relaţii de muncă cu S.C. X S.R.L. sunt exact aceleaşi cu cele care figurează a fi avut relaţii de muncă şi cu S.C. Y S.R.L. conform anexelor 4 şi 6 ale actului de control întocmit de Garda Financiară - Secţia Gorj.
În anexa nr. 8 din actul de control sunt detaliate persoanele care au avut relaţii de muncă cu cele două societăţi comerciale, cercetările efectuate stabilind că fiecare angajat din cei 58 în litigiu a avut ,,relaţii,, de muncă cu ambele societăţi comerciale, fiind iniţial angajat pe o perioadă nedeterminată la societatea comercială aparţinând unuia dintre inculpaţi, iar ulterior a fost emisă o decizie de încetare a raporturilor de muncă cu angajatorul iniţial ,,la cerere,” şi reangajat la societatea comercială aparţinând celuilalt inculpat, iar după aproximativ 20-30 de zile a fost emisă o nouă decizie de încetare a raporturilor de muncă pe motivul ,,necorespunzător profesional,,, ulterior aceştia beneficiind de indemnizaţie de şomaj.
Raţiunea pentru care cei doi inculpaţi au procedat astfel, acţionând împreună în mod conjugat prin folosirea ca un tot unitar a celor două societăţi comerciale, angajând fictiv o persoană pe o societate după care au disponibilizat-o şi imediat au reangajat-o pe cealaltă societate şi la scurt timp au încetat cu aceasta raporturile de muncă pe motivul ,,necorespunzător profesional,, a fost aceea că, în conformitate cu prevederile celor două acte normative cu incidenţă în materie angajatorul primea pentru fiecare dintre salariaţii sub 25 de ani sau peste 45 de ani o subvenţie lunară timp de 12 luni, însă avea obligaţia de a-l menţine pe angajat timp de 2 ani.
În situaţia în care angajatorul îl disponibiliza înainte de acest termen şi astfel înceta din iniţiativa lui raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (2) din Legea 76/2002, anterior termenului de 2 ani, inculpaţii erau obligaţi sa restituie, în totalitate, agenţiei pentru ocuparea forţei de munca sumele încasate pentru fiecare persoană şi dobânzile aferente, calculate la nivelul celor acordate de trezoreria statului pentru bugetul asigurărilor pentru şomaj. Dacă însă încetarea raporturilor de munca sau de serviciu are loc din iniţiativa sau din motive imputabile angajatului, aşa cum este şi în situaţia ,,necorespunzător profesional,, angajatorul nu este obligat să mai restituie subvenţia.
În consecinţă, cunoscând aceste prevederi, cei doi inculpaţi, pentru a prejudicia bugetul de stat, pentru a induce în eroare autoritatea competentă care să aloce subvenţiile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi ulterior pentru a-şi însuşi sumele de bani virate în contul societăţilor reprezentând aceste subvenţii, au procedat la racolarea acestor 58 de persoane care se încadrau fie sub limita de 25 de ani, fie peste 45 de ani, în general fără posibilităţi materiale, cu o pregătire precară de viaţă şi neîncadrate în muncă, cărora le-au întocmit contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată ca şi ,,muncitori necalificaţi,, şi le-au promis că ulterior expirării celor 12 luni pentru care statul oferea această subvenţie, le vor întocmi documentele în vederea obţinerii indemnizaţiilor de şomaj.
Astfel, cei doi inculpaţi, în calitate de administratori ai celor două societăţi comerciale S.C. X S.R.L. …. şi S.C. …. S.R.L. ….., în fapt societăţi cu obiecte de activitate similare şi acelaşi sediu social, respectiv la locuinţa inculpaţilor din comuna ……, satul …… i-au racolat în aceste condiţii pe martorii A.A., A.M., A.C., A.I., A.I., A.I., B.A., B.C., B.I., B.C., B.M., B.I., B.V., C.C., C.V., C.T., C.M., C.M., F.S., F.F., G.A., G.A., H.I., I.A., L.I., L.L., L.E.C., M.M., N.A.S., O.A., O.A., O.M., O.L., O.M., O.R., O.T., P.S.I., P.E., S.E.M., Ş.V., S.E., S.C.A., S.G., S.Ghe-C., S.A.Ghe, S.C., S.G., T.R.C., T.C.D., T.D., T.A.N., T.B.M., V.V., V.M., V.O., ….., ….., ….., ….., ….., ….., ….., ……., ….., ….., ….. şi ….., domiciliaţi pe raza comunelor ….., …., ……, ….., ……, ……, sat ….., şi mun. Tg-Jiu.
Inculpaţii X şi Y, după ce le-au întocmit fictiv contracte individuale de muncă pe o perioadă nedeterminată ca şi muncitori necalificaţi , au înregistrat aceste contracte la I.T.M. Gorj şi i-au condus pe noii angajaţi la A.J.O.F.M. Gorj unde au încheiat cu agenţia convenţii pentru acordarea de subvenţii în baza Legilor 76/2002 şi 116/2002.
În realitate cele 58 de persoane ,,angajate,, nu au prestat nici un fel de activitate specifică calităţii de salariat a uneia dintre cele două societăţi comerciale administrate de inculpaţi, respectiv o activitate continuă, cu un program de lucru şi o remuneraţie lunară, majoritatea dintre ei neprestând nici un fel de activitate. O parte dintre aceştia au prestat activităţi sezoniere şi sporadice, aşa cum ele sunt denumite în limbaj uzual ,,cu ziua,, fie în gospodăria inculpaţilor, fie la pădure unde aceştia aveau contractate lucrări.
Pentru fiecare dintre aceşti angajaţi, în intervalul 2007-2010 societăţile administrate de inculpaţi au primit lunar de la A.J.O.F.M. Gorj subvenţii virate în contul bancar al societăţilor comerciale pe care le administrau timp de 12 luni de la data încheierii fiecărei convenţii, în total suma de 214.035 lei în cazul S.C. X S.R.L. şi respectiv 151.470 lei în cazul S.C. Y S.R.L., totalul general fiind suma de 365.505 lei.
Înainte de expirarea celor 12 luni, în general în cea de-a 11 lună, inculpaţii au procedat la desfacerea contractului de muncă al fiecărui salariat, reangajarea acestuia pe cealaltă societate comercială aparţinând celuilalt inculpat şi după aproximativ o lună, au procedat la desfacerea din nou a contractului individual de muncă din motive chipurile imputabile salariatului, ci nu angajatorului, respectiv ,,necorespunzător profesional,,.
Raţiunea pentru care s-a procedat astfel, respectiv de a desface contractul de muncă cu această menţiune de ,,necorespunzător profesional,, a fost aceea de a nu atrage răspunderea angajatorului care ar fi generat restituirea subvenţiilor acordate deja de stat.
Inculpaţii au procedat la desfacerea contractului de muncă pe o societatea comercială şi încheierea unui nou contract pe cealaltă societate comercială întrucât încetarea raporturilor de muncă pe considerentul ,,necorespunzător profesional,, nu putea surveni după 11 luni de zile în condiţiile în care nu se modificau sarcinile postului, ci doar într-o perioadă de încercare de cel mult 30 de zile, fiind astfel nevoie de folosirea în lanţul infracţional a ambelor societăţi comerciale de către cei doi inculpaţi.
În condiţiile în care ambele societăţi comerciale sunt administrate de cei doi inculpaţi, mamă şi fiu şi au sediile sociale la locuinţa comună a acestora şi obiecte de activitate similare, este improbabil şi puţin credibil ca un salariat necorespunzător profesional la una dintre societăţi să fie însă corespunzător profesional la cealaltă societate comercială şi invers.
Lunar, în perioada 2007-2010 inculpaţii au întocmit pontaje fictive de prezenţă a celor 58 de persoane pe care le-au semnat fictiv, în majoritatea cazurilor semnăturile fiind efectuate de inculpaţi încercând să imite semnăturile salariaţilor sau au semnat în locul acestora cu semnătura în clar a numelui salariatului respectiv.
De asemenea, tot lunar, inculpaţii au întocmit ştate de salarii pentru toţi salariaţii, inclusiv cei 58 aflaţi în litigiu, unde fie au semnat în locul salariaţilor imitând semnătura acestora fie au scris numele în clar al salariaţilor, atestând în mod fals că angajaţii şi-au primit drepturile salariale nete, lunar, în numerar. În realitate, aceste sume de bani au fost extrase lunar de către inculpaţi din contul ,,casa în lei,, şi au fost însuşite de către aceştia.
Fictivitatea angajării şi activităţilor desfăşurate de cei 58 de salariaţi aflaţi în litigiu este probată, pe lângă declaraţiile de martor ale majorităţii acestor persoane care recunosc că fie nu au desfăşurat nici un fel de activitate, fie au desfăşurat activităţi sporadice ca zilieri în gospodăria inculpaţilor sau la pădure ori la un gater de pe raza comunei ……, şi cu cele două rapoarte de expertiză grafoscopică şi contabilă dispuse şi efectuate în cauză.
Susţinerea inculpaţilor că nu se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată nu are suport faptic şi juridic pentru a converge spre o asemenea ipoteză, probatoriul administrat, aşa cum s-a precizat, răsturnând fără putinţă de tăgadă prezumţia de nevinovăţie ai cărei beneficiari au fost aceştia.
La solicitarea procurorului de şedinţă, şi după punerea în discuţia părţilor, tribunalul în baza art. 334 C.pr.pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei de înşelăciune pentru care inculpaţii X şi Y au fost trimişi în judecată din art. 215 alin. 1,3 şi 5 C.pen. cu aplicarea art. 41-42 C.pen. în art. 215 alin.1,2,3 şi 5 C.pen. cu aplicarea art. 41-42 C.pen. fiind evident că aceştia în realizarea infracţiunii de înşelăciune au folosit mijloace frauduloase.
În drept, faptele săvârşite de către inculpaţii X şi Y, care în calitate de administratori ai S.C. ….. S.R.L. ….. şi S.C. ….. S.R.L. ….., în perioada 2007-2010, în mod conjugat, repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale au efectuat angajări fictive de persoane prin falsificarea documentelor de angajare şi a folosit aceste înscrisuri prin care a indus în eroare pe reprezentanţii Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă Gorj beneficiind în mod ilegal de subvenţii pentru sine şi indemnizaţii de şomaj pentru alţii, în cuantum de 762.067 lei, sumă cu care a fost prejudiciat bugetul asigurărilor pentru şomaj, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune, fals intelectual şi uz de fals, fapte prev. şi ped. de art. art. 215 alin. 1,2, 3 şi 5 Cod penal cu aplic. art. 41-42 Cod penal, art. 289 Cod penal cu aplic. art. 41-42 Cod penal şi art. 291 Cod penal cu aplic. art. 41-42 Cod penal , totul cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal texte de lege în baza cărora aceştia urmează să fie condamnaţi.
La individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpaţilor tribunalul va avea în vedere criteriile generale prevăzute de dispoziţiile art. 72 C.pen.
Pornind de la conţinutul dispoziţiilor art. 72 C.pen., cu privire la împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, stările, situaţiile, calităţile şi alte date ale realităţii, care deşi nu fac parte din conţinutul constitutiv al infracţiunii, au legătură cu fapta săvârşită, cu persoana infractorului, determinând în acest sens reducerea pedepsei sub minimul special sau, dimpotrivă, agravarea acesteia.
Instanţa are în vedere împrejurările în care au fost comise faptele, gradul de pericol social al faptelor săvârşite, prejudiciul produs părţii civile, care nu a fost recuperat, urmările produse.
În acelaşi timp, individualizarea pedepsei trebuie să aibă ca scop determinarea şi aplicarea unei pedepse juste, corecte, atât sub aspectul ordinii de drept încălcate, cât şi din punct de vedere al nevoii de reeducare a inculpaţilor, în această manieră retribuţia justă realizează şi scopul pedepsei, cel al prevenţiei generale şi speciale.
Analiza criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 72 C.pen., trebuie făcută cumulativ, având în vedere faptul că primele 2 criterii, dispoziţiile părţii generale ale codului penal şi limitele de pedeapsă fixate în partea specială a acestuia, vizează legalitatea operaţiunilor de individualizare judiciară şi trebuie insistat asupra celorlalte criterii, respectiv gravitatea faptelor săvârşite, persoana inculpaţilor, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Cele 3 criterii sus-menţionate trebuie analizate cumulativ, întrucât ele se intercondiţionează reciproc, fără a da o pondere mai mare aspectelor care conturează personalitatea inculpaţilor sau, deopotrivă, celor care caracterizează fapta săvârşită.
Şi gradul de pericol social al faptelor săvârşite trebuie analizate în mod deosebit şi în detrimentul celorlalte criterii de individualizare, iar analiza trebuie să fie reflectată în considerentele hotărârilor judecătoreşti pronunţate.
Nu în ultimul rând, pentru a aprecia în mod corect gravitatea concretă a faptelor şi pentru a realiza o justă individualizare a pedepsei, judecătorul trebuie să raporteze fapta dedusă judecăţii la sistemul general de valori acceptat de societate şi care ar trebui să se reflecte în jurisprudenţă.
Evaluarea gravităţii faptelor nu se poate realiza în afara analizei serioase a personalităţii inculpaţilor, a atitudinii psihice a acestora faţă de fapta gravă pe care au săvârşit-o şi faţă de urmările produse.
Circumstanţele atenuante judiciare sunt realităţi obiective, pe care instanţa le poate constata, nefiind însă obligată să le reţină caracterul atenuant, aplicarea lor fiind facultativă, însă în situaţia de faţă, având în vedere toate datele cauzei cu referire la acest aspect, respectiv lipsa antecedentelor penale, buna integrare în societate a celor doi inculpaţi, conduita bună în familie şi în comunitate înainte de săvârşirea infracţiunilor, tribunalul şi-a format convingerea că se impune reţinerea circumstanţei atenuante exemplificativ prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. a C.pen. şi pe cale de consecinţă acordarea beneficiului art. 76 C.pen.
Aşa fiind, tribunalul urmează să dispună condamnarea inculpaţilor pentru infracţiunile deduse judecăţii la pedeapsa închisorii cu orientare sub minimul special în condiţiile art. 57 C.pen. apreciind că şi în acest fel poate fi atins scopul educativ, preventiv şi punitiv al pedepsei şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b şi c (funcţia de administrator firmă şi activitatea de comerciant) C.pen., reţinând că aceştia sunt nedemni să mai exercite funcţia şi activitatea menţionată mai sus.
Ca şi pedeapsă accesorie se vor interzice inculpaţilor drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b şi c (funcţia de administrator firmă şi activitatea de comerciant) C.pen. pe durata prevăzută de art. 71 C.pen.
În baza art. 350 C.pr.pen. se va dispune revocarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara luată faţă de inculpaţii X şi Y prin încheierea din ……. a Tribunalului Gorj-Secţia Penală, deoarece se apreciază că în acest moment, după realizarea unui ciclu procesual complet (tribunal, curte de apel, înaltă curte de casaţie şi justiţie) după efectuarea cercetării judecătoreşti în primă instanţă în al doilea ciclu procesual şi pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti, buna desfăşurare a procesului penal se poate realiza fără a fi luată faţă de inculpaţi o măsură preventivă restrictivă de libertate.
Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpaţilor reţinerea şi arestul preventiv, începând cu data de ….. până la data de …….
Se va dispune anularea actelor falsificate, respectiv contracte de muncă, pontaje, adeverinţe de şomaj, decizii de desfacere a contractelor de muncă, precum şi alte acte subsecvente.
Se va menţine măsura sechestrului asigurător aplicată de procuror prin ordonanţa nr. …./P/…… asupra terenului intravilan în suprafaţa de 919 m.p. şi asupra clădirii aferente P+M construită fără autorizaţie cu dimensiunile de 14,6 x 12,10, cu fundaţia din beton şi zidărie din bolţari situat în comuna X, sat Y, judeţul Gorj, bunuri imobile aparţinând inculpatului Y.
Şi cu privire la despăgubirile civile solicitate de partea civilă A.J.O.F.M. Gorj, instanţa constată că din probele administrate s-a făcut pe deplin dovada că inculpaţii prin acţiunile lor concertate, conjugate au beneficiat de subvenţii şi indemnizaţii de şomaj, sume ce reprezintă prejudiciu penal efectiv, respectiv 395.397 lei în sarcina S.C. ……. S.R.L. şi 259.994 lei în sarcina S.C. ……S.R.L., la care se adaugă dobânzi şi penalităţi, calculate până în luna noiembrie 2010, în total 495.742 lei, respectiv 318.417 lei.
În acest sens, având în vedere modul conjugat de săvârşire a faptelor prevăzute de legea penală pentru care au fost trimişi în judecată, în baza art. 14 C.pr.pen. raportat la art. 346 C.pr.pen. cu referire la art. 998-999 şi urm. C.civ., urmează să fie obligaţi inculpaţii X şi Y, în solidar cu părţile responsabile civilmente S.C. X S.R.L. ……, SC …… SRL ….., ambele societăţi prin lichidator judiciar S.C. SIOMAX SPRL Tg-Jiu la plata către partea civilă A.J.O.F.M. Gorj a sumei totale de 814.159 lei (calculată la data efectuării expertizei contabile) cu dobânda legală până la achitarea integrală a debitului, sumă ce defalcat se prezintă după cum urmează: subvenţii acordate – 214.035 lei; indemnizaţii şomaj – 181.362 lei; dobânzi calculate până la data efectuării expertizei contabile – 33.604 lei; CAS şomaj – 56.766 lei; CASS şomaj – 9975 lei; subvenţii acordate – 151.470 lei; indemnizaţii şomaj – 108.524 lei; dobânzi calculate până la data efectuării expertizei contabile – 18.487 lei; CAS şomaj – 33.968 lei; CASS şomaj – 5968 lei;
Văzând şi dispoziţiile art. 191 C.pr.pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Admite cererea de schimbare a încadrării juridice.
În baza art. 334 C.pr.pen. schimbă încadrarea juridică a faptei de înşelăciune pentru care inculpaţii X şi Y au fost trimişi în judecată din art. 215 alin. 1,3 şi 5 C.pen. cu aplicarea art. 41-42 C.pen. în art. 215 alin.1,2,3 şi 5 C.pen. cu aplicarea art. 41-42 C.pen.
În baza art. 215 alin. 1,2, 3 şi 5 C.pen. cu aplicarea art. 41- 42 C.pen. şi cu aplicarea art. 74 lit. a, 76 lit. a C.pen. condamnă inculpata X, fiica lui ….. şi ….., născută la data de ….., în ……, cu domiciliul în comuna ….., sat ….., judeţul Gorj, cetăţenie română, studii medii, C.N.P. ……, la 6 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b şi c (funcţia de administrator firmă şi activitatea de comerciant) C.pen.
În baza art. 289 C.pen. cu aplicarea art. 41- 42 C.pen. şi cu aplicarea art. 74 lit. a, 76 lit. a C.pen. condamnă aceiaşi inculpată la 5 luni închisoare.
În baza art. 291 C.pen. cu aplicarea art. 41- 42 C.pen. şi cu aplicarea art. 74 lit. a, 76 lit. a C.pen. condamnă aceiaşi inculpată la 2 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a, 34 alin. 1 lit. b C.pen şi art. 35 alin. 1 C.pen., contopeşte pedepsele aplicate inculpatei X în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, ce urmează a fi executată în condiţiile art. 57 C.pen., alături de pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi b şi c (funcţia de administrator firmă şi activitatea de comerciant) C.pen. pe o durată de 3 ani.
Interzice inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b şi c (funcţia de administrator firmă şi activitatea de comerciant) C.pen. pe durata prevăzută de art. 71 C.pen.
În baza art. 215 alin. 1,2, 3 şi 5 C.pen. cu aplicarea art. 41- 42 C.pen. şi cu aplicarea art. 74 lit. a, 76 lit. a C.pen. condamnă inculpatul Y, fiul lui ….. şi ….., născut la data de ….., în ……, cu domiciliul în comuna ……, sat ……, judeţul Gorj, cetăţenie română, stagiul militar nesatisfăcut, C.N.P. ….., la 6 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b şi c (funcţia de administrator firmă şi activitatea de comerciant) C.pen.
În baza art. 289 C.pen. cu aplicarea art. 41- 42 C.pen. şi cu aplicarea art. 74 lit. a, 76 lit. a C.pen. condamnă acelaşi inculpat la 5 luni închisoare.
În baza art. 291 C.pen. cu aplicarea art. 41- 42 C.pen. şi cu aplicarea art. 74 lit. a, 76 lit. a C.pen. condamnă acelaşi inculpat la 2 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a, 34 alin. 1 lit. b C.pen şi art. 35 alin. 1 C.pen., contopeşte pedepsele aplicate inculpatului Y în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, ce urmează a fi executată în condiţiile art. 57 C.pen., alături de pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi b şi c (funcţia de administrator firmă şi activitatea de comerciant) C.pen. pe o durată de 3 ani.
Interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b şi c (funcţia de administrator firmă şi activitatea de comerciant) C.pen. pe durata prevăzută de art. 71 C.pen.
În baza art. 350 C.pr.pen. revocă măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara luată faţă de inculpaţii X şi Y prin încheierea din …….
Deduce din pedeapsa aplicată inculpaţilor reţinerea şi arestul preventiv, începând cu data de …… până la data de ……..
În baza art. 14 C.pr.pen. raportat la art. 346 C.pr.pen., obligă în solidar inculpaţii X, Y, părţile responsabile civilmente S.C. ….. S.R.L. ….., SC …..SRL ….., ambele societăţi prin lichidator judiciar S.C. SIOMAX SPRL Tg-Jiu, cu sediul în Tg-Jiu, str….., nr….., et. …., judeţul Gorj, la plata către partea civilă A.J.O.F.M. Gorj, cu sediul în Tg-Jiu, str. ……, nr. 1, judeţul Gorj a sumei totale de 814.159 lei (calculată la data efectuării expertizei contabile) cu dobânda legală până la achitarea integrală a debitului, sumă ce defalcat se prezintă după cum urmează: subvenţii acordate – 214.035 lei; indemnizaţii şomaj – 181.362 lei; dobânzi calculate până la data efectuării expertizei contabile – 33.604 lei; CAS şomaj – 56.766 lei; CASS şomaj – 9975 lei; subvenţii acordate – 151.470 lei; indemnizaţii şomaj – 108.524 lei; dobânzi calculate până la data efectuării expertizei contabile – 18.487 lei; CAS şomaj – 33.968 lei; CASS şomaj – 5968 lei;
Dispune anularea actelor falsificate, respectiv contracte de muncă, pontaje, adeverinţe de şomaj, decizii de desfacere a contractelor de muncă, precum şi alte acte subsecvente.
Menţine măsura sechestrului asigurător aplicată de procuror prin ordonanţa nr. …./P/….. asupra terenului intravilan în suprafaţa de ….. m.p. şi asupra clădirii aferente P+M construită fără autorizaţie cu dimensiunile de …. x ….., cu fundaţia din beton şi zidărie din bolţari situat în comuna ……, sat ….., judeţul Gorj, bunuri imobile aparţinând inculpatului Y.
Obligă inculpaţii la câte 2600 lei cheltuieli judiciare statului, reprezentând cheltuieli determinate de urmărirea penală şi cercetarea judecătorească.
Cu apel.
Pronunţată în şedinţa publică din 2013 la Tribunalul Gorj.
Judecătoria Curtea de Argeș
Fara titlu
Tribunalul Sibiu
FALS INFORMATIC
Judecătoria Mediaș
Fara titlu
Judecătoria Macin
Fals în înscrisuri sub semnatura privata, uz de fals si fals
Tribunalul Brăila
Delapidare, înşelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată