Puterea de lucru judecat a hotărârii judecătoreşti în grăniţuire în acţiunea ulterioară în revendicare

Decizie 1310/2013 din 27.05.2013


Puterea de lucru judecat a hotărârii judecătoreşti în grăniţuire în acţiunea ulterioară în revendicare

Dosar nr

Cod operator: 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr

Şedinţa publică de la  Mai 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE C A M

Judecător M B

Judecător N Ş

Grefier A P

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurentul pârât D M, împotriva sentinţei civile nr. 743/28.02.2013, pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti în dosar nr. …...

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns recurentul pârât D M, asistat de avocat Ţ A şi intimatul reclamant M I, asistat de avocat B M.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care constatând recursul în stare de judecată , s-a acordat cuvântul.

Avocat Ţ A pentru recurentul pârât  D M a solicitat admiterea recursului , casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre judecare , arătând că nu s-a ţinut cont de hotărârea judecătorească privind grăniţuirea şi nici nu s-au comparat titlurile de proprietate ale părţilor.

Avocat B M pentru intimatul reclamant M I respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei 743/2013 ca fiind legală şi temeinică.

Solicită obligarea recurentului la cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.

TRIBUNALUL

Asupra recursului de faţă.

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbuneşti sub nr. …., reclamantul M I a chemat în judecată pe pârâtul D M, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce va pronunţa să  dispună obligarea pârâtului să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 0,38 mp teren situat în comuna Vladimir, sat Frasinu, judeţul Gorj, precum şi obligarea pârâtului la plata  cheltuielilor de judecată.

A apreciat terenul revendicat numai sub aspectul timbrării acţiunii la suma de 2000 lei.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că prin titlul de proprietate nr. 202923 din 8.05.1995 avea o lăţime la stradă de circa 12 m, suprafaţă pe care momentan nu o mai are, deoarece pârâtul şi-a pus casa pe terenul care îi aparţine.

 Că, acesta cu rea credinţă l-a chemat în judecată şi a încercat să-i conteste actele de proprietate, dar a pierdut procesul şi în aceste condiţii, solicită să fie despăgubit pe terenul pe care i-l ocupă.

La data de 04.07.2012 pârâtul a depus la dosar întâmpinare, prin care a precizat că nu  este de acord cu acţiunea formulată de reclamant, deoarece nu ocupă nici o suprafaţă din terenul pe care acesta îl deţine prin titlu de proprietate, solicitând respingerea acţiunii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

Apărătorul reclamantului a depus la dosar precizare la acţiune prin care a arătat că în acţiunea principală, în mod eronat a identificat o suprafaţă de teren mai mică, iar suprafaţa reală pe care o revendică este de  9 mp.

Prin sentinţa civilă nr. 743/28.02.2013, pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti în dosar nr. …..,  a fost admisă  acţiunea precizată de reclamantul M I domiciliat …, în contradictoriu cu pârâtul D M,….

A fost obligat  pârâtul să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie reclamantului suprafaţa de 9 mp, teren situat în comuna Vladimir, sat Frasin, judeţul Gorj, cu o lăţime de 0,70 m la frontul stradal şi 0,28 m în spate şi o lungime de 18,5 m, aşa cum a fost identificat în schiţa anexă la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert D A.

A mai fost obligat  pârâtul la plata sumei de 1274 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, către reclamant.

Pentru a pronunţa această sentinţă , prima instanţă a reţinut că prin titlul de proprietate nr. 202923/08.05.1995 s-a constituit dreptul de proprietate reclamantului M V. I pentru suprafaţa de 588 mp teren situat în intravilanul satului Frasin, comuna Vladimir, judeţul Gorj, în tarlaua 11, parcelele 581, 581/1 şi 581/2, având categoria de folosinţă arabil (240 mp) şi curţi construcţii (348 mp), cu vecinii: N- D.C. 582, E- D.C. 583, S- D M, V- Consiliul Local Vladimir.

Că, prin titlul proprietate nr.1326180/19.12.1996 s-a reconstituit dreptul de proprietate pârâtului D M pentru suprafaţa de 360 mp teren situat în intravilanul satului Frasin, comuna Vladimir, judeţul Gorj, în tarlaua 11, parcelele 579 şi 580, având categoria de folosinţă  curţi construcţii (132 mp) şi arabil (228 mp), cu vecinii: N- M V. I, E- DC 44, S- P C şi islaz Primăria Vladimir, V- izlaz Primăria Vladimir,  punerea în posesie fiind efectuată prin procesul verbal încheiat în septembrie 1996.

Că, în baza contractului de întreţinere autentificat sub nr. 1582 din 3 iulie 1990 de Notariatul de Stat Local Tg-Cărbuneşti, judeţul Gorj, încheiat între D A, înstrăinătoare, reprezentată prin Ş M şi D M în calitate de întreţinător, acesta a primit în schimbul întreţinerii înstrăinătoarei un teren construcţii de 200 mp, precum şi o casă de locuit situată pe acest teren, construită din lemn, acoperită cu şiţă, formată în întregime din două camere, învecinate la răsărit cu drumul comunal, la apus şi miazănoapte cu teren C.A.P. şi la miazăzi cu P C.

Că,potrivit certificatului de moştenitor nr. 334/17.06.1981, de pe urma autorilor D  C şi I au rămas ca moştenitori Ş M şi D A în calitate de fiice, fiecare cu cota de ½ , străini de succesiunea acestor autori, prin renunţare potrivit art. 700 Cod civil fiind C C şi G N

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 25.09.2008 sub nr….., reclamantul D M l-a chemat în judecată pe pârâtul M I, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună stabilirea liniei de hotar dintre proprietăţile lor şi să execute gardul despărţitor cu contribuţie egală, iar în caz contrar să-l execute reclamantul, iar pârâtul să-i plătească jumătate din cheltuielile ce se vor stabili de o expertiză tehnică; să desfiinţeze halânga de vie plantată la o distanţă mai mică de 50 cm (sub straşina casei sale de la hotarul despărţitor al proprietăţilor lor şi îndreptarea viţei de vie pe terenul pârâtului, iar în caz de refuz să fie autorizat să execute aceste lucrări pe cheltuiala lui; obligarea pârâtului la plata unor despăgubiri, contravaloarea pentru prejudiciul creat prin înfiltrarea apei care se scurge din halângă în beciul casei şi peretele din spatele casei - prejudiciu ce va fi evaluat cu ocazia unei expertize, cu cheltuieli de judecată.

Că, prin sentinţa civilă nr. 463/15.02.2012 pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti în dosarul nr. … a fost admisă în parte acţiunea în grăniţuire formulată de reclamantul D M în contradictoriu cu pârâtul M I, fiind stabilită linia de hotar dintre proprietăţile părţilor pe lungimea de 30 de metri ce porneşte din gardul de est de la Dc 563, până în zidul de est al casei reclamantului D M, amplasată la o distanţă de 0,38 m din colţul de N-E al casei reclamantului spre proprietatea acestuia, astfel încât lăţimea terenului reclamatului pe această porţiune să fie de 13 m, în continuare fiind zidul de nord al casei reclamantului şi se continuă spre vest, din casa reclamantului, până la lungimea comună a terenurilor părţilor de 30 m, astfel încât terenul pârâtului M I să aibă lăţimea de 12 metri.

Au fost respinse capetele de cerere privind obligaţia de a face şi pretenţiile.

S-a admis în parte acţiunea conexă formulată de reclamantul pârât M I şi obligat pârâtul-reclamant D M să monteze jgheaburi şi burlane pe partea de nord a acoperişului casei de locuit proprietatea sa, pentru colectarea şi dirijarea apelor spre terenul său. A fost obligat pârâtul-reclamant D M să monteze geamuri mate la ferestrele de la imobilul casă de locuit, montate pe peretele dinspre proprietatea reclamantului-pârât M I.

A fost respins capătul de cerere privind daunele cominatorii şi compensate cheltuielile de judecată şi obligat pârâtul-reclamant M I la plata către reclamantul-pârât D M a sumei de 250 lei cheltuieli de judecată.

Instanţa învestită cu soluţionarea cauzei de faţă a reţinut că prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbuneşti sub nr. ….., reclamantul D M, în contradictoriu cu pârâţii M V. I, Comisia Locală Vladimir de Aplicare a Legii 18/1991 şi Comisia Judeţeană Gorj de Fond Funciar, a solicitat instanţei să se dispună anularea parţială a titlului de proprietate cu nr. 202923 din data de 08.05.1995, precum şi obligarea comisiei locale şi a comisiei judeţene la eliberarea titlului de proprietate şi pentru restul suprafeţei de teren, respectiv 640 mp, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 2254 din data de 05.07.2010 pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti în dosarul nr. …. a fost respinsă acţiunea, aşa cum a fost completată şi modificată la data de 19.10.2009, privind pe reclamantul D M şi pe pârâţii M V. I, Comisia Locală Vladimir de Aplicare a Legii 18/1991 şi Comisia Judeţeană Gorj de Fond Funciar,iar prin decizia civilă nr. 3042/17.12.2010 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. …. a fost admis recursul declarat de reclamantul D M, fiind casată sentinţa civilă nr. 2254/05.07.2010 şi trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Prin sentinţa nr. 2615/22.09.2011 pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti în dosarul nr. ….., rămasă definitivă prin decizia nr. 2753/24.11.2011 pronunţată de Tribunalul Gorj - Secţia I Civilă, a fost respinsă excepţia lipsei de interes a reclamantului, excepţie invocată de pârâtul M  V. I fiind respinsă acţiunea formulată de reclamantul DM, în contradictoriu cu pârâţii MV. I, Comisia Locală de Fond Funciar Vladimir şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Gorj, cu precizările ulterioare.

Că, pentru a se pronunţa această sentinţă, s-a mai reţinut că din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 128/1936 rezultă că numitul D M. C a cumpărat suprafaţa de 1000 mp, loc casă de construit care formează lotul nr. 44 şi care se învecinează la răsărit cu drumul vetrei satului, la apus cu izlazul comunal, la miazăzi cu  I D, iar la  miazănoapte cu I N. S, iar conform raportului de expertiză topografică şi suplimentului la raportul de expertiză, întocmite de expertul topograf, terenul de 1000 mp cumpărat de autorul D M. C se compune din suprafaţa de 360 mp pentru care s-a emis titlu de proprietate pe numele reclamantului, 98 mp teren în litigiu cuprins în titlul de proprietate nr. 202923/08.05.1995 emis pe numele pârâtului M V. I şi 542 mp ce fac parte din izlazul comunal.

Că, nu rezultă că suprafaţa de 542 mp teren vie, tarlaua 11, parcela 581, inclusă în titlul de proprietate contestat ar fi aparţinut autorului D M C, reclamantul precizând acţiunea în sensul că în principal a solicitat anularea titlului de proprietate nr. 202923/08.05.1995 doar pentru suprafaţa de 98 mp astfel cum a fost identificat de expert, respectiv teren situat în parcelele 581, 581/1 şi 581/2, având ca vecini la Nord- M I (pârâtul)-49 ml, la E- Dc 563 (2 ml), S- terenul proprietatea reclamantului, iar la E- izlaz  (2 ml).

S-a mai reţinut că prin contractul de întreţinere autentificat sub nr. 1582/03.07.1990, D A, reprezentată de Ş M a înstrăinat reclamantului un teren construcţii cu suprafaţa de 200mp, precum şi o casă de locuit situată pe acest teren, având ca vecini la răsărit - drumul comunal, la apus şi miazănoapte - teren CAP, iar la miazăzi cu P C şi chiar dacă în planul de situaţie de la fila 7 din dosarul nr. …. pentru terenul reclamantului s-a prevăzut lăţimea de 14 m, acest înscris nu face dovada dreptului de proprietate.

Că din declaraţia martorei Şarpe Ana, cea care în calitate de reprezentantă a numitei D A, a semnat contractul de întreţinere încheiat cu reclamantul rezultă că terenul vândut reclamantului face parte din suprafaţa de teren de un pogon ce a aparţinut autorilor D A şi D I, martora mai precizând că terenul său şi cel înstrăinat de sora sa D A fac parte din aceiaşi curea de teren, fiind despărţite de drumul sătesc, iar suprafaţa înstrăinată reclamantului prin contract este mai mică decât suprafaţa de teren pe care au deţinut-o autorii menţionaţi anterior, acesta folosind numai terenul dobândit de la  D A.

Având în vedere răspunsurile formulate de pârâta Comisia Locală de Fond Funciar, în sensul că reconstituirea dreptului de proprietate pe numele reclamantului s-a făcut în baza contractului de întreţinere menţionat anterior, instanţa a reţinut că proprietarul construcţiei are dreptul la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent astfel cum a fost determinat în mod real de părţi la data înstrăinării, în acest sens fiind şi dispoziţiile ar 22 din Legea nr. 18/1991, cu modificările aduse prin Legea nr. 247/2005.

Că, intenţia reală a părţilor a fost de a înstrăina doar terenul pe care reclamantul îl foloseşte în prezent, nu şi pentru terenul inclus în titlul de proprietate, iar reclamantul are calitatea de persoană îndreptăţită cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate doar pentru suprafaţa de 360 mp teren pentru care de altfel i-a fost eliberat titlul de proprietate, nu şi pentru alte suprafeţe de teren ce i-au aparţinut autorului D M. C, nefiind incidente dispoziţiile art. 23 alin. 1 şi 2 şi art. 24 din Legea nr. 18/1991.

Că art. III alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997 cu modificările şi completările ulterioare prevede că sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului, actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite la astfel de reconstituiri sau constituiri, iar în titlul de proprietate al pârâtului nu este inclus teren cu privire la care reclamantul să fi fost îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate.

Acţiunea în revendicare este un mijloc de apărare în justiţie a dreptului de proprietate privată şi reprezintă acţiunea aflată la îndemâna proprietarului bunului împotriva posesorului sau împotriva altei persoane care deţine bunul respectiv, fără drept (art. 563 şi următoarele Cod civil).

Instanţa  a constatat că în cauză sunt întrunite condiţiile de admisibilitate ale acţiunii în revendicare, reclamantul făcând dovada dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu cu titlul de proprietate nr. 202923/08.05.1995, precum şi a ocupaţiunii de către pârât.

Că, din declaraţiile martorilor propuşi de reclamant,  rezultă că fraţii D: G, C şi Gh deţineau terenuri cu lăţimea de câte 13 m fiecare, D Gh fiind bunicul matern al reclamantului, iar D C bunicul soţiei pârâtului. Că reclamantul ar trebui să aibă o lăţime la teren de 12 m, dar nu are decât 11,50 m.

În raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert D A s-a concluzionat că reclamantul ar trebui să deţină o suprafaţă de 588 mp teren situat în tarlaua 11, parcelele 581, 581/1, 581/2 cu o lăţime la stradă de 12 m, în teren lăţimea la frontul stradal fiind de 11,30 m. ; că , în teren nu se regăsesc dimensiunile din procesul verbal de punere în posesie la cele două titluri de proprietate, cel al reclamantului şi cel al pârâtului, fiind 24,70 m în loc de 25 m întrucât conform titlului de proprietate pârâtul ar trebui să deţină 13 m, iar pe o lăţime de 0,30 m actele de proprietate se suprapun.

Expertul a mai concluzionat că suprafaţa revendicată de reclamant este de 9 mp, teren situat în comuna Vladimir, sat Frasin, judeţul Gorj, cu o lăţime de 0,70 m la frontul stradal şi 0,28 m în spate şi o lungime de 18,5 m. Că pe fiecare din cele două terenuri, al reclamantului şi al pârâtului există câte o casă de locuit, fiecare edificată cu autorizaţie de construire.

Deşi s-a menţionat că actele de proprietate ale părţilor se suprapun pe o lăţime de 0,30 m, în litigiul având ca obiect stabilirea liniei de hotar s-a reţinut că nu există suprapunere.

În baza art. 274 Cod procedură civilă, instanţa a obligat pârâtul la plata sumei de  1274 lei reprezentând cheltuieli de judecată către reclamant, constând în taxă judiciară de timbru, onorariu avocat şi onorariu expert.

 Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâtul D M, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie , solicitând casarea sentinţei şi trimiterea cauzei pentru rejudecare aceleiaşi instanţe .

În motivarea recursului, pârâtul a arătat că prima instanţă nu a cercetat fondul cauzei , necomparând titlurile de proprietate pentru fâşia de teren pentru care s-a constatat suprapunerea, că nu a ţinut seama de aliniamentul liniei de hotar stabilit în mod irevocabil prin hotărâre judecătorească , terenul de 9 mp pe care a fost obligat să-l lase reclamantului în proprietate fiind amplasat în interiorul curţii sale, astfel cum s-a stabilit prin linia de hotar.

Tribunalul, verificând actele şi lucrările dosarului , constată că recursul este întemeiat, urmând a fi admis în temeiul art. 312 alin. 1 şi 5 c.pr.civ., casată sentinţa şi trimisă cauza pentru rejudecare aceleiaşi instanţe .

Sentinţa pronunţată , în considerente nu cuprinde raţiunile pe care se sprijină soluţia  şi chiar cuprinde motive contradictorii, fiind dată totodată cu aplicarea greşită a legii.

Astfel, tribunalul constată că în considerentele sentinţei instanţa de fond a expus considerentele sentinţelor pronunţate în alte dosare privind litigii ale părţilor , pentru grăniţuire şi anulare titlu de proprietate , fără însă a face o analiză proprie şi a arăta în ce măsură considerentele acelor hotărâri judecătoreşti servesc soluţionării prezentei cauze.

Deşi instanţa de fond reţine în susţinerea soluţiei raportul de expertiză întocmit de expert Dobroiu Ana , în care se concluzionează că suprafaţa revendicată de 9 mp se regăseşte atât în titlul de proprietate al reclamantului, cât şi în titlul de proprietate al pârâtului , precizează totodată că în litigiul având ca obiect stabilirea linei de hotar s-a reţinut că nu există suprapunere.

Totodată, instanţa de fond a admis acţiunea în revendicare, fără a compara titlurile de proprietate emise părţilor, ceea ce ar echivala cu situaţia că pârâtul ocupă terenul de la reclamant fără ca terenul să se regăsească şi în actul pârâtului. Ori, o astfel de situaţie nu rezultă din probele administrate în cauză.

Dar principalul aspect de care instanţa de fond nu a ţinut seama la adoptarea soluţiei şi la cercetarea cauzei este soluţionarea irevocabilă a unei acţiuni prin care s-au grăniţuit proprietăţile celor două părţi.

Deşi instanţa menţionează existenţa sentinţei 463/15.02.2012 a Judecătoriei Tg-Cărbuneşti şi expune considerentele acelei sentinţe, la stabilirea obiectivelor pentru efectuarea raportului de expertiză nu a ţinut seama de modul în care s-a dispus grăniţuirea proprietăţilor părţilor şi nici nu rezultă că la adoptarea soluţiei pentru acţiunea în revendicare a fost avută în vedere linia de hotar astfel cum  a fost stabilită prin sentinţa 463/2012.

Neluarea în considerare a sentinţei 463/2012 prin care s-a stabilit linia de hotar a avut ca urmare pronunţarea unei soluţii greşite pentru acţiunea în revendicare. De vreme ce printr-o hotărâre judecătorească s-a admis acţiunea în grăniţuire şi s-a fixat linia de hotar dintre proprietăţile părţilor, capătă putere de lucru judecat pentru prezenta cauză întinderea şi forma proprietăţii părţilor , astfel cum au fost stabilite prin sentinţa de grăniţuire.

Acţiunea în revendicare  ar fi admisibilă doar dacă vreunul dintre proprietarii vecini ocupă teren dincolo de linia de hotar stabilită prin hotărâre judecătorească. Ori , aceste aspecte nu au fost verificate în prezenta cauză.

La rejudecare, se impune completarea obiectivelor raportului de expertiză în sensul de  a se transpune în teren linia de hotar stabilită prin sentinţa 463/15.02.2012 a Judecătoriei Tg-Cărbuneşti şi a se stabili dacă şi ce teren ocupă pârâtul dincolo de linia de hotar  prin care i s-a delimitat proprietatea , conform sentinţei sus menţionate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de recurentul pârât D M, împotriva sentinţei civile nr….., pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti în dosar nr. ...

Casează sentinţa şi trimite cauza pentru rejudecare aceleiaşi instanţe.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică din  … la Tribunalul  Gorj.