Procedura insolvenţei

Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin.1 din OUG nr. 44/2008 „Persoana fizică autorizată răspunde pentru obligaţiile sale cu patrimoniul de afectaţiune, dacă acesta a fost constituit  şi, în completare, cu întreg patrimoniul său […].”

Din interpretarea reglementărilor normative sus-citate, rezultă că, în principal, persoana fizică autorizată răspunde pentru obligaţiile asumate în desfăşurarea activităţii  cu patrimoniul de afectaţiune şi, în completare, cu întreg patrimoniu persoanei fizice.

În situaţia în care un patrimoniu de afectaţiune nu a fost constituit, persoana fizică răspunde cu întregul său patrimoniu pentru obligaţiile asumate de persoana fizică autorizată.

Prin sentinţa civilă nr. 1798 din 29 mai 2013, pronunţată în dosar nr. 2374/108/2013/a1, judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Arad a admis contestaţia creditoarei CB SA Arad şi a dispus radierea acesteia din tabelul preliminar de creanţe al debitoarei  Ţ.A. Persoană Fizică Autorizată.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reţinut, în esenţă, că CB SA a fost înscris în tabelul preliminar de creanţe al debitoarei Ţ.A. Persoană Fizică Autorizată cu o creanţă garantată în sumă de 109.214,86 lei – reprezentând contravaloarea creditului acordat  SC B.T. SRL, credit garantat de către ŢA şi ŢID.

A mai reţinut că, potrivit prevederilor art. 20 din Ordonanţa de urgenţă nr. 44 din 16 aprilie 2008 - privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale: „(1)PFA răspunde pentru obligaţiile sale cu patrimoniul de afectaţiune, dacă acesta a fost constituit, şi, în completare, cu întreg patrimoniul său, iar în caz de insolvenţă, va fi supusă procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările ulterioare, dacă are calitatea de comerciant, potrivit art. 7 din Codul comercial.

(2) Creditorii îşi vor executa creanţele potrivit dreptului comun, în cazul în care PFA nu are calitatea de comerciant.

(3) Orice persoană interesată poate face dovada calităţii de comerciant în cadrul procedurii insolvenţei sau separat, prin acţiune în constatare, dacă justifică un interes legitim.”

A relevat însă, că actul normativ menţionat nu conţine dispoziţii care să oblige PFA la plata obligaţiilor asumate de asociaţii săi în nume personal; totodată, a mai arătat că, potrivit art. 3, pct. 7) din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenţei, „prin creditor se înţelege persoana fizică sau juridică ce deţine un drept de creanţă asupra averii debitorului şi care a solicitat, în mod expres, instanţei să îi fie înregistrată creanţa în tabelul definitiv de creanţe sau în tabelul definitiv consolidat de creanţe şi care poate face dovada creanţei sale faţă de patrimoniul debitorului, în condiţiile prezentei legi. Au calitatea de creditor, fără a depune personal declaraţiile de creanţă, salariaţii debitorului;”

A mai reţinut că în procedura pendinte calitatea de debitor aparţine Ţ.A. Persoană Fizică Autorizată, în timp ce contractul de credit şi actele adiţionale au fost semnate, în calitate de garanţi, de către ŢA şi ŢID.

În consecinţă judecătorul-sindic a apreciat că CB SA nu este creditor al debitoarei Ţ.A. Persoană Fizică Autorizată, motiv pentru care a admis contestaţia şi a dispus radierea acesteia din tabel.

Împotriva sentinţei menţionate, în termen legal, au declarat recurs, atât creditoarea CB SA, cât şi debitoarea Ţ.A. Persoană Fizică Autorizată – prin lichidator judiciar SCP I. IPURL.

Prin recursul formulat de creditoarea CB SA s-a solicitat modificarea în tot a hotărârii atacate, în sensul admiterii contestaţiei şi, pe cale de consecinţă, să se dispună lămurirea înscrierii creanţei CB SA în tabelul creanţelor debitoarei Ţ.A. Persoană Fizică Autorizată, în sensul:

- radierii creditorului CB SA din masa credală a debitoarei, dacă se apreciază că bunul CF 28964 Arad, nr. topografic 3228/a/2/2:3228/b/2/2/2/VII asupra căruia Banca are drept de ipotecă conform contractului de ipotecă nr. 2133/06.12.2007 autentificat cu încheierea de autentificare nr. 1935 din 06.12.2007 a B.N.P. SN din Arad, nu face parte din patrimoniul de afectaţiune al Ţ.A. Persoană Fizică Autorizată sau

- înscrierii Băncii la masa credală a debitoarei, cu creanţă garantată dacă se apreciază că bunul imobil înscris în CF 28964 Arad, nr. topografic 3228/a/2/2:3228/b/2/2/2A/ll asupra căruia Banca are drept de ipotecă, conform contractului de ipotecă 2133/06.12.2007 autentificat cu încheierea de autentificare nr. 1935 din 06.12.2007 a B.N.P. SN din Arad, face parte din patrimoniul de afectaţiune al Ţ.A. Persoană Fizică Autorizată.

În susţinerea recursului, creditoarea a invocat prevederile art.304 pct. 6, pct.8  şi pct.9 Cod de procedură civilă.

Cu referire la motivul de recurs reglementat de art. 304 pct.6 Cod procedură civilă, arată că prin sentinţa 1798/29.05.2013, judecătorul sindic a dispus radierea creditorului CB SA din tabelul creanţelor, cu motivarea că Banca nu are calitatea de creditor al PFA ŢA, deşi o atare solicitare nu a format obiect al niciunuia din capetele de cerere ale contestaţiei sale.

Cu referire la motivul de recurs reglementat de art.304 pct.8 Cod de procedură civilă, învederează că, în mod greşit instanţa a apreciat că actul juridic dedus judecăţii îl constituie înscrierea în tabelul preliminar al debitoarei, raportat la calitatea sa de creditor al acesteia; ori, consideră că o atare abordare este greşită, câtă vreme calitatea de creditor a CB SA nu a fost contestată de nicio persoana interesată.

Cu referire la motivul de recurs reglementat de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, susţine că în cauză trebuia lămurită situaţia imobilului înscris în CF 28964 Arad, nr. topografic 3228/a/2/2:3228/b/2/2/2/VII proprietatea soţilor ŢA şi ŢID.

Arată că acest imobil poate face parte din patrimoniul PFA ŢA, atâta vreme cât nu există nicinu act translativ de proprietate, de la ŢA şi ŢID către PFA ŢA.

Ori, în opinia sa, calitatea de creditor a CB SA faţă de PFA ŢA, se raportează la includerea în patrimoniul PFA ŢA a bunului imobil sus menţionat, în sensul că dacă imobilul face parte din patrimoniul PFA ŢA, atunci Banca ar trebui înscrisă la masa credală a debitoarei conform prevederilor art. 64 coroborate cu art. 3 pct. 9 din Legea nr. 85/2006, în condiţiile în care bunul imobil asupra căruia banca are înscrisă ipotecă, a trecut în proprietatea PFA ŢA, făra acordul Băncii, după ce s-a declanşat procedura de executare silită asupra acestuia.

Solicită, însă a se constata că raportarea instanţei de fond numai la dispoziţiile art. 3 pct 7 din Legea nr. 85/2006 - care defineşte noţiunea de creditor îndreptăţit să participe la procedura de insolvenţă, este greşită.

În drept, a invocat prevederile art. 299, art. 304 pct. 6, 8 şi 9 din Codul de procedură civilă, art. 304^9 din Codul de procedură civilă şi dispoziţiile Legii 85/2006.

În ceea ce priveşte recursul declarat de debitoarea Ţ.A. Persoană Fizică Autorizată– prin lichidator judiciar SCP I. IPURL, prin intermediul acestuia s-a solicitat casarea sentinţei recurate şi respingerea contestaţiei creditoarei CB SA, Sucursala Arad.

În susţinerea recursului, lichidatorul judiciar învederează că de la data înfiinţării PFA acesta răspunde cu întreg patrimoniul său pentru obligaţiile contractate pe parcursul derulării activităţii, iar în cazul în care PFA este supusă legii insolvenţei, aceasta răspunde nu numai cu patrimoniul propriu, ci şi cu întreg patrimoniul pe care persoana fizică îl are în proprietate, creditorii fiind îndreptăţiţi să se îndrepte şi împotriva unor eventuale bunuri mobile aflate în patrimoniul persoanei fizice.

În speţă, arată că CB invocă lipsa acordului său la data constituirii PFA cu privire la un eventual transfer din patrimoniul persoanei fizice în patrimoniul PFA a imobilului care face obiectul garanţiei creditului; susţine, însă, că un astfel de acord nu există din doua motive:

Pe de o parte, pentru că în speţă este vorba de garantarea unui credit cu un imobil şi nu de o creanţă directă; prin urmare, consideră că nu se pune problema vreunei cesiuni de creanţă, la care ar fi nevoie de acordul creditorului;

Pe de altă parte, pentru că nu este vorba de un transfer, de la persoana fizică la persoana fizică autorizată a unui bun patrimonial, întrucât întreg patrimoniul unei persoane fizice, în momentul în care dobândeşte calitatea de comerciant în cadrul unei persoane fizice autorizate este susceptibil a fi supus unei proceduri legale care vizează recuperarea debitelor persoanei fizice autorizate, rezultată în urma activităţii acesteia.

În fine, mai menţionează că CB SA a fost trecută în Tabelul preliminar ca şi creditor garantat şi, numai dintr-o eroare, în BPI acesta a fost menţionat ca  nefiind garantat – eroare îndreptată printr-o erată.

Lichidatorul judiciar consideră că, urmare a corectării acestei erori, contestaţia creditoarei CB este lipsita de obiect.

Creditoarea CB SA a formulat întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, anularea recursului lichidatorului judiciar, ca nemotivat – raportat la prevederile art. 303 raportat la art. 302 ind.1 lit c Cod procedură civilă; în subsidiar, respingerea recursului  ca neîntemeinic şi nelegal.

Cu referire la solicitarea de anulare a recursului ca nemotivat, creditoarea învederează că lichidatorul judiciar nu a indicat nici un motiv de recurs din cele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă şi nici nu a criticat soluţia dată prin sentinţa atacată; că, susţinerile din cererea de recurs nu sunt critici aduse sentinţei şi nici nu pot fi încadrate în vreunul din motivele de netemeinicie/nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de lege.

Cu referire la fondul recursului declarat de către lichidatorul judiciar, apreciază că acesta este nelegal şi netemeinic, întrucât debitoarea nu are o situaţie clară a înscrierii creanţei CB SA în tabelul definitiv al creanţelor, raportat la caracterul creanţei pe care Banca o are în temeiul ipotecii înscrise asupra bunului imobil proprietatea soţilor ŢA şi ŢID - bun imobil asupra căruia, după instituirea ipotecii în favoarea Băncii, nu a intervenit niciun act translativ de proprietate în favoarea Ţ.A. Persoană Fizică Autorizată.

În drept, a invocat art. 115-118 Cod de procedură civilă şi restul dispoziţiilor la care a făcut referire în cuprinsul întâmpinării. 

Examinând recursurile declarate în cauză, atât prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor art. 304 şi art. 3041 din Codul de procedură civilă, cât şi din oficiu - în baza art. 306 alin. 2 din acelaşi cod, Curtea constată că acestea sunt fondate şi urmează a fi admise, pentru următoarele considerente:

Cu titlu preliminar, faţă de obiecţiunile ridicate de creditoarea CB SA, cu privire la motivarea recursului declarat de lichidatorul judiciar, Curtea  reţine că, potrivit prevederilor art. 306 alin.3 Cod procedură civilă, „Indicarea greşită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304”.

În speţă, lichidatorul judiciar critică, în esenţă, hotărârea atacată, pentru aceea că instanţa ar fi interpretat şi aplicat în mod eronat prevederile OUG nr. 44/2008, întrucât de la data înfiinţării PFA acesta răspunde cu întreg patrimoniul său pentru obligaţiile contractate pe parcursul derulării activităţii, iar în cazul în care PFA este supusă legii insolvenţei, aceasta răspunde nu numai cu patrimoniul propriu, ci şi cu întreg patrimoniul pe care persoana fizică îl are în proprietate, creditorii fiind îndreptăţiţi să se îndrepte şi împotriva unor eventuale bunuri mobile aflate în patrimoniul persoanei fizice.

Ori, aceste critici se subsumează motivului de recurs reglementat de prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, sub aspectul greşitei interpretări şi  aplicări a legii la starea de fapt dedusă judecăţii.

Mai mult, Curtea constată că, raportat la obiectul litigiului, hotărârea primei instanţe este susceptibilă doar de recurs, situaţie în care devin incidente prevederile art. 304 ind.1 Cod procedură civilă, care statuează că „Recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, instanţa putând să examineze cauza sub toate aspectele”.

Prin urmare, obiecţiunile CEC BANK SA sunt nefondate şi se impun a fi înlăturate.

Procedând, în continuare, la examinarea motivelor de recurs, Curtea constată că, în esenţă, criticile recurentelor vizează încălcarea de către judecătorul fondului a principiului disponibilităţii, în sensul că acesta s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, precum şi greşita interpretare şi aplicare a legii la starea de fapt, prin aceea că nu au fost lămurită întinderea răspunderii persoanei fizice autorizate asupra bunurilor din patrimoniul persoanei fizice.

Sub un prim aspect, Curtea constată că solicitarea de  îndepărtare din tabel - formulată de CB SA, a fost condiţionată de calificarea imobilului ca făcând parte din patrimoniul persoanei fizice ŢA, iar nu în patrimoniul de afectaţiune, situaţie în care judecătorul fondului era dator să se pronunţe exclusiv în limitele în care a fost învestit, conform dispoziţiilor art. 129 alin.6 Cod procedură civilă.

În ceea ce priveşte  fondul contestaţiei, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 20 alin.1 din OUG nr. 44/2008 „Persoana fizică autorizată răspunde pentru obligaţiile sale cu patrimoniul de afectaţiune, dacă acesta a fost constituit, şi, în completare, cu întreg patrimoniul său […].”

Din interpretarea reglementărilor normative sus-citate, rezultă că, în principal, persoana fizică autorizată răspunde pentru obligaţiile asumate în desfăşurarea activităţii  cu patrimoniul de afectaţiune şi, în completare, cu întreg patrimoniu persoanei fizice.

În situaţia în care un patrimoniu de afectaţiune nu a fost constituit, persoana fizică răspunde cu întregul său patrimoniu pentru obligaţiile asumate de persoana fizică autorizată.

În speţă, în absenţa unor dovezi referitoare la constituirea unui patrimoniu de afectaţiune ori a conţinutului economic al acestuia, bunul imobil asupra căruia poartă garanţia creditoarei CB SA urmează a fi utilizat în procedura insolvenţei debitoarei PFA ŢA, situaţie în care, în mod justificat creditoarea-recurentă a fost înscrisă la masa credală cu o creanţă echivalentă valorii creditului pentru care s-a constituit garanţia imobiliară – în grupa creditorilor garantaţi.

Faţă de cele de mai sus, contestaţia creditoarei apare ca fiind lipsită de interes, motiv pentru care se impunea a fi respinsă.

Aşa fiind, recursurile declarate de creditoarea CB SA şi debitoarea Ţ.A. Persoană Fizică Autorizată – prin lichidator judiciar SCP I. IPURL,  au fost admise ca fondate, potrivit art. 304 pct. 6 şi 9 Cod procedură civilă, cu consecinţa modificării în parte a hotărârii atacate, în sensul înlăturării dispoziţiei referitoare la radierea creditoarei CB SA din tabelul creanţelor debitoarei Ţ.A. Persoană Fizică Autorizată şi constatării calităţii de creditor garantat a acesteia, potrivit Deciziei civile nr.1541/R/15.10.2013 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia a II-a civilă.

Domenii speta

Spete similare