Anulare proces-verbal de contravenţie

Prin decizia civilă nr. 662 R din 09.10.2013 a Tribunalului Arad, pronunţată în dosarul nr. 2298/55/2012*, a fost respins recursul declarat de intimata Volksbank România SA, împotriva sentinţei  civile nr. 3932 din 28.06.2013 pronunţată de Judecătoria Arad în dosarul nr. 2298/55/2012*.

A arătat tribunalul, cu privire la critica recurentei raportat la cererea de intervenţie principală a intervenienţilor pe care prima instanţă ar fi trebuit să o respingă fiind considerată admisibilă în mod nelegal, Tribunalul a reţinut că în conformitate cu art.49 din Codul de procedură civilă oricine are interes poate interveni într-o pricină ce se urmează între alte persoane, intervenţia fiind în interes propriu când cel care intervine invocă un drept al său.

 Or corect prima instanţă a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 2 (1) din lege, prin consumator se înţelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care, în temeiul unui contract intră sub incidenţa prezentei legi, acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale, dar  în speţa dedusă judecăţii,  cererea de intervenţie în nume propriu formulată în faţa instanţei de fond  urmăreşte protejarea unui drept propriu al acestora în legătură cu obiectul dedus judecăţii – constatarea clauzelor abuzive în contractele încheiate privind comisionul de risc/administrare  şi eliminarea clauzelor  contractuale privind comisionul de risc / administrare din contractele de credit invocate, justificând astfel cerinţa interesului legitim, născut, actual şi personal, în contextul drepturilor deduse judecăţii, al folosului practic pe care îl urmăresc, şi intervenienţii sunt consumatori persoane fizice care au încheiat contracte de credit cu intimata , contracte care intră sub incidenţa legii nr.  193 /2000, iar dispoziţiile art. 14,  nu prevăd în sensul că, consumatorii prejudiciaţi prin contracte încheiate cu încălcarea prevederilor prezentei legi, precum în cauză, au dreptul de a se adresa organelor judecătoreşti doar  pe cale separată,  în conformitate cu prevederile Codului civil şi ale Codului de procedură civilă, ci, prevăd că ,  au dreptul de a se adresa organelor judecătoreşti în conformitate cu prevederile Codului civil şi ale Codului de procedură civilă; ca atare cererea de intervenţie în interes propriu nu este inadmisibilă după cum eronat susţine recurenta.

Pe de altă parte, tribunalul a reţinut că potrivit art. 4 din Legea nr. 193/2000 sunt considerate drept abuzive, clauzele ce cumulează următoarele caracteristici: nu au fost negociate direct şi creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor.

Legea 193/2000 transpune prevederile Directivei Consiliului 93/13/CEE din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive. În sensul directivei şi legii menţionate se consideră că o clauză care nu s-a negociat individual se consideră ca fiind inechitabilă dacă, în contradicţie cu condiţia de bună credinţă, provoacă un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor care decurg din contract, în detrimentul consumatorului. O clauză care nu s-a negociat individual este redactată în prealabil, iar din acest motiv, consumatorul nu a avut posibilitatea de a influenţa conţinutul ei, în special în cazul unui contract standard formulat în avans.

În cauză după cum a reţinut şi prima instanţă, contractul încheiat de părţi este unul preformulat, standard, deci clauzele lui nu au fost negociate de părţi.

O clauză care nu s-a negociat individual este redactată în prealabil, iar din acest motiv, consumatorul nu a avut posibilitatea de a influenţa conţinutul ei, în special în cazul unui contract standard formulat în avans.

Art.5 lit.a prevede că banca percepe un comision de risc în cuantum de 0,19% aplicat la soldul creditului, plătibil lunar în zile de scadenţă, pe toată perioada de derulare a convenţiei de credit şi acest comision este plătibil conform art.3.5 pentru că banca a pus la dispoziţia clienţilor creditul contractat de aceştia.

 Riscurile băncii decurgând din plata cu întârziere sunt acoperite de dobânzile penalizatoare, conform art.4 din contract, neplata este garantată cu imobilul adus în garanţie, care în ipoteza pieirii este acoperită de poliţa de asigurare prevăzută de art.7 lit.b din convenţie, riscul valutar fiind şi el contracarat prin faptul că rata este stabilită tot în raport cu moneda de împrumut.

Clauza prin care banca transferă riscul de pierdere asupra clienţilor este abuzivă, deoarece intimata în calitate de comerciant şi-a asumat un risc pentru a obţine profit, pe când consumatorul îşi asumă un risc contractual, ocazional, un risc ce nu ţine de profesia sa şi care este limitat la obligaţiile sale contractuale. Prin contractul comutativ şi nu aleatoriu de credit bancar, consumatorul nu-şi asumă riscul băncii. În fapt banca a transferat unui simplu consumator toate costurile suplimentare, toate variaţiile pieţei financiare internaţionale, ceea ce determină un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor.

Acest comision de risc ce decurge dintr-o clauză nenegociată direct, creează un dezechilibru contractual între părţi, contrar cerinţelor de bună credinţă fiind o clauză abuzivă în sensul dispoziţiilor art.4 din Legea nr.193/2000.

S-a mai reţinut şi faptul că prin actele adiţionale acest comision de risc şi-a schimbat  denumirea, în comision de administrare, fără a se presta în schimb, un serviciu suplimentar corelativ sumei încasate, ceea ce a relevat în mod cert faptul că,  în natura sa structura acestui comision încasat de către intimată nu  a fost modificat,  dimpotrivă, a păstrat elementele definitorii iniţiale, mai mult, modificarea denumirii din comision de risc în comision de administrare nu a evidenţiat şi înlocuirea în fapt a unui comision încasat  pentru o prestaţie, cu un alt comision încasat  pentru o altă prestaţie diferită, deoarece  nu se prestează faţă de reclamanţi, ulterior modificării contractului servicii suplimentare care să justifice, în virtutea caracterului sinalagmatic încasarea lui.

Domenii speta

Spete similare