CIVIL.Partaj bunuri comune

Hotărâre 14 din 12.03.2014


 Partaj bunuri comune. Vînzare părţi sociale. Dividende. Societate

comercială constituită de unul din soţi înainte de căsătorie.

Prin sentinţa civilă nr. ......... din ......2012 pronunţată de Judecătoria Buzău s-a admis actiunea formulata de reclamanta  ......în contradictoriu cu paratul ........., si in parte cererea reconventionala.

S-a dispus partajarea bunurilor comune dobandite de parti prin omologarea raportului de expertiza bunuri mobile in varianta unica,a raportului de expertiza auto si a raportului de expertiza constructii.

S-a atribuit reclamantei urmatoarele bunuri:combina frigorifica Gorenje in valoare de 725 lei,tv Sony in valoare de 120 lei,biblioteca in valoare de 1300 lei,covor 2/3mp in valoare de 11 lei,mobola dormitor in valoare de  1080 lei,garaj in valoare de 5852 lei.

S-a atribuit paratului urmatoarele bunuri:autoturism marca Cielo in valoare de 10824 lei,filtru cafea in valoare 33 lei,aspirator in valoare de 45 lei,combina muzicala Sony in valoare de 80 lei.

A fost obligat paratul sa plateasca reclamantei sulta in valoare de 75672 lei.

S-au compensat cheltuielile de judecata.

...............................................................................................................................

Împotriva sentinţei a declarat apel pârâtul........., care a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin primul motiv de apel pârâtul a susţinut că sumele pe care le-a depus într-un cont bancar în perioada căsătoriei nu reprezintă economii comune familiale, raportat la veniturile comune ale părţilor. A precizat că sumele respective au aparţinut SC .........SRL şi au fost depuse în contul respectiv pentru a produce dobânzi bancare, fiind retrase pentru achitarea unei datorii ale societăţii menţionate.

De asemenea a criticat sentinţa pentru faptul că i-au fost respinse obiecţiunile privind subevaluarea construcţiei cu destinaţie garaj, care a fost edificată cu materiale noi, pe fundaţie nouă din ciment, acoperită cu tablă ondulată şi fiind prevăzută cu uşi duble metalice.

De asemenea s-a susţinut că a fost încălcată puterea lucrului judecat a sentinţei civile nr. ......./2007 a Judecătoriei Buzău care a reţinut că părtile s-au despărtit in fapt in cursul lunii aprilie 2007.

 Ultima critică priveşte faptul că există contrarietate între considerentele sentinţei şi dispozitivul acesteia în sensul că nu este precizat în dispozitiv valoarea totală a lotului atribuit cât şi enumerarea strictă a bunurilor ceea ce echivalează cu o nepronunţare a fondului judecăţii.

Apelul este fondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

 Din sentinţa civilă nr. ....../.....2007 s-a reţinut că părţile s-au separat în fapt în luna aprilie 2007 , reclamantul fiind cel care a părăsit domiciliul comun datorită neînţelegerilor cu pârâta şi socrii săi.

Prin încheierea de admitere în principiu din........, prima instanţă a reţinut că părţile s-au separat în fapt în cursul lunii aprilie 2007, pârâtul părăsind domiciliul comun aflat în locuinţa proprietatea părinţilor reclamantei. Ca atare nu este fondată critica că instanţa de judecată ar fi încălcat autoritatea de lucru judecat a sentinţei de divorţ, reţinând ca moment al separării în fapt data precizată în hotărârea prin care s-a declarat desfăcută căsătoria părţilor.

Apelul este fondat cât priveşte natura juridică a sumei de 149450,28 lei constituită depozit la CEC Bank şi reţinută de către prima instanţă ca făcând parte din masa bunurilor comune.

Părţile s-au căsătorit la data de 19.10.2002.

Înainte de căsătorie apelantul a înfiinţat societatea comercială SC .....SRL  cu sediul social în comuna Pietroasele şi având ca activitate principală transporturi terestre de călători. Certificatul de înregistrare al societăţii a fost emis de Camera de Comerţ şi Industrie la data de 28.08.2002.

În mod evident aportul material la constituirea societăţii comerciale a aparţinut apelantului, societatea fiind înfiinţată înainte de căsătoria părţilor. Prin tranzacţia încheiată la 12.05.2006 şi autentificată sub numărul ....../2006 apelantul a cesionat cele 20 de părţi sociale , pe care le deţinea ca asociat unic la societatea menţionată, urmând să primească de la cesionari suma de 90 000 lei după cum urmează : 30 000 lei la data semnării tranzacţiei , iar restul de 60 000 lei în 12 rate lunare , câte 5000 lei lunar în perioada iunie 2006 – mai 2007. La data semnării contractului, apelantul a primit suma de 30 000 lei.

De asemenea din balanţele de verificare depuse în copii la dosarul de apel rezultă că în anul 2004 apelantul a încasat dividende de la societate în sumă de 80.033,950 lei  iar în anul 2006 a primit cu titlu de dividende suma de 7364 ,89 lei.

Atât sumele de bani, rezultate din vânzarea părţilor sociale, cât şi cele încasate cu titlu de dividende au calitatea de bun propriu ale apelantului pârât. Este incontestabil că părţile sociale au reprezentat contribuţia proprie a apelantului la constituirea capitalului social, iar dividendele, în calitate de fructe civile, se cuvin numai proprietarului părţilor sociale, situaţie în care au calitatea de bunuri proprii.

Potrivit art. 67 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale , cota parte din profit ce se plăteşte fiecărui asociat constituie dividend. Dividendele se distribuie asociaţilor proporţional  cu cota de participare la capitalul social vărsat şi se plătesc în termenul stabilit de adunarea generală, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situaţiei financiare anuale.

Tribunalul constată că dividendul reprezintă, potrivit definiţiei legale , cota parte din profit, ce se plăteşte fiecărui asociat. Acest dividend poate consta într-un câştig material, în servicii sau bunuri procurate de societate în condiţii avantajoase, în evitarea unor cheltuieli sau în realizarea unor economii.

Izvorul dreptului la dividende îl reprezintă calitatea de asociat, prin intermediul participării la capitalul social vărsat.

În mod evident , capitalul social al SC ......SRL a fost constituit anterior încheierii căsătoriei şi părţile sociale respective constituie bunuri proprii ale apelantului pârât.

Întrucât izvorul dividendelor încasate de către apelant este reprezentat de părţile sociale ce constituie bun propriu al acestuia , în temeiul principiului accesorium sequitur principalem, ele reprezintă fructe civile ale unui bun propriu, situaţie în care se cuvin în exclusivitate asociatului care este proprietarul părţilor sociale.

Concluzia în sensul că suma constituită depozit la CEC Bank nu face parte din masa bunurilor comune rezultă şi din celelalte probe ale dosarului. Şi în primul rând din situaţia veniturilor pe care le-a realizat intimata reclamantă în calitate de salariată la SC ........SRL Buzău.

Din adeverinţa comunicată de  SC ......SRL  rezultă veniturile pârâtei începând cu octombrie 2002 şi până în luna martie 2007, venituri care sunt de nivel redus şi care nu pot constitui sursa unui asemenea depozit bancar consistent.

De asemenea nu s-au făcut alte dovezi din care să rezulte că în timpul căsătoriei părţile au realizat economii băneşti din alte surse , precum vânzări de bunuri mobile sau imobile, activităţi economice sa agricole, chirii, vânzări de produse, etc.

Apelantul pârât a dovedit atât constituirea societăţii comerciale înainte de încheierea căsătoriei, calitatea sa de asociat unic, precum şi faptul că a înstrăinat părţile sociale în timpul căsătoriei şi a încasat dividende din profitul societăţii în perioada anilor 2004-2006, respectiv înainte de separarea în fapt care a intervenit in luna aprilie 2007.

Apelul pârâtului este fondat şi cu privire la valoarea garajului edificat în timpul căsătoriei pe terenul proprietatea părinţilor reclamantei intimate.

Prima instanţă a reţinut prin încheierea de admitere în principiu că părţile au edificat un garaj pe terenul proprietatea părinţilor reclamantei, construcţie care a fost amenajată în cursul anului 2005 cu materiale achiziţionate pe numele firmei administrate de către pârât.

Reclamanta nu a apelat sentinţa sub acest aspect, deşi pe parcursul procesului a susţinut că părţile au efectuat numai îmbunătăţiri la un garaj existent pe terenul proprietatea părinţilor săi.

Prin raportul de expertiză întocmit la judecata în fond s-a reţinut că părţile au executat pe un imobil vechi, proprietatea părinţilor reclamantei, lucrări de modificare şi modernizare, respectiv demolat şi executat o nouă structură pentru şarpantă, montat învelitoare tablă cutat, tencuieli interioare şi exterioare, tâmplărie metalică şi au turnat o placă din beton, valoarea lucrărilor fiind apreciată la suma de 5852 lei , cuantum reţinut de către prima instanţă de judecată.

Instanţa de apel a dispus efectuarea unei noi expertize de evaluare a garajului, urmând ca expertul să precizeze dacă a fost edificat integral de părţile din proces sau a fost construit pe un schelet preexistent , precum şi dacă au fost folosite materiale noi ori recuperate.

În prezenţa părţilor expertul a făcut constatări şi a concluzionat că garajul reprezintă o construcţie executată de nou, având o structură realizată din fundaţii de beton, pereţi din zidărie blocuri beton, planşeu din grinzi de lemn, şarpantă în două ape, învelitoare din tablă cu jgheaburi i burlane tip aruncătoare. Garajul are pardoseli de beton, tencuieli interioare şi exterioare, uşă dublă de acces şi o fereastră din ramă de ţeavă rectangulară.

Expertul a apreciat că acest garaj a fost edificat in integralitatea lui de către părţile in proces cu materiale noi pe care le-au achiziţionat, stabilind valoarea construcţiei la suma de 13.190 lei.

Reclamata intimată a formulat obiecţiuni cu privire la raportul de expertiză considerând că s-a aplicat greşit la evaluare  preţul de 1300 lei per m2 care  se aplică construcţiilor cu finisaje superioare.

Prin răspunsul la obiecţiuni, expertul desemnat de instanţa de apel a precizat că diferenţa de valoare faţă de primul raport de expertiză este datorată faptului că în prima expertiză s-a avut în vedere contravaloarea numai a unor lucrări, în timp ce propria evaluare a avut în vedere garajul in integralitatea sa ca fiind executat de nou. A mai preciza expertul că atât apelantul cât şi intimata au fost prezenţi la efectuarea constatărilor şi au precizat că această clădire este executată de nou, cu materiale integral noi.

Concluzia expertului desemnat de către instanţa de apel este judicioasă şi se coroborează cu înscrisurile depuse la dosar din care rezultă achiziţionarea materialelor de construcţii , precum şi cu declaraţia martorului .......care a precizat că este vorba despre o construcţie cu fundaţie, cu pereţi din zid, acoperită cu tablă, care a fost edificată în anul 2006.

Aşa fiind , raportat la considerentele mai sus expuse , Tribunalul urmează să admită apelul pârâtului- reclamant .......împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 07.03.2012 şi a sentinţei civile nr. ....../28.11.2012, ambele  pronunţate de Judecătoria Buzău în dosarul nr. ....../200/2010 în contradictoriu cu reclamanta.............

Va modifica în parte încheierea de admitere în principiu din data de 7.03.2012 şi sentinţa apelată, în sensul că scoate din masa partajabilă suma de 149.450,28 lei depozite constituite la CEC Bank pe numele pârâtului apelant şi constată că valoarea garajului edificat pe terenul părinţilor intimatei reclamante este de 13190 lei, conform raportului de expertiză......

Va atribui intimatei reclamante lotul format din  următoarele bunuri : combină frigorifică în valoare de 725 lei, TV SONY în sumă de 120 lei, bibliotecă în valoare de 1300 lei, covor în sumă de 11 lei, mobilă dormitor în sumă de 1080 lei şi garaj în valoare de 13190 lei, valoarea lotului atribuit fiind de 16.426 lei.

Va atribui pârâtului apelant lotul format din autoturism CIELO în valoare de 10824 lei, filtru cafea în sumă de 33 lei, aspirator în sumă de 45 lei şi combină muzicală în valoare de 80 lei, valoarea totală a lotului atribuit fiind de 10.982 lei.

Va obliga reclamanta- intimată să plătească pârâtului apelant suma de 2711 lei cu titlu de sultă, în termen de 6 luni de la rămânerea irevocabilă a  deciziei.

Va menţine restul dispoziţiilor sentinţei apelate.

Va obliga reclamanta intimată să plătească apelantului suma de 1107 lei cheltuieli de judecată în apel (taxă de timbru, timbru judiciar şi onorar expert).