Partaj

Decizie 57 din 26.01.2010


Reclamantele : D.D.şi B.I.N., i-au chemat în judecată pe pârâţii B.S.G.,  prin procurator D.V., B.I.A.prin procurator B.M.şi B.L., solicitând împărţirea bunurilor comune dobândite de reclamanta D.D.în timpul căsătoriei cu defunctul B.I., decedat în data de  29.01.2006 şi lichidarea stării de indiviziune asupra succesiunii defunctului B.I., decedat în data de 29.01.2006.

Prin  sentinţa civilă nr.1769/05.06.2009 pronunţată de Judecătoria Oneşti a fost admisă acţiunea, s-a dispus ieşirea  din indiviziune conform încheierii din şedinţa publică din 19.11.2008 şi expertizei modificate. S-a atribuit lotul  nr.1 reclamantei  - D.D.format din :  casă construită pe fundaţie beton,  elevaţie  din beton, tălpi lemn, structură de rezistenţă din lemn şi paiantă, acoperită cu ţiglă în valoare de 17240 lei ; grajd construit cu fundaţie şi elevaţie din beton , structura de rezistenţă din lemn şi paiantă, acoperit cu ţiglă, compus dintr-o încăpere cu destinaţia de locuit, o magazie – grajd şi un şopron de legătură , în valoare de 3.496 lei,  grajd nr.2, în valoare de 1037 lei şi platforma, în val. de 864 lei.

A primit construcţii în valoare de 25.131 lei , suprafaţa de 200 mp, cu amplasamentul în punctul „A.D.” situată în judeţul Bacău în valoare de 1040 lei. A fost obligată să plătească sultă câte  346,6 lei pârâţilor B.I., B.S.G. şi B.I.A..

 S-a dispus ca cheltuielile de judecată în sumă de 940 lei vor fi suportate de părţi în suma stabilită în raport de cotele  fiecărei părţi.

Pentru a  pronunţată  sentinţa civilă nr.1769/2009 prima instanţă a reţinut următoarele :

Prin încheierea din şedinţa publică din 19.11.2008 s-a constatat că reclamantul împreună cu defunctul B.I. au dobândit o casă, un grajd, beci, tras apă în curte, făcut instalaţie electrică gard, placat curtea cu ciment şi s-au stabilit cotele de ½ pentru fiecare parte.

De asemenea tot prin această încheiere s-a constatat că defunctul B.I. a lăsat în urmă ca moştenitori legali cu vocaţie la această succesiune pe reclamanta B.I.N. şi pârâţii B.S.G., B.I.A. şi L.L. în calitate de soţ supravieţuitor.

Căsătoria dintre defunct şi intervenienta L.L.a fost desfăcută prin sentinţa civilă nr. 3234/2005 a Judecătoriei Oneşti, jud. Bacău.

Masa succesorală a fost reţinută prin încheiere precum şi cotele succesorale ce se cuvin părţilor din această succesiune.

Pentru identificarea bunurilor reţinute la masa de împărţit bunurile comune şi pentru bunurile succesorale s-a dispus efectuarea unei  expertize care vizează construcţiile reţinute la masa şi terenul  curţi-construcţii în suprafaţă de 200 mp situat în jud.Bacău.

Aşa fiind, instanţa în baza art. 728 din Codul civil, art. 36 alin.2 Cod familie şi art. 673/3 Cod procedură civilă a admis cererea reclamantelor

Împotriva sentinţei civile nr.1769/2009 pronunţată de Judecătoria Oneşti a declarat recurs  pârâtele B.I.A.(prin curator B.M.) şi L.L. considerând  hotărârea pronunţată ca fiind  nelegală şi netemeinică şi solicitând admiterea  recursului şi casarea  cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului se arată  următoarele  :

la rejudecare în mod greşit instanţa a  pronunţat o altă încheiere pe  data de  19.11.2008, rectificată ulterior, întrucât Tribunalul îşi exprimase  un punct de vedere obligatoriu ;

s-au făcut reevaluări ale bunurilor mobile fără a se evalua  porţile de scândură şi gardurile aşa cum s-a dispus prin decizia  de casare;

instanţa nu a acordat  valoarea de 1548 RON ce i se cuvine  intervenientei, instanţa de rejudecare nepronunţându-se  asupra cererii de intervenţie. Nu au fost acordate intervenientei  cheltuielile de înmormântare, casarea  fiind totală.

expertul a identificat suprafaţa de 435,10 m.p. teren curţi-construcţii ca bun propriu al defunctului deşi  iniţial la masa  de împărţit s-au solicitat 200 m.p., solicitând în acest sens, în vederea  soluţionării  complete a  succesiunii defunctului, ca pentru diferenţe până la 435,10 m.p. să se dea o  nouă încheiere de  admitere în principiu potrivit  dispoziţiilor art.673 indice 7 cod procedură civilă. Instanţa de fond  nu a înţeles  temeiul de fapt şi de  drept al cererii.

s-a  solicitat atribuirea loturilor în natură  astfel minorului B.I.A.să îi revină varianta 3 din  expertiză, în sensul de a primi o parte din construcţii cât şi suprafaţa de 187 m.p.  teren. De altfel experţii au  constatat că imobilele  pot fi împărţite în natură şi pentru  criteriul evitării  plăţii sultelor.

 instanţa de fond prin hotărârea pronunţată  a stabilit în mod greşit masa de împărţit valoarea acesteia  determinând sulte eronate.

Intimata-reclamantă  D.D. a depus întâmpinare la dosar prin care solicită în principal  respingerea recursului ca neîntemeiat  şi în subsidiar, admiterea numai în parte a recursului şi modificarea hotărârii recurate doar cu privire  la  sumele stabilite cu titlu de sulte ţinându-se cont de  cota de 1/2.

În motivarea întâmpinării se arată că instanţa la rejudecare a fost ţinută de  indicaţiile instanţei de recurs, însă porţile din scândură nu mai există, de aceea nu se mai regăsesc în  raportul de expertiză, recurenţii nu au formulat nici o  obiecţie la raportul de  expertiză. Asupra creanţei recurentei interveniente, instanţa de rejudecare nu era  competentă a se pronunţa, iar pentru cheltuielile de înmormântare nu se putea efectua  o nouă judecată întrucât şi acest aspect a fost  soluţionat prin sentinţa civilă nr.1440/2007, iar în recurs nu a fost modificată soluţia. Pentru  diferenţa de teren nu s-a  dispus nici un titlu de proprietate. Nu există posibilitatea  partajării în natură a imobilului, iar cota ce revine  copilului din a II-a căsătorie este de doar 1/8. Instanţa de fond nu a reţinut  greşit masa de  împărţit.

În recurs nu s-au administrat probatorii noi.

Analizând  sentinţa civilă recurată prin prisma motivelor de recurs, Tribunalul reţine următoarele :

În ceea ce priveşte primul motiv de  recurs, Tribunalul reţine că  masa de împărţit a fost  stabilită prin  Încheierea  din 27.11.2006 aşa cum a  fost modificată prin  Decizia nr. 465/09.05.2008 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul numărul 780/270/2006. Astfel că instanţa de fond , la rejudecare, nu trebuia să mai pronunţe o nouă încheiere de admitere în principiu.

În ceea ce  priveşte al doilea motiv de recurs, Tribunalul reţine că într-adevăr nu au fost evaluate  gardurile şi porţile din  scândură în cadrul expertizei efectuate în cauză. Astfel că în cauză se impune un  supliment  la raportul de expertiză ce nu se poate face în recurs având în vedere dispoziţiile art. 305 cod procedură civilă.

În ceea ce priveşte al treilea motiv de recurs, Tribunalul reţine că prin Decizia nr.465/09.05.2008 pronunţată de Tribunalul Bacău a fost casată în tot  sentinţa civilă nr. 1440/2007 pronunţată de Judecătoria Oneşti astfel că  instanţa de fond  la rejudecarea cauzei trebuia să se pronunţe pe toate capetele de cerere.

În ceea ce priveşte al patrulea motiv de recurs, Tribunalul reţine că instanţa de fond s-a  pronunţat pe cererea de completare în ceea  ce priveşte diferenţa de teren însă nu a  respectat  procedura prevăzută de dispoziţiile  art.673 indice 7 cod procedură civilă.

Faţă de cele reţinute mai sus, avându-se în vedere  şi dispoziţiile art.312 alin.3 şi 5 cod procedură civilă şi dispoziţiile art.305 cod procedură civilă se impune admiterea recursului, casarea în tot a sentinţei civile recurate şi a încheierii din 19.11.2008 constatându-se că asupra  admiterii în principiu instanţa s-a  pronunţat prin încheierea din 27.11.2006 pronunţată  în dosarul Judecătoriei Oneşti nr.3810/2006, irevocabilă prin  decizia civilă nr. 465/09.05.2008 pronunţată de Tribunalul Bacău  în dosarul nr.780/270/2006.

Urmează a se trimite  cauza spre rejudecare la aceiaşi instanţă.

Faţă de cele reţinute mai sus este superfluă  cercetarea  celorlalte motive de  recurs, urmând ca  acestea să fie avute în vedere la  rejudecare de către instanţa de fond, care va  motiva reţinerea  uneia din variantele raportului  de expertiză.