Spălare de bani

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău nr.670/P/2011 din 18.11.2011 s-a dispus  trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inc. D.I., pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită,  prev. şi ped. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 republicată cu referire la art. 254 al. 1, 2 C.pen., şantaj, prev. de art. 131 din Legea nr. 78/2000, republicată, raportat la art. 194 al. 1 C.pen. şi spălare de bani, prev. de art. 17 al. 1 lit. e din Legea nr. 78/2000, republicată, cu referire la art. 23 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, constând în aceea că în calitate de şef al Ocolului Silvic M.C., jud. Bacău, în baza unei înţelegeri prealabile şi în conlucrare cu inculpatul B.I., brigadier silvic în cadrul aceluiaşi ocol, ambii exercitând funcţii publice în cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor, au pretins şi au primit dreptul de exploatare a materialului lemnos, obţinut legal de reprezentantul persoanei vătămate SC R.C. SRL, administrată de denunţătorul D.C.G., în vederea obţinerii acestui folos material ilicit, cei doi proferând ameninţări cu comiterea unor fapte păgubitoare, constând în întocmirea actului de control în baza căruia denunţătorul ar fi pierdut dreptul de exploatare; în vederea ascunderii şi disimulării adevăratei naturi a provenienţei sau situaţiei juridice a materialului lemnos, rezultat din exploatarea directă, fără drept, în condiţiile expuse în cuprinsul rechizitoriului, au determinat denunţătorul D.C.G. să întocmească, antedatat, acte de vânzare-cumpărare a materialului lemnos exploatat, între SC R.C. SRL şi SC T. SRL, care să ateste o relaţie comercială fictivă, operaţiuni ce au stat la baza efectuării de plăţi fără contra prestaţie, şi inculpatul B.I., pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită,  prev. şi ped. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 254 al. 1, 2 C.pen., şantaj, prev. de art. 131 din Legea nr. 78/2000, republicată, raportat la art. 194 al. 1 C.pen. şi spălare de bani, prev. de art. 17 al. 1 lit. e din Legea nr. 78/2000, republicată, cu referire la art. 23 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, constând în aceea că, în calitate de brigadier silvic în cadrul Ocolului Silvic M.C., jud. Bacău, în baza unei înţelegeri prealabile şi în conlucrare cu inculpatul D.I., şeful ocolului silvic anterior menţionat, ambii exercitând funcţii publice în cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor, au pretins şi au primit dreptul de exploatare a materialului lemnos, obţinut legal de reprezentantul persoanei vătămate SC R.C. SRL, administrată de denunţătorul D.C.G., în vederea obţinerii acestui folos material ilicit, cei doi proferând ameninţări cu comiterea unor fapte păgubitoare, constând în întocmirea actului de control în baza căruia denunţătorul ar fi pierdut dreptul de exploatare; în vederea ascunderii şi disimulării adevăratei naturi a provenienţei sau situaţiei juridice a materialului lemnos, rezultat din exploatarea directă, fără drept, în condiţiile expuse în cuprinsul rechizitoriului, au determinat denunţătorul D.C.G. să întocmească, antedatat, acte de vânzare-cumpărare a materialului lemnos exploatat, între SC R.C. SRL şi SC T. SRL, care să ateste o relaţie comercială fictivă, operaţiuni ce au stat la baza efectuării de plăţi fără contra prestaţie.

Totodată, prin acelaşi rechizitoriu s-a pus în mişcare acţiunea penală şi au fost trimişi în judecată  inculpaţii: D.I. – pentru săvârşirea infracţiunilor de tăiere ilegală de arbori, în forma participaţiei improprii, prev. şi ped. de art. 31 al. 2 C.pen. cu referire la art. 108 al. 3 din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen. şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. şi ped. de art. 25 C.pen. cu referire la art. 290 C.pen., cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen., constând în aceea că:

începând cu luna martie şi până la data de 27.09.2011, în mod repetat, la diferite intervale de timp, conform eşalonărilor, în conlucrare cu inculpatul B.I., a determinat cu intenţie alte persoane, în calitate de „angajate” ale SC T. SRL C., să doboare de pe picior, fără drept, arbori, din partizile 432, 434, 344, 345 şi 350, exploatând astfel cantitatea totală de 766 mc material lemnos, cauzând un prejudiciu total de 56.684 lei şi, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpatul B.I. a determinat pe reprezentanţii SC R.C. SRL M.C. şi SC S. W. SRL Oneşti să emită facturi care să ateste operaţiuni comerciale fictive şi chitanţe/documente care să ateste modalitatea de plată fictivă a acestor operaţiuni, şi B.I. – pentru săvârşirea infracţiunilor de tăiere ilegală de arbori, în forma participaţiei improprii, prev. şi ped. de art. 31 al. 2 C.pen. cu referire la art. 108 al. 3 din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen., folosirea fără drept a dispozitivelor speciale de marcat, prev. şi ped. de art. 112 din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 41 al. 2 C.pen şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. şi ped. de art. 25 C.pen. cu referire la art. 290 C.pen., cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen., constând în aceea că:

începând cu luna martie şi până la data de 27.09.2011, în mod repetat, la diferite intervale de timp, conform eşalonărilor, în conlucrare cu inculpatul D.I., a determinat cu intenţie alte persoane, în calitate de „angajate” ale SC T. SRL C., să doboare de pe picior, fără drept, arbori, din partizile 432, 434, 344, 345 şi 350, exploatând astfel cantitatea totală de 766 mc material lemnos, cauzând un prejudiciu total de 56.684 lei şi, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpatul D.I. a determinat pe reprezentanţii SC R.C. SRL M.C. şi SC S. W. SRL Oneşti să emită facturi care să ateste operaţiuni comerciale fictive şi chitanţe/documente care să ateste modalitatea de plată fictivă a acestor operaţiuni;

Totodată, în calitate de brigadier – şef de district în cadrul ocolului Silvic M.C., în baza delegaţiei de marcare emisă de şeful ocolului Silvic, în mod repetat, în perioada 6.06.2011 – 30.06.2011, a utilizat fără drept dispozitivele speciale de marcat, aplicând mărcile pe un număr mai mare de arbori decât cel declarat în actul de punere în valoare, însumând 233 mc în plus pentru partizile 432 şi 434, ceea ce echivalează cu producerea unui prejudiciu de 17.142 lei, de 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui mc. de masă lemnoasă pe picior.

Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Bacău la nr. 6135/110/2011 data de 21.11.2011.

Inculpaţii au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv, fiindu-le menţinută această stare, în baza art. 300 ind.1 C.pr.pen., la data de 22.11.2011.

La data de 17.01.2012, inculpaţii D.I. şi B.I., prin apărătorii aleşi,  au ataşat la dosar un set de acte medicale şi în circumstanţiere (filele 133-148 vol.I dosar instanţă). 

Inculpatul D.I. a depus, la termenul de jud. din 24.01.2012, înscrisuri vizând activitatea desfăşurată de Ocolul Silvic M.C., cu precădere aceea de Şef de Ocol: Fişa Postului, proces-verbal de predare-primire a parchetului, Adresa nr. 3200/09.08.2011a Primăriei M. C., Notă de Constatare, Eşalonare de tăiere, Contract de vânzare-cumpărare masă lemnoasă pe picior, Act de exploatare-primire a parchetului, Adresa Regiei Naţionale a Pădurilor din 11.10.2011, proces-verbal de constatare încheiat la 11.10.2011 de către Ocolul Silvic M.C. (filele 209-235 vol. I instanţă). Au depus „precizări la încadrările juridice”, date de rechizitoriu”, (filele 31-40 vol. II instanţă).

În apărare, inculpaţii au solicitat audierea martorilor din lucrări, a martorilor în apărare: M.I., C.M., A.G., A.G., B.V., precum şi efectuarea unei expertize tehnice, având ca obiective:

- să se stabilească care dintre cele 2 inventarieri efectuate în cauză este cea corectă, având în vedere diferenţele existente între ele;

- să se stabilească dacă diferenţa de masă lemnoasă de 193m/3 şi de 233 m/3 estimată în plus în APV 434 şi 432 putea fi marcată în 3 zile;

- să se stabilească din ce categorie de arbori face parte volumul de masă lemnoasă estimată în plus: arbori cu diametrul sub 14 cm sau din arbori cu diametrul peste 14 cm;

- să se stabilească dacă volumul estimat în plus este lemn cu valoarea economică ridicată sau nu;

- să se stabilească dacă la reinventariere a existat posibilitatea de a fi inventariaţi şi arbori nemarcaţi şi care au fost doar ciopliţi, având în vedere că prin procesul verbal de a fila 173 dosar se afirmă că sunt cioplaje executate iar amprentele ciocanului sunt ilizibile.

Onorariile de expertiză au fost suportate de către inculpaţi (chitanţele aflate la filele 242-243 vol. II instanţă, şi filele 88-89 vol. III ds. instanţă).

Expertiza tehnică silvică a fost depusă la dosar,aflată în volumul III la filele 1-60.

Împotriva acesteia, a formulat obiecţiuni partea vătămată DIRECŢIA SILVICĂ BACĂU, aşa cum sunt ele cuprinse în adresa aflată la filele 115-117 vol. III ds. instanţă. La aceste obiecţiuni, au ataşat şi alte înscrisuri: „Reziliere către SC R.C.”, adresă din partea Ocolului Silvic M.C. către Primărie, Proces-verbal de predare primire a parchetului, Operativa producţiei silvice pentru lunile septembrie, decembrie 2011,  iulie 2012 (filele 120-131 vol. III instanţă).

Expertul tehnic a răspuns şi acestor obiecţiuni, fiind ataşat la dosar „Suplimentul de expertiză” cu documentaţie aferentă: „Metode şi tabele dentrometrice”, şi 29 de avize de însoţire a mărfii (filele 142-179 vol. III ds. instanţă).

Au fost audiaţi martorii: A.G., A.G., C.M., M.V., G.I., B.M.G., P.A., D.C.G.,  B.I.,  F.A.V., C.N., B.I., N.C.,  G.I., B.C., M.I., M.G., H.I., M.I.F., I.M., C.I., B.I., P.N., N.F., M.D., B.F.C., C.V.D.,  B.D., B.L., A.G., B.A., P.A., J.V., I.M., B.O., D.S.G.,  P.V. ( filele 263, 264, 265,  266, 267, 268, 269, 270-272 vol. I, filele 50, 51, 52-53, 54, 131, 132, 133, 176, 177,  178, 179, 181, 182, 183, 232, 233, 234, 235, 236, 237,  vol. II instanţă,  filele 65, 91, 92, 93, 94, 95, 96,97, 132, vol. III.

La termenul de judecată din 17.01.2012, partea vătămată REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – DIRECŢIA SILVICĂ BACĂU a depus la dosar o serie de înscrisuri: Raport către Direcţia Silvică Bacău, Proces-verbal de exploatare a parchetului, Acte de punere în valoare, (filele 91- 112 vol. I dosar instanţă).

La data de 24.01.2012  au fost audiaţi inculpaţii  D.I.  (declaraţie filele 205-208 vol. I instanţă), şi inculpatul B.I. (filele 202-204 vol. I instanţă).

De la data înregistrării cauzei pe rolul Tribunalului Bacău şi până la 08.03.2012, inculpaţii au formulat cereri de liberare provizorie sub control judiciar la data de15.12.2011, 09.02.2012, instanţa de fond admiţându-le, însă în recursurile promovate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, le-a fost menţinută starea de arest preventiv. La data de 14.03.2012, Curtea de Apel Bacău a respins ultimul recurs promovat de aceeaşi instituţie, împotriva încheierii de şedinţă din 08.03.2012, astfel că de la această dată, inculpaţii au fost puşi în libertate, având instituită măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu (decizia penală nr. 281/14.03.2012 a Curţii de Apel Bacău). 

Instanţa de fond, la termenele de judecată din 17.01.2012 a dispus înlocuirea stării de arest preventiv a celor doi inculpaţi cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. De asemenea, au formulat şi cerere de revocare a stării de arest preventiv, la data de 08.03.2012.

Din motive medicale, cei doi inculpaţi, au solicitat instanţei de judecată, la data de 10.05.2012, înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, cu măsura obligării de a nu părăsi ţara, pentru a se putea deplasa pe întreg teritoriul ţării în vederea efectuării de tratamente medicale. În dovedirea celor solicitate au depus acte medicale: bilete de trimitere, raport de investigaţii imagistice, radiologice, bilet de trimitere, (filele 186-190 vol. II instanţă, Cererile au fost admise, astfel că începând cu această dată, s-a înlocuit măsura iniţială , în sensul că aveau posibilitatea deplasării, în scop medical, pe întreg teritoriul ţării, cu menţinerea în vigoare a acelorlalte obligaţii stabilite anterior la 08.03.2012. Şi ulterior acestui termen, au depus la dosar alte acte medicale: bilet de ieşire din spital (filele 61-64, vol. III instanţă).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

I. LATURA PENALĂ

1. În fapt:  La data de 24.08.2011 numitul D.C.G., domiciliat în com. M.C., jud. Bacău a sesizat organele judiciare cu privire la faptul că inculpatul D.I., şeful Ocolului Silvic M.C., jud. Bacău, împreună cu inculpatul B.I., zis „A.”, brigadier – şef de district în cadrul aceluiaşi ocol silvic, i-au solicitat, sub presiunea ameninţărilor, să cedeze exploatarea a două partizi din pădurea aflată în administrarea Ocolului Silvic mai sus menţionat, în favoarea SC T. SRL C., jud. Bacău, societate controlată de cei doi inculpaţi, în scopul de a dobândi astfel, în mod injust, foloase materiale.

La data de 04.08.2011, denunţătorul D.C.G., în calitate de administrator al SC R.C. SRL M.C., a obţinut, prin licitaţie, dreptul de exploatare a materialului lemnos situat în patru partizi de pe raza fondului forestier aflat în administrarea Ocolului Silvic M.C., judeţul Bacău.

Între societatea reprezentată de denunţător şi Direcţia Silvică Bacău s-a încheiat contractul de vânzare – cumpărare masă lemnoasă pe picior nr. 3494/05.08.2011, în baza căruia Ocolul Silvic M.C. trebuia să îi elibereze  autorizaţiile de exploatare pentru cele patru partizi, respectiv partizile nr. 429, 432, 434 şi 436.

Imediat după licitaţie însă, numitul D.C.G. a fost contactat, mai întâi, de brigadierul silvic, inculpatul B.I. şi mai apoi de şeful Ocolului Silvic, inculpatul D.I. care, prin afirmaţii de genul „nu vei mai avea viaţă bună în Ocol…”, „ai câştigat licitaţia dintr-o întâmplare, întrucât trebuia să o câştigăm noi” şi altele similare, de natură a-l intimida, şi a-i înfrânge voinţa, i-au solicitat să „cedeze” dreptul de exploatare faptică a materialului lemnos din  partizile nr. 432 şi nr. 434 din punctul numit „G.”, societăţii T. SRL C., jud. Bacău, societate cu privire la care, din actele de urmărire penală efectuate în cauză, s-a stabilit că, în realitate, este controlată de reprezentanţii unităţii silvice locale, respectiv inculpaţii din prezenta cauză, prin interpunerea soţiilor acestora, respectiv făptuitoarele B.G. şi D.C..

 Această situaţie rezultă din denunţul formulat de D.C.G., şi a fost confirmată ulterior de probele administrate în cauză, inclusiv listingul telefonic al denunţătorului, ce atestă existenţa convorbirilor purtate de acesta cu inc. D.I., la datele şi orele indicate în denunţ.

Prin manoperele de constrângere mai sus menţionate, inculpaţii au urmărit să dobândească în mod injust un folos pentru ei şi familiile lor, derivat din pretinderea în mod direct a dreptului de exploatare, câştigat în condiţii legale de denunţător, uzând de prerogativele ce decurgeau din atribuţiile lor de serviciu.

Mai mult decât atât, materialul probator administrat în cauză a dovedit în mod neîndoielnic faptul că activitatea infracţională desfăşurată de inculpaţi a fost una mult mai amplă, în cadrul căreia, folosind aceleaşi manopere frauduloase sau manopere frauduloase similare, au pretins şi primit dreptul de exploatare şi al altor partizi, câştigate la licitaţie de SC S. W. SRL Oneşti.

În cauză a rezultat că inculpaţii D.I. şi B.I. au luat hotărârea de a-şi asigura foloase care nu li se cuvin, prin desfăşurarea unor activităţi ilicite, prevalându-se de puterea şi prerogativele derivate din funcţiile ce le deţineau, iar pentru crearea unei aparenţe de legalitate foloaselor dobândite din comiterea acestor fapte penale, au conceput şi realizat un complex de activităţi ilicite, destinat să ascundă adevărata natura reală a provenienţei acestora. Concret, inculpaţii D.I. şi B.I. au convenit să înfiinţeze SC T. SRL C., pe numele unor persoane de încredere, ce figurau în calitate de asociaţi şi administratori, însă în virtutea relaţiilor personale cu acestea, să conducă efectiv activitatea acestei societăţi.

Potrivit prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii, inculpaţii nu aveau dreptul să deţină astfel de societăţi, în condiţiile în care principalul obiect de activitate al SC T. SRL C. consta în prelucrarea şi intermedierea materialului lemnos. Din aceste considerente, inculpaţii au apelat la sprijinul soţiilor lor, respectiv făptuitoarele D.C. şi B.G., care au acceptat să figureze în calitate de asociaţi şi administratori ai SC T. SRL C. până la data de 21.07.2011, când au cesionat părţile sociale în favoarea numitei P., actualmente D., A., nora inculpatului D.I.. Această cesiune a fost însă doar una scriptică, deoarece de administrarea efectivă a societăţii s-au ocupat în continuare inculpaţii şi soţiile lor, acestea din urmă fiind şi împuternicite să desfăşoare operaţiuni pe contul bancar societăţii.

Toate aceste acţiuni au avut ca scop crearea premiselor constituirii unui circuit economico-financiar paralel, aparent legal, pentru ascunderea acţiunilor ilicite de obţinere a foloaselor dobândite de inculpaţi din comiterea infracţiunilor principale, care, în baza actelor de urmărire penală administrate în cauză au conturat pe deplin elementele constitutive ale infracţiunilor de luare de mită, prin şantaj şi demonstrează în mod neechivoc intenţia infracţională a acestora în  urmărirea obţinerii unor foloase necuvenite.

Din denunţul formulat de D.C.G., coroborat cu înregistrările audio prealabile, prezentate de acesta, efectuate în condiţiile art. 916 al. 2 C.pr.pen., cu listingul telefonic, înregistrările audio-video în mediu ambiental şi ale convorbirilor telefonice purtate de denunţător şi de inculpaţi, precum şi din depoziţiile martorilor G.I., M.I.F. şi C.N., rezultă că urmare a ameninţărilor cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, proferate de inculpaţii D.I. şi B.I., D.C.G. a fost constrâns să renunţe la dreptul de exploatare câştigat la licitaţie în partizile 432 şi 434, în favoarea inculpaţilor.

Pentru disimularea operaţiunii ilicite prin intermediul căreia inculpaţii au obţinut practic şi faptic dreptul de exploatare, precum şi pentru a crea o aparenţă de legalitate a provenienţei materialului lemnos rezultat din exploatarea obţinută în condiţiile expuse, la solicitarea inculpaţilor, denunţătorul a întocmit, antedatat, acte de plată a contravalorii masei lemnoase ce urma a fi exploatată din partizile în litigiu de către SC T. SRL C., iar ulterior acte de vânzare-cumpărare a materialului lemnos exploatat, între SC R.C. SRL şi SC T. SRL. Pentru închiderea circuitului financiar, din dispoziţia inculpatului D.I., s-a restituit denunţătorului, de către contabila Ocolului Silvic M.C., martora B.M.G., suma de 978 lei, reprezentând contravaloarea garanţiei pentru cele două partizi în litigiu, 432 şi 434, iar pentru cosmetizarea acestei operaţiuni şi crearea aparenţei neimplicării inculpatului D.I., în această tranzacţie ilicită, denunţătorul a completat ca document justificativ chitanţa nr. 100284 din 2.09.2011, prin care se atestă că SC R.C. SRL a primit de la SC T. SRL suma anterior menţionată.

S-a stabilit că la datele de 31.08.2011 şi 2.09.2011, în baza înţelegerii prealabile denunţate, persoana vătămată D.C.G.  s-a întâlnit, în sediul Ocolului Silvic M.C., cu inculpatul D.I. şi, la solicitarea acestuia din urmă, la data de 2.09.2011, a inserat pe biletul la ordin seria BTRL 3BT nr. 6152469, menţiunea „girat de SC R.C. SRL către Ocolul Silvic M.C.”, la data de 15.08.2011, deci antedatat, astfel încât să se creeze aparenţa începerii exploatării în termenul contractual, care în caz de nerespectare atrăgea sancţiunea întreruperii contractului.

Din probele intruzive administrate autorizat în cauză, rezultă în mod neechivoc împrejurarea că pentru a asigura folosul rezultat în urma exploatării directe şi nemijlocite a materialului lemnos de pe picior, din partizile adjudecate de societatea reprezentată de denunţător, SC T. SRL C. fiind de altfel în mod direct interesată în cauză, având în vedere situaţia faptică a administrării acestei societăţi, în urma unei înţelegeri prealabile dintre inculpaţi, inculpatul B.I. a înmânat inculpatului D.I. biletul la ordin seria BTRL 3BT nr. 6152469, care la rândul său, l-a predat contabilului şef din cadrul Ocolului Silvic M.C., martora B.M., care, la cererea inculpaţilor, l-a completat în numele  SC T. SRL C., la data de 2.09.2011, antedatat, astfel încât să se creeze aparenţa că a fost emis la data de 15.08.2011. Instrumentul de plată susmenţionat a fost primit la aceeaşi dată de către denunţător şi girat în continuare de acesta Ocolului Silvic M.C..

Elocvente în acest sens sunt discuţiile purtate între martorul denunţător D.C.G. şi inculpatul D.I., pe de o parte şi martora B.M.G., pe de altă parte, înregistrate autorizat, din care redăm sintetic:

………………..

D.C.G.: Da’, voiam să plătesc cauţiunea, acuma.

D.I.: Da

D.C.G.: La „Baba Măriuţa” la…

D.C.G.: Mai puţin la ...[ neinteligibil-  n.n.]...

dacă mai aveţi ceva ...[ neinteligibil-  n.n.]...

D.C.G.: Nu, ratele şi…

D.I.: Alea-s ... plătite.

D.C.G.: Îs plătite?

D.I.: Da.

D.C.G.: Şi … cu actele cum facem?

D.I.: O să faceţi factură. ...[ neinteligibil-  n.n.]...

D.C.G.:  ...[ neinteligibil-  n.n.]... La fiecare?

D.I.: Cum?

D.C.G.: La fiecare?

D.I.: ...[ neinteligibil-  n.n.]... nu, nimica dom’le. ...[ neinteligibil-  n.n.]... partida ...[ neinteligibil-  n.n.]...

…………

D.C.G.: Alea aţi început?

D.I.: ...[ neinteligibil-  n.n.]...  Nu, nu ştiu dacă-s începute. ...[ neinteligibil-  n.n.]... Oho! ...[ neinteligibil-  n.n.]... Deci… trebui făcut exact cum îi scris aicea: brad, câţi metri? 55; molid ...[ neinteligibil-  n.n.]... metri; fag, aşa ...[ neinteligibil-  n.n.]... cât îi? ...[ neinteligibil-  n.n.]... pus, 2 lei, 3 lei în plus, cu asta, facută, plătit, ...[ neinteligibil-  n.n.]... factură. Dar o să mă interesez eu ...[ neinteligibil-  n.n.]...  să nu iasă… eu n-am, eu n-am ...[ neinteligibil-  n.n.]... şi … tot ce înseamnă ...[ neinteligibil-  n.n.]... să fie achitat, să fie ...[ neinteligibil-  n.n.]... Asta.

D.C.G.: Era mai bine să … le fi lăsat.

D.I.: Nu mă faceţi, că nu mai ...[ neinteligibil-  n.n.]... Deci dumneavoastră nu trebuia să intraţi la licitaţie. Reţineţi ...[ neinteligibil-  n.n.]... Deci nu trebuia să intraţi la licitaţie.

D.C.G.:  Da’eu n-am, nici n-am ...[ neinteligibil-  n.n.]...

D.I.: ...[ neinteligibil-  n.n.]...

D.C.G.: Da’ n-aveam de unde să ştiu.

D.I.: …[ia din colţul încăperii de lângă bibliotecă un dosar – n.n.]… Partida ...[ neinteligibil-  n.n.]... scrie: Autorizare… unde dracu-i? Scrie: Autorizare în regim propriu. Uite. Da? Aşa scrie. Autorizare în regie proprie. Am băgat-o… la insistenţele cuiva. …[ duce dosar de unde l-a luat – n.n.]… Deci n’...[ neinteligibil, revenind la masa de lucru -  n.n.]...  Nu aveţi ...[ neinteligibil-  n.n.]... de genul ăsta. Adică eu ştiu ce trebuie să ştiu şi nu dumneavoastră faceţi ce vreţi. ...[ se ridică apoi de la masa de lucru cu un biblioraft în mâini-  n.n.]... Bine...[ neinteligibil, părăsind încăperea -  n.n.]...

D.C.G.: Trăiţi!

D.I.: Sănătate.

...[Conform imaginilor video, D.C.G., la ora 08:34:53 se ridică şi traversează iese din biroul lui D.I., trece prin altă încăpere şi se opreşte în biroul numitei B.M. – G. care se află la masa de lucru. Susnumita iese din birou, apoi revine, discută cu o colegă pe nume VIORICA probleme legate de serviciu dar care nu au legătură cu cauza. Apoi în birou intră un coleg al susnumitei care îi remite nişte documente. Începând cu ora 08:46:30 şi până la ora 08:47:45, B.M. – G. poartă cu D.C.G. următorul dialog -  n.n.]...

D.C.G.: Tu calculează-mi  cauţiunile la “BABA MĂRIUŢA”, la aia care o să …înceapă de la 1 septembrie, la “CLOCOTICI”

B.M. – G.: Trebui trecut pe Autorizaţie, că dacă nu…

D.C.G.: Păi am Autorizaţie

B.M. – G.: Păi dacă ai Autorizaţie, plăteşti cauţiunile la toate 3.

D.C.G.: La toate 3. La astea…

B.M. – G.: La 1 septembrie...[ neinteligibil-  n.n.]...

D.C.G.: La astea două de la “G.” plăteşte altcineva.

B.M. – G.: Da’ care dacă tu nu...[ neinteligibil-  n.n.]...

D.C.G.: “G.” . 400… Ia vezi Contractul.

B.M. – G.: Păi aici îi Contractul. Dar nu scrie dacă-i de la “G.” sau de unde. Scrie partida: 429, 432, 434, 403...[ neinteligibil-  n.n.]...

…………………

D.C.G.: Plăteşte altcineva.

……………………...

B.M. – G.: Păi da. Şi ”altcineva-ul” ăla, nu trebuie s-aducă banii?

D.C.G.: Patru. Mai e una mică

B.M. - G. : ...[ neinteligibil-  n.n.].

D.C.G.: Da 40 de metri cubi la aia şi e închisă.

D.I.: Aşa. Rugămintea mea ca să nu greşească…Uitaţi cum trebuie să facă factura…

B.M. - G. : Dar ţi-am scris…

D.C.G.: Da mi-a dat o hârtiuţă… Da a scris .. masă lemnoasă pe fir. (n.n.: se referă la documentul ce a fost predat de contabila B.M.G. martorului denunţător D.C.G., cu menţiunile ce trebuiau completate la întocmirea facturilor de vânzare a masei lemnoase pe fir, după modelul existent în cadrul ocolului, document ce se află la dosarul cauzei la fila 42 bis, vol.I, în original).

D.I.: Ce să scrie?Masă lemnoasă pe fir. Masă lemnoasă pe fir şi la preţ în loc să puneţi preţul de adjudecare o să puneţi cu un leu în plus sau doi .

D.C.G.: Păi da, da în cazul acesta figuraţi dumneavoastră ca exploatare.

D.I.: Da domnule, păi să…nu, nu ...[ neinteligibil-  n.n.]... Da , da păi în orice moment orice înseamnă responsabilităţi, acolo, doamne fereşte cioate nu ştiu ce, automat ...[ neinteligibil-  n.n.]... în contract. Nu mai aveţi treabă ca şi ...[neinteligibil-  n.n.]...

………………………..

B.M. - G.: ...[ neinteligibil-  n.n.]...şi tu pui doar preţul altfel decât ţi-am dat eu că ţi-am dat… 23,1 sau…

D.C.G.: pun mai…

B.M. - G.: 24…

D.I.: 25 poftim…!

B.M. - G.: Da?

D.C.G.: Da.

....................................

D.C.G.: Scriem amândoi sau mă duc la contabilă?

B.I. : Da ce trebuie să scriu? Ia!

D.C.G.: Avizul şi factura

B.I. : Păi avizul scrie-l tu!

D.C.G.: Păi eu scriu da…

B.I. : Tu s-o scrii acolo şi eu ...[ neinteligibil-  n.n.]....

D.C.G.: Eu ştiu da ...[ neinteligibil-  n.n.]... Trebuie să tai avizul.

B.I. : Tai avizul în baza actelor.. Că eu am registru …tu nu faci…adică tu nu ai treabă. Eu am registru de intrare altu care-l fac la rampă...[ neinteligibil-  n.n.]...loco cioată şi tu mi-ai predat mie loco cioată şi mi-l facturezi mai mult.

D.C.G.: Da şeful spune pe fir, deci să-i fac avizul masă lemnoasă pe fir. În cazul acesta ţie îţi trebuie autorizaţie de exploatare.

B.I. : Nu dragă şefu’ îi cu dus întors nu-i cu ...nu ştie.

D.C.G.: Nu ştie?

B.I. : Da de unde să ştie? Tu mi-l faci mie.

D.C.G.: Hai da unde mergem să facem..

B.I. : La crâşmă nu că ne vede lumea…

………………………………….

D.C.G.:  Dă-mi un pix.

B.I.: Termini, acolo?

D.C.G.:  M-ai lu’, m-ai lucrat drace!

B.I.: Eu nu te-am lucrat.

D.C.G.:  M-ai lucrat.

B.I.: Băi, să-ţi spună...[ neinteligibil-  n.n.]...

D.C.G.: M-ai oprit atunci a doua zi şi cică „dă-mi şi mie una”. Ai văzut că nu ţi-am dat. Ce-ai zis: „las’ că-l f..t pe ăsta şi-i iau trei”.

B.I.: Cu ce? Cu frasinu?

D.C.G.:  Nu cu frasinu’ bă, cu partizile mă.

B.I.: Bă stai aşa. Mă, mă laşi oleacă? Ăstea s-au marcat. Data trecută… dacă eu mint cu ceva să dea Dumnezeu în cap să cad aici. Şi i-am spus lui domnu’ D.. Zic: ”bre uite fi-i atent care-i care-i treaba”: zic eu „actele le-ai făcut, mata ai spus că le-ai scos la licitaţie”. Şi el a uitat să-l sune pe F. nici mie nu mi-a spus că a zis aşa...[ neinteligibil-  n.n.]... : „eu vorbesc cu C.” „ „Bre vorbeşti?” „Da. Eu vorbesc nu-i treaba ta”. Şi eu pe baza asta nu i-am spus lui F. să vină acolo. F.  a fost la…

D.C.G.: A fost şi nu a fost înscris nimeni. Eu le-am luat la negociere.

B.I.: N-o fost nic’. Şi F. pe baza că el vorbeşte, D. vorbeşte cu tine eu nu i-am spus lu’F. să vină. F. lua… de prima dată.

D.C.G.:  Eu am .... Deci eu am fost înscris la toate şi m-am trezit cu ele la negociere. M-am întâlnit cu tine, mi-ai zis „dă-mi una”. Na ai văzut: ţi-am zis că nu şi la 5 jumătate mă sună şeful că „bă, trei…

…………………………….

D.C.G.: Fac cu data… de azi.

………………………...

D.C.G.: Tai cu data de azi?

B.I.: Da.

D.C.G.: Şi tu încarci în baza la ăsta ...[ neinteligibil-  n.n.]..

B.I.: Da eu fac un registru de intrări- ieşiri ca, ca depozit …

D.C.G.: Da, da din rampă tre’ să plece cu aviz de-al tău care intră în depozitul tău. Registru-i la societate.

……………………………..

B.I.: Eu nu te încurc pe tine.. ...[ neinteligibil-  n.n.]... Da unde-i Actul de Punere în Valoare? ..[ neinteligibil-  n.n.]...?

D.C.G.: Da nu-i la mine e la voi.

B.I.: Nu...[ neinteligibil-  n.n.]...

D.C.G.: Da’ păi să vedem pe ce tăiem …50 de metri la una 50 de metri la una. Îţi, îţi fac două avize şi o singură factură.

B.I.: Da. Ăă, 50 la una 50 la una. Da-i…

D.C.G.: Conform eşalonării. Pe luna trecută.

……………………………

D.C.G.: Partida 432, nu?

B.I.: Da.

D.C.G.: S C T., SRL… J-ul.

B.I.: 04 178 pe 2000, ...[ neinteligibil-  n.n.]...

……………………………

D.C.G.: Aşa. Ce trecem în ăştia 50 de metri?

B.I.: Păi trece.... ia să vedem: aceala care-i?

D.C.G.: 432-ul.

Înregistrările audio-video în mediul ambiental mai sus menţionate se coroborează cu declaraţia martorei B.M., cu declaraţia martorului denunţător şi  nu în ultimul rând, chiar cu declaraţiile inculpaţilor,  ale martorilor care au exploatat efectiv materialul lemnos, precum şi cu extrasele de cont.

Este de reliefat în acest sens că nici la data de 15.08.2011 şi nici ulterior, între cele două societăţi nu exista o relaţie comercială sau contractuală care să constituie un mod justificativ pentru emiterea acestui bilet la ordin, iar data de 15.08.2011 este o zi nelucrătoare, aşa cum rezultă şi din declaraţia martorei B.M.G..

Procesele-verbale de redare a interceptărilor audio-video în mediul ambiental la data de 2.09.2011, coroborat cu declaraţia martorului denunţător D.C.G., cu documentele de plată, ridicate de la Ocolul Silvic M.C. cu ocazia flagrantului şi cu declaraţia martorei B.M., atât cea dată iniţial în cauză la data de 27.09.2011, cât şi ulterior, la data de 18.10.2011, a rezultat că restituirea garanţiei depuse de denunţător în vederea participării la licitaţie, a fost realizată de către inculpatul D.I. la data de 2.09.2011. Acest inculpat a dispus contabilei Ocolului Silvic M.C., având în vedere că denunţătorul urma a fi privat de exploatarea şi beneficiile aferente ulterioare, ce puteau fi obţinute din comercializarea materialului lemnos, să îl cheme pe denunţător la ocol pentru a i se restitui  contravaloarea garanţiei, ceea ce s-a şi întâmplat, concomitent  începerii exploatării în cele două partizi.

Antedatarea acestui instrument de plată se justifică prin aceea că, datorită presiunilor exercitate asupra denunţătorului de către inculpaţi, se depăşise termenul de începere a exploatării, conform eşalonării anexă la contractul de vânzare-cumpărare masă lemnoasă pe picior, situaţie care, potrivit prevederilor contractuale, constituia caz de reziliere a contractului, atribuţie care revenea şefului de ocol.

Pentru a disimula adevărata operaţiune mai sus menţionată, ca document justificativ, a fost întocmită de către denunţător chitanţa seria RZN nr. 100284 din data de 2.09.2011, ce atestă scriptic dovada plăţii de către SC T. SRL C., către SC R. SRL M.C.,  a garanţiei necesare exploatării partizilor 432 şi 434, deşi din probele administrate în cauză rezultă că suma atestată în această chitanţă a fost înmânată martorei B.M. de către inculpatul D.I., în contul ocolului silvic,  această garanţie rămânând constituită de către SC R. SRL M.C., întrucât potrivit contractului de vânzare-cumpărare masă lemnoasă pe picior „cap.II, pct.2-4, garanţia la licitaţia plătită la înscriere face parte din valoarea contractului şi se va deconta la ultima rată”.

Ulterior, cei doi inculpaţi au dispus începerea executării efective a exploatării partizilor 432 şi 434, sens în care „au angajat” muncitori care au realizat tăierile de arbori de pe picior, la solicitarea expresă a inculpatului B.I. şi în baza înţelegerii pe care acesta a avut-o cu coinculpatul D.I., materialul lemnos astfel exploatat intrând în gestiunea SC T. SRL C., deşi această societate nu era atestată de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură în acest sens, potrivit prev. art. 62 al. 2 din Legea nr. 46/2008, privind Codul silvic. 

Conform eşalonării, până la data de 27.09.2011, data realizării acţiunii flagrante, s-a exploatat cantitatea totală 158 mc de material lemnos, conform reconstituirii masei lemnoase exploatate realizate de Direcţia Silvică Bacău.

Având în vedere că preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constării faptelor, era de 74 lei, iar tăierea fără drept de arbori din Fondul Forestier Naţional, astfel cum este definit acesta în art. 1 al. 1 din Legea nr. 46/2008, indiferent de natura dreptului de proprietate, din partizile susmenţionate a fost determinată a fi efectuată de către inculpaţii D.I. şi B.I. care au calitatea de personal silvic, prin intermediul SC T. SRL C., societate înfiinţată de inculpaţi pe numele unor interpuşi, tocmai în acest scop şi care nu deţine atestat de exploatare, apreciem că în cauză sunt realizate elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 108 al. 3 din Legea nr. 46/2008, în forma participaţiei improprii, prev. şi ped. de art. 31 al. 2 C.pen. cu referire la art. 108 al. 3 din Legea nr. 46/2008 cu aplic. art. 41 al.2 C.pen.

Pentru justificarea operaţiunilor de transport a materialului lemnos efectuate de SC T. SRL C. şi pentru crearea unei aparenţe de legalitate a foloaselor derivate din cedarea dreptului de exploatare, inculpaţii D.I. şi B.I.  l-au pus pe denunţător, să întocmească factura seria RZN nr. 000303 din data de 5.09.2011 şi avizele de însoţire a mărfii nr. 0701637 şi 0701738, conferind astfel bunului rezultat din săvârşirea infracţiunilor aparenţa de legalitate, respectiv faptul că bunul ar fi fost dobândit în urma unei afaceri şi operaţiuni legale de vânzare-cumpărare a materialului lemnos la drum auto (ca şi când ar fi fost doborât de pe picior de către  titularul de drept al exploatării,  SC R.C. SRL M.C.) şi nu pe fir, adică de pe picior, neexploatat.

Din examinarea facturii anterior menţionate, rezultă că operaţiunea de vânzare-cumpărare a vizat întreaga cantitate de material lemnos marcat spre exploatare în prima tranşă, conform documentelor pentru exploatare, la un preţ mult sub preţul pieţii, respectiv cuantumul acestuia acoperind doar cheltuielile aferente participării la licitaţie şi cauţiunilor plătite de denunţător, ceea ce demonstrează în mod neechivoc prejudicierea, prin manopere ilicite, a societăţii comerciale reprezentată de denunţător.

Ulterior, în baza datelor şi indiciilor certe şi temeinice că inculpaţii, în realizarea activităţilor infracţionale anterior precizate, au continuat să exploateze şi să comercializeze materialul lemnos, folosindu-se de societatea SC T. SRL C., în scopul evident al obţinerii de foloase materiale proprii, iar la data de 23.09.2011 au contactat din nou denunţătorul, solicitându-i să se prezinte la ocol, pentru întocmirea actelor necesare începerii exploatării pe luna octombrie 2011, la data de 27.09.2011 a fost organizată acţiunea de prindere în flagrant a inculpaţilor D.I. şi B.I., fiind astfel stopată activitatea de execuţie a unor noi acte materiale prin intermediul cărora să se urmărească crearea aparenţei de legalitate a provenienţei materialului lemnos.

Cu ocazia percheziţiei efectuate la  sediul Ocolului Silvic M.C., echipa operativă constituită din procuror şi ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul D.G.A. Bacău, a identificat, în biroul inculpatului D.I., pe acesta, împreună cu martorul denunţător D.C.G. şi inculpatul B.I., acesta din urmă având în mână cele două dosare de exploatare a partizilor adjudecate de denunţător în punctul G..

Conform înregistrărilor în mediul ambiental, efectuate autorizat în cauză, se relevă că la data de 27.09.2011, în jurul orelor 10.30 – 11.00, martorul denunţător D.C.G. s-a deplasat la sediul Ocolului Silvic M.C., la solicitarea inculpaţilor, în vederea întocmirii tuturor documentelor necesare în baza cărora să se creeze aparenţa de legalitate, pentru continuarea exploatării pe luna octombrie 2011 în partizile în litigiu.

Concret, se evidenţiază că, din dispoziţia inculpatului D.I., inculpatul B.I. urma să-l supravegheze pe denunţător, în vederea întocmirii actelor, după acelaşi model ca şi în situaţia în care s-a procedat în momentul în care s-a cedat exploatarea pentru prima tranşă, aferentă lunii septembrie 2011.

Actele identificate în cele două dosare, în original, respectiv procesele-verbale de predare a postaţei nr. 1 din partida 432, datat 10.08.2011, precum şi de predare a postaţei nr. 2, din aceeaşi partidă, datat 20.09.2011, deşi era data de 27.09.2011, nu sunt semnate de către autorităţile abilitate din partea Ocolului Silvic M.C., la rubrica am predat, iar la rubrica am primit, este semnat doar primul proces-verbal.

Aceeaşi situaţie este valabilă şi în cazul dosarului întocmit pentru partida 434, numai că procesul-verbal de predare primire a postaţei nr. 2 este datat 16.09.2011.

Concomitent, s-a procedat la efectuarea de percheziţii la punctul de lucru al SC T. SRL, situat în com./sat M.C., judeţul Bacău şi la locuinţele inculpaţilor, precum şi o constatare la faţa locului, în partizile în litigiu.

Cu ocazia desfăşurării acestei activităţi este relevant de menţionat că, la domiciliul inculpatului D.I. au fost identificate şi documente ale societăţii SC T. SRL, iar la domiciliul inculpatului B.I. au fost identificate faptic acte ce reflectă întreaga evidenţă contabilă a societăţii T. SRL, situaţie ce demonstrează în mod neechivoc implicarea inculpaţilor în administrarea şi coordonarea acestei societăţi.

In partizile în litigiu, respectiv cele care au format obiectul denunţului ce a stat la baza demarării cercetărilor în prezenta cauză, au fost identificaţi un număr total de 68 de arbori, de diferite esenţe, care purtau la baza arborelui amprenta ciocanului rotund, fără a avea inscripţionat însă în partea superioară, la înălţimea de 1,30 m., numărul de inventar, conform carnetului de inventariere, aflat la dosarul partizilor, aspect ce contravine reglementărilor silvice în vigoare.

De asemenea, ocazionat de reinventarierea materialului lemnos a fost identificată marcată o cantitate totală de 233 mc în plus faţă de actul iniţial de punere în valoare, întocmit pentru partizile 432 şi 434, iar marcarea a fost realizată de către inculpatul B.I., cu nerespectarea reglementărilor specifice în vigoare a dispozitivelor speciale de marcat.

Activitatea infracţională desfăşurată de inculpaţi a fost una mult mai amplă, în cadrul căreia, folosind aceleaşi manopere frauduloase sau manopere frauduloase similare, au obţinut, dreptul de exploatare şi al partizilor nr. 344, 345 şi 350, drept câştigat prin licitaţie de SC S. W. SRL Oneşti, conform contractului de vânzare-cumpărare masă lemnoasă pe picior nr. 3361/28.02.2011 încheiat între Direcţia Silvică Bacău şi această din urmă societate menţionată.

Din declaraţia administratorului statutar al SC S. W. SRL Oneşti, martorul H.I.,  rezultă că, după câştigarea licitaţiei, inculpatul B.I. zis „A.”, l-a întrebat dacă are posibilitatea de a exploata, în termenele prevăzute în eşalonare, având în vedere că partizile licitate de acesta erau situate tot în districtul atribuit în responsabilitatea sa.

Întrucât SC S. W. SRL Oneşti mai avea şi alte partizi în exploatare, timpul din punct de vedere meteorologic era nefavorabil şi unul dintre  TAF-urile societăţii se defectase, cunoscând că nerespectarea termenelor de exploatare atrage sancţiuni ce pot merge până la rezilierea contractului şi interdicţia de a participa la licitaţiile ulterioare, H.I. a acceptat să cedeze exploatarea masei lemnoase pe fir sau pe picior din cele trei partizi, inculpatului B.I..

Conform probatoriului administrat în cauză, rezultă în mod neechivoc că inculpatul B.I., în conlucrare şi cu acordul deplin al „coasociatului” său, inculpatul D.I., au procedat la întocmirea formalităţilor necesare exploatării (emiterea autorizaţiei de exploatare, predarea - primirea parchetului, predarea-primirea postaţelor şi achitarea ratelor de exploatare şi a cauţiunii) şi au dispus efectuarea actelor de exploatare efectivă, cu angajaţii SC T. SRL C. sau a forţei de muncă necalificate (zilieri).

Pentru disimularea adevăratei naturi a provenienţei, dispoziţiei şi circulaţiei materialului lemnos, cunoscând că acesta provine din comiterea unei fapte de exploatare fără drept, inculpaţii B.I. şi D.I. au procedat la întocmirea de documente de plată şi facturi, între SC T. SRL şi SC S. W. SRL,  în aceeaşi manieră în care au procedat şi în cazul SC R. SRL M.C..

Elocvente în acest sens sunt procesele-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice, interceptate autorizat, purtate în cauză de către inculpaţi, la data de 13.09.2011, ora 08:34:34, din care redăm sintetic, cu titlu exemplificativ, după cum urmează:

………………….

B.I.:..In dreapta, acolo la birou…

D.I.: Da.

B.I.: este un instrument de plată.

D.I.: In dreapta, unde?Intr-unul din sertare!

B.I.:Da, la dvs.

D.I.: Stai să-l caut că nu-l găsesc.

B.I.: Acolo, trageţi stânga…în stânga.

D.I.: Stânga sau dreapta.

B.I.:In sertar, la birou, în stânga.

D.I.: Aşa, gata. Am găsit un plic.

B.I.: Păi acela trebuie dat lu doamna contabilă pentru 350 (n.n. se referă la partida 350 câştigată la licitaţie de SC S. W. SRL)

D.I.: 350 fiind care? Partida…

B.I.:Partida asta din 58.

D.I.: Din 58. Gata, mă uit. Si o plătim toată?

B.I.: Păi da atâta mai e, o rată, pe toată…Is astealalte de la vale. Dar nu poate să le treacă pe un instrument de plată toate.

D.I.: Cum să nu!

B.I.:Că cec-ul ăsta e pentru F., ălalalt e pentru D. (n.n. referirea la F. are legătură, aşa cum s-a dovedit din probele administrate în cauză cu SC S. W. SRL, F.A.V. fiind naşul administratorului statutar al societăţii, iar referirea la D. are legătură cu denunţătorul).

D.I.: Da. Dar acesta este…trebuie girat: de către – către.

..................................

Din această convorbire telefonică rezultă în mod neechivoc existenţa înţelegerii prealabile şi a conlucrării efective dintre cei doi inculpaţi în comiterea faptelor şi se coroborează perfect cu celelalte probe administrate în cauză, respectiv declaraţiile martorilor G.I. şi I.M., pădurari în cantoanele cărora se aflau situate partizile ce trebuiau exploatate în mod legal de către SC R. SRL M.C. şi, respectiv SC S. W. SRL Oneşti, cu declaraţia martorului H.I., administratorul acestei din urmă societăţi, cu declaraţiile angajaţilor SC T. SRL pe linia de exploatare a materialului lemnos din aceste partizi, respectiv N.C., B.C., P.N., G.I., N.F., B.F.C., cu declaraţia martorei B.M., contabila Ocolului Silvic M.C., precum şi cu copiile facturilor şi avizelor de însoţire a mărfii, depuse  la dosarul cauzei de martorul H.I. şi copiile ordinelor de plată ridicate de la Ocolul Silvic M.C. cu ocazia percheziţiilor.

Astfel, se reliefează că SC S. W. SRL a emis la data de 31.03.2011, pentru plata cauţiunii şi a primei rate de exploatare, CEC-ul BRDE 1BC0216831, cu privire la care există date certe că atunci când a fost introdus la plată de contabila ocolului, martora B.M.G., banii necesari pentru decontare au fost depuşi în contul acestei societăţi de către inculpatul B.I..

Plăţile s-au efectuat cu bilete la ordin emise la datele de 5.04.2011, 5.05.2011 şi 5.08.2011, de către SC T. SRL în favoarea SC S. W. SRL şi girate de această din urmă societate în favoarea Ocolului Silvic M.C..

Relevantă în acest sens este convorbirea telefonică purtată între inculpaţi la data de 02.09.2011, ora 09:16:21, din care redăm în extras:

B.I.: Da. ……..!

CETĂŢEAN:  Ăă, A.

B.I.: Da, hai că nu… ăi zgomot de maşină, da!

CETĂŢEAN: Ă, ai plătit ăia 100 de metri la… S.?

B.I.: Da, da. Am făcut… predat, da.

CETĂŢEAN: Da?

B.I.: Da, da. O fost doamna contabilă ieri

CETĂŢEAN: Bine, salut.

............................

Sumele de bani obţinute din exploatarea fără drept efectuată de SC T. SRL, disimulate prin întocmirea de facturi de vânzare-cumpărare a masei lemnoase fasonate, de la SC S. W. SRL, au fost transferate prin conturile celor două societăţi, în scopul ascunderii adevăratei origini.

Conform reconstituirii masei lemnoase exploatate din dispoziţia inculpaţilor din partizile 344, 345 şi 350, reconstituire realizată de Direcţia Silvică Bacău, a rezultat că s-a exploatat cantitatea totală 608 mc de material lemnos.

Având în vedere că preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constării faptelor, era de 74 lei, iar tăierea fără drept de arbori din Fondul Forestier Naţional, astfel cum este definit acesta în art. 1 al. 1 din Legea nr. 46/2008, indiferent de natura dreptului de proprietate, din partizile susmenţionate a fost determinată a fi efectuată de către inculpaţii D.I. şi B.I. care au calitatea de personal silvic, prin intermediul SC T. SRL C., societate înfiinţată de inculpaţi pe numele unor interpuşi, tocmai în acest scop şi care nu deţine atestat de exploatare, apreciem că în cauză sunt realizate elementele constitutive ale infracţiunii prev. şi ped. de art. 31 al. 2 C.pen. cu referire la art. 108 al. 3 din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 41 al. 2 C.pen.

Pentru disimularea adevăratei naturi a provenienţei, dispoziţiei şi circulaţiei materialului lemnos, cunoscând că acesta provine din comiterea unei fapte de exploatare fără drept, inculpaţii au determinat pe H.I., reprezentantul legal al SC S. W. SRL Oneşti să emită facturi care să ateste operaţiuni comerciale fictive şi chitanţe care să ateste modalitatea de plată fictivă a acestor operaţiuni.

Situaţia de fapt rezultă din probatoriul administrat la urmărirea penală şi cercetarea judecătorească: 

VOLUMUL I

-  Denunţul formulat de către numitul D.C.G. – fl. 12-14; Proces – verbal de sesizare din oficiu – fl. 15;  Declaraţia numitului D.C.G. – fl. 30-32; Contract de vânzare – cumpărare masă lemnoasă pe picior nr. 3494 din 05.08.2011 – fl. 33-37; Regia Naţională a Pădurilor – Direcţia Silvică Bacău – Caiet de Sarcini – fl. 38-40; Copie xerox  bilet la ordin seria BTRL nr. 6152469 – fl. 41; Chitanţe emise de SC R. – COM SRL – fl. 42, 42 bis,  43; Aviz de însoţire primar– fl. 44, 45; Facturi fiscale – fl. 46, 47; Procese – verbale de efectuare a actelor premergătoare – fl. 48, 49-50, 51-52, 55-57, 72, Referat întocmit de DGA – Serviciul Anticorupţie Bacău – fl. 53-54; Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bacău – furnizare informaţii SC T. SRL – fl. 28-64; Proces – verbal de consemnare a rezultatului verificărilor efectuate – fl. 65-66; Referatul întocmit de DGA – Serviciul Anticorupţie Bacău – fl. 67-71; Referat cu propunere de autorizare în vederea efectuării de percheziţii domiciliare – fl. 73-78; Autorizaţii de percheziţie nr. 4711/110/2011 din 26.09.2011 emisă de Tribunalul Bacău – fl. 79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88; Proces – verbal de efectuare a percheziţiei domiciliare – fl. 89-104; 1 CD ce conţine percheziţia efectuată la Ocolul Silvic M.C.- Jud. Bacău – fl. 105; Planşă fotografică cuprinzând imagini preluate în timpul şi cu ocazia percheziţiei efectuate la sediul Ocolului Silvic M. C. – fl. 106-109; Dosar privind exploatarea masei lemnoasa pe la partida 432 ridicat de la Ocolul Silvic M.C., ce conţine 33 file- fl. 110;  Dosar privind exploatarea masei lemnoasa pe la partida 434 ridicat de la Ocolul Silvic M.C., ce conţine 23 file – fl. 111; Proces – verbal de efectuare a percheziţiei – fl. 112-117; Un CD ce conţine video-filmare cu percheziţia efectuată la sediul SC T. SRL – fl. 117/1; Planşă fotografică cu aspecte fixate cu ocazia percheziţiei la sediul SC T. SRL – 117/2-117/5; Proces – verbal de efectuare a percheziţiei domiciliare – fl. 118-123; CD ce conţine video-filmare cu ocazia percheziţiei domiciliare din 27.09.2011  la inc. D.I. – fl. 124; Planşă fotografică cu aspecte fixate cu ocazia percheziţiei la domiciliului numitului D.I. –fl. 125-128; Proces – verbal de efectuare a percheziţiei domiciliare la numitul B.I. –fl. 129-142; Un CD ce conţine video-filmare cu ocazia percheziţiei domiciliare din 27.09.2011  la inc. B.I. – fl. 143; Planşă fotografică cu aspecte fixate cu ocazia percheziţiei la domiciliului numitului B.I. –fl. 144-154; Proces – verbal de efectuare a percheziţiei  la partida nr. 432- fl. 154-155; Un CD ce conţine video-filmare privind percheziţia efectuată la partida nr. 432- fl. 157; Planşă fotografică cu aspecte fixate cu ocazia percheziţiei la partida nr. 432 – fl. 158-160; Proces – verbal de constatare şi inventariere a masei lemnoase  ce aparţine SC T. SRL C., identificată în punctul u.p.6 G., în rampă, provenind de la S. W. SRL O. – fl. 161; Adresa Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava – fl.  162; Carnetele de marcare – inventariere – fl. 163-171; Nota de constatare întocmită de  Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava – fl.  172 -175; Adresa IPJ Galaţi şi procesul – verbal de sancţionare contravenţională – fl. 180-181; Declaraţie martor denunţător D.C.G. – fl. 185-191; Declaraţie martor C.I. – fl. 193-197; Declaraţie martor P. (actualmente D. ) A. – fl. 198-199; Declaraţie martor B.M. – G. – fl. 200-203, 204-210; Declaraţie martor M.V. – fl. 219-221, 222-226; Declaraţia numitei B.G. – fl. 229-231; Declaraţie martor B.I. – fl. 232- 233; Declaraţie martor G.I. – fl. 234 – 236, 237-239; Declaraţie martor F.A.V. – fl. 240-241, 242-243; Declaraţie martor M.I.F. – fl. 244-246; Declaraţie martor C.N. – fl. 247-251; Declaraţie martor H.I. – fl. 252-255; Xerocopie contract de vânzare – cumpărare masă lemnoasă pe picior  nr. 3361 din 28.02.2011 – fl. 256-264; Facturi fiscale  şi avize de însoţire primar– fl. 265-266, 267-268, 269-270;  Declaraţie martor N.C. fl. 271-272; Declaraţie martor G.I. – fl. 273-274; Declaraţie martor C.V.D. – fl. 300-301;  Declaraţie martor I.M. – fl. 384-386; Declaraţie martor  B.F.C. – fl. 387-388; Declaraţie martor  M.D. – fl. 389-390; Declaraţie martor N.F. – fl. 391; Declaraţie martor G.I. – fl. 392-394; Declaraţie martor P.N. – fl. 395-396; Declaraţie martor A.G. – fl. 397-399; Declaraţie martor B.L. – fl. 400-402; Declaraţie martor B.C. – fl. 403.

VOLUMUL II - Declaraţia martorului denunţător D.C.G. – fl.1; Încheierea nr. 703/2011 a Tribunalului Bacău din data de 30.08.2011 – fl. 2-6; Autorizarea de interceptare nr. 625/2011 emisă de Tribunalul Bacău – fl. 7-8; Proces – verbal întocmit de DGA privind redarea în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de D.C.G. cu numitul D.I. – fl. 9-16; CD ce conţine convorbirea telefonică purtată de D.C.G. cu numitul D.I. – fl. 17; Proces – verbal întocmit de DGA privind redarea în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de D.C.G. în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău – fl. 18-39; CD ce conţine  convorbirilor telefonice în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău - fl. 40; Proces – verbal întocmit de DGA privind redarea în formă scrisă a convorbirilor în mediul ambiental purtate de D. C.  G. în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău – fl. 41- 48; CD ce conţine  convorbirile înregistrate în mediul ambiental purtate de D. C.  G. în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău - fl. 49; Proces – verbal întocmit de DGA privind redarea în formă scrisă a  convorbirilor în mediul ambiental purtate de D. C.  G. în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău – fl. 50-58; CD ce conţine  convorbirile înregistrate în mediul ambiental purtate de D. C.  G. în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău -  fl. 59;  Proces – verbal întocmit de DGA privind redarea în formă scrisă  a convorbirilor în mediul ambiental purtate de D. C.  G. în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău – fl. 60-76; CD ce conţine  convorbirilor în mediul ambiental  purtate de D. C.  G. în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău - fl. 77; Proces – verbal întocmit de DGA privind redarea în formă scrisă a convorbirilor în mediul ambiental  purtate de D. C.  G. în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău – fl. 78-87; CD ce conţine  convorbirile înregistrate în mediul ambiental  purtate de D. C.  G. în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău - fl. 88; Proces – verbal întocmit de DGA privind redarea în formă scrisă a  convorbirilor în mediul ambiental  purtate de D. C.  G. în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău – fl. 89-104; CD ce conţine  convorbirile înregistrate în mediul ambiental  purtate de D. C.  G. în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău - fl. 105; Proces – verbal întocmit de DGA privind redarea în formă scrisă a  convorbirilor în mediul ambiental  purtate de D. C.  G. în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău – fl. 106-113; CD ce conţine  convorbirile înregistrate în mediul ambiental  purtate de D. C.  G. în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău - fl. 114; Proces – verbal întocmit de DGA privind redarea în formă scrisă  a convorbirilor în mediul ambiental  purtate de D. C.  G. în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău – fl. 115-140; CD ce conţine  convorbirile înregistrate în mediul ambiental  purtate de D. C.  G. în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău - fl. 141;  Proces – verbal întocmit de DGA privind redarea în formă scrisă  a convorbirilor în mediul ambiental  purtate de D. C.  G. în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău – fl. 142-156; CD ce conţine  convorbirile înregistrate în mediul ambiental  purtate de D. C.  G. în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău - fl. 157; Proces – verbal întocmit de DGA privind redarea în formă scrisă a convorbirilor în mediul ambiental  purtate de D. C.  G. în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău – fl. 158-171; CD ce conţine  convorbirile înregistrate în mediul ambiental  purtate de D. C.  G. în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău - fl. 172; Proces – verbal întocmit de DGA privind redarea în formă scrisă a convorbirilor în mediul ambiental  purtate de D. C.  G. în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău – fl. 173-190; CD ce conţine  convorbirile înregistrate în mediul ambiental  purtate de D. C.  G. în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău - fl. 191; Proces – verbal întocmit de DGA privind redarea în formă scrisă a convorbirilor în mediul ambiental  purtate de D. C.  G. în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău – fl. 192-232; CD ce conţine  convorbirile înregistrate în mediul ambiental  purtate de D. C.  G. în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău - fl. 233; Proces – verbal întocmit de DGA privind redarea în formă scrisă a convorbirilor în mediul ambiental  purtate de D. C.  G. în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău – fl. 234-266; CD ce conţine  convorbirile înregistrate în mediul ambiental  purtate de D. C.  G. în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău - fl. 267; Proces – verbal întocmit de DGA privind redarea în formă scrisă a convorbirilor în mediul ambiental  purtate de D. C.  G. în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău – fl. 268-294; CD ce conţine  convorbirile înregistrate în mediul ambiental  purtate de D. C.  G. în baza Autorizaţiei nr. 625/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău - fl. 295; Încheierea nr. 731/2011 din 30.08.2011 emisă de Tribunalul Bacău – fl. 266-299; Autorizaţia nr.  626/2011 din 30.08.2011 – fl. 300; Procese – verbale de redare în formă scrisă a înregistrărilor convorbirilor telefonice purtate de D.I. în baza autorizaţiei nr. 626/2011- fl. 301-328 cu CD-ul ce conţine aceste convorbiri – fl. 329; Procese – verbale de redare în formă scrisă a înregistrărilor convorbirilor telefonice purtate de D.I. în baza autorizaţiei nr. 625/2011 – fl. 330-336 şi CD- ul aferent – fl. 337; Procese – verbale de redare în formă scrisă a înregistrărilor convorbirilor telefonice purtate de B.I. în baza autorizaţiei nr. 626/2011 – fl. 338-343 şi CD-ul aferent – fl. 344; Procese – verbale de redare în formă scrisă a înregistrărilor convorbirilor telefonice purtate de B.I. în baza autorizaţiei nr. 626/2011 – – fl. 345-361 şi CD-ul aferent şi CD-ul aferent .- fl. 362; Procese – verbale de redare în formă scrisă a înregistrărilor convorbirilor telefonice purtate de B.I. în baza autorizaţiei nr. 626/2011 – fl. 338-343 şi CD-ul aferent – fl.363 -430  şi CD-ul aferent – fl. 431; Încheierea Tribunalului din 14.09.2011 pronunţată în dosarul nr. 764/2011 – fl. 432-437;

- Autorizaţia nr. 656/2011 din 14.09.2011 emisă de Tribunalul Bacău – fl. 438; Procesele – verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate în baza autorizaţiei nr. 656/2011 – fl. 439-473 şi CD-ul aferent .- fl. 474; Procesele – verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate în baza autorizaţiei nr. 656/2011 – fl. 475-479 şi CD-ul aferent – fl. 480.

VOLUMUL III: Adresele BA. Transilvania – Agenţia Oneşti, referitoare la contul SC T. şi persoanele care au specimen de semnătură în bancă cu documentele anexă, respectiv fişa specimen de semnături şi extrasul de cont  – fl. 3, 8-132; Adresa Banc Post – Agenţia Oneşti, cu privire la contul SC T. SRL C. deschis la această unitate şi a persoanei cu drept de semnătură în bancă şi extrasele de cont  fl. 134-414; Adresa B.R.D. – GSG Bacău, cu privire la contul şi persoanele cu specimen de semnătură şi extrasul contului SC S. W. SRL (f.415-498);

VOLUMUL IV

-  Declaraţii martori– fl. 3-23; Dovadă predare primire – fl. 25; 30; Factură fiscală  - fl. 26; 28; 35; Foaie lucru utilaj auto – fl. 27; 29; 36;  Contract de închiriere – fl. 31-33; 38-40; 42-44;  Aviz de însoţire primar – fl. 34; Adresa SC C.C. SRL Bârlad – fl. 37;45; Chitanţă – fl. 41; Adresa Inspectoratului Teritorial de Muncă Bacău – fl. 46; Proces verbal de transcriere a înregistrărilor audio efectuate de denunţător conform art. 916 al. 2 C.pr.pen.– fl. 47-54; CD  nr. 17/50/21.10.211 conţinând listingul convorbirilor telefonice primite/efectuate de denunţător; Adresa D.G.A.  Bacău – fl. 56; 57-58; Proces verbal – fl. 59-60; Adresa PT Bacău – fl. 61-62, 112; 113-114; 127; 135; 141; Adresa Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Suceava – fl. 63-64; Adresa Direcţiei Silvice Bacău – fl. 110; 115;  124-125; 129;  136; 137; 143-144; Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor – fl. 116-120; Situaţia actelor de control – fl. 121-123;  Proces verbal D.S. Bacău – fl. 130-131; Sentinţa civilă 2666 a Judecătoriei Oneşti – fl. 132-134;  Adresă  D.S. Bacău – fl. 145; Dosare ce conţin reinventarierea în cazul partizilor 432 – fl. 146-196; nr, 434- fl. 197-226, nr. 334 – fl. 227-240; nr. 345 – fl. 241-260, nr. 350 – fl. 261 – 284;  Dosar ce conţine verificările efectuate de Garda Financiară Bacău – fl. 290-361;  Declaraţii inculpat D.I. – fl. 369-370; 371-375, 379, 386; Declaraţii inculpat B.I. – fl. 395-396, 397-401, 405, 40-410, 411.

La toate acestea se adaugă şi mijloacele materiale de probă administrate pe parcursul cercetării judecătoreşti:  au fost audiaţi inculpaţii  D.I.  (declaraţie filele 205-208 vol. I instanţă), şi inculpatul B.I. (filele 202-204 vol. I instanţă) la termenul de judecată din 24.01.2012, au fost audiaţi martorii: A.G., A.G., C.M., M.V., G.I., B.M.G., P.A., D.C.G.,  B.I.,  F.A.V., C.N., B.I., N.C.,  G.I., B.C., M.I., M.G. , H.I., M.I.F., I.M., C.I., B.I., P.N., N.F., M.D., B.F.C., C.V.D.,  B.D., B.L., A.G., B.A., P.A., J.V., I.M., B.O., D.S.G.,  P.V. ( filele 263, 264, 265,  266, 267, 268, 269, 270-272 vol. I, filele 50, 51, 52-53, 54, 131, 132, 133, 176, 177,  178, 179, 181, 182, 183, 232, 233, 234, 235, 236, 237,  vol. II instanţă,  filele 65, 91, 92, 93, 94, 95, 96,97, 132, vol. III.

S-a depus expertiza tehnică silvică  la dosar,aflată în volumul III la filele 1-60.

Reprezentantul Ministerului Public, a solicitat la un termen de judecată anterior, - 15.12.2011 - completarea încadrării juridice iniţiale, cu dispoziţiile alin.1 lit. d, şi  alin. 2 lit. a ale art.108 din Legea nr. 46/2008 la încadrarea iniţială, unde era menţionat doar art. 108 alin.3 al aceleaşi legi, având în vedere că „Tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional si din vegetat ia forestiera situata pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infracţiune silvica  …d) …  daca valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la data constatării faptei” şi că , „in cazul in care faptele au fost săvârşite  „a) de doua sau mai multe persoane împreuna”.

Instanţa  este de acord cu solicitarea reprezentantul parchetului de schimbare a încadrărilor juridice, aşa cum a fost solicitat, întrucât, din întreg materialul probator se  regăsesc îndeplinite condiţiile reţinerii condiţiilor celor trei aliniate ale art. 108 din Legea nr. 46/2008.

Apărătorul  ales al inc. D.I., av. M. învederează instanţei că întregul proces penal se supune unor reguli şi principii de bază. Astfel unul din scopurile procesului penal este ca nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere.

De asemenea, art. 3 din cod pr. penală ne arată că aflarea adevărului trebuie să fie unul dintre principiile călăuzitoare în desfăşurarea procesului penal.

Astfel, pe parcursul cercetări judecătoreşti au fost administrate toate probele permise şi impuse de lege în vederea aflării adevărului în cauză.

După cum am putut observa, şi vom începe cu declaraţia lui D., acesta în declaraţia dată în faţa instanţei nu susţine în nici un fel denunţul pe care l-a promovat la momentul începerii penale în această cauză.

De asemenea, martorii audiaţi în prezenta cauză în marea totalitatea lor, nu au confirmat sub nicio formă acuzaţiile care se aduc celor 2 inculpaţi, în special inc. D.I..

De asemenea, în cauză a fost administrată proba cu expertiză care coroborată, este esenţială în stabilirea vinovăţiei a două dintre infracţiuni pentru care este cercetat inc. D., iar această expertiză a arătat fără nici un dubiu că în cauză nu există nici un prejudiciu.

A evidenţiat aceste aspecte în primul rând pentru solicitarea parchetului care raportată la cercetarea judecătorească efectuată în cauză, şi care nu se subrogă nici cum acestor principii pe care le-a prezentat mai sus, şi anume, că nici o persoană care nu se face vinovată de vreo infracţiune să nu fie trasă la răspundere penală.

Având în vedere cele expuse mai sus şi probele administrate în cauză, doreşte să evidenţieze concluzia că în cauză nu se poate demonstra prin nici un mijloc de probă săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile de care dl. D. a fost acuzat.

Nu există nici o probă care să conducă la prezumţia susţinută că una dintre infracţiunile reţinute în sarcina inc. D. a fost săvârşită de către el, şi prin urmare s-ar putea trage răspunderea sa penală  şi condamnarea la o pedeapsă cu închisoarea.

Având în vedere cele expuse şi probele administrate în cauză inclusiv, şi i se pare deosebit de relevantă declaraţia martorului denunţător, nu putem trage concluzia că aceste infracţiuni au fost săvârşite.

Având în vedere aceste argumente solicită în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 pct. 1 lit. a cod pr. penală achitarea inc. D.I. întrucât faptele nu există.

Apărătorul ales al inculpatului B.I., av. H.P. a solicitat pentru cele 3 infracţiuni de luare de mită, şantaj, şi spălare de bani, prin rechizitoriul parchetului se face trimitere la interceptări, şi în special la 3 depoziţii de martori, aceşti martori ar fi: G.I., M.I.F. şi C.N.

În ce constă infracţiunea de luare de mită conform rechizitoriului, prin aceea că B. în înţelegere cu inc. D.I. s-ar fi înţeles în sensul de a obţine 2 din partizile pe care le câştigase la licitaţie denunţătorul. Dacă lucrurile ar sta aşa, i-ar fi fost greu să-l poată apăra. Cercetările la care se face trimitere nu pot să conducă la concluzia cel puţin în ceea ce-l priveşte pe B., şi face precizarea că chiar dacă cei 2 sunt în aceiaşi oală lucrurile trebuie privite puţin separat pt. că în ceea ce-l priveşte pe B. trebuie să vedem care sunt probele care pot să susţină o asemenea încadrare astfel cum rezultă din rechizitoriu.

Din interceptările aflate la dosar, chiar dacă s-ar interpreta soluţia, nu rezultă că B. în vreun fel sau altul ar fi determinat prin ameninţare, pe denunţător să îl lase să exploateze cele 2 partizi. Să vedem acum care este conţinutul celor 3 declaraţii ale martorilor G.I., M.I.F. şi C.N., şi situaţia premisă de la care s-a pornit a fost aceea că denunţătorul într-o discuţie cu B. i-ar fi spus B. că acestea 2 partizi ar fi ale şefului de ocol în acest context i s-ar fi înmânat denunţătorului un înscris. Arată că nu există nici o probă directă din care să rezulte cumva solicitarea şefului de ocol, se referă la şeful ocol pentru că e legat şi de B.. Legătura cauzală dintre şeful de ocol şi B. nu rezultă decât din simple speculaţii, martorii G. şi M. au auzit că i-ar fi spus denunţătorul la telefon şi că acesta i-ar fi cerut nişte partizi. Ori, cu asemenea probatoriu cu cele 3 declaraţii, cu interceptările nu rezultă că s-a săvârşit infracţiunea de luare de mită, şantaj, pentru că realitatea care rezultă atât din dosar şi cercetarea judecătorească este aceea că denunţătorul a participat la o licitaţie, şi practic datorită greşelii Direcţiei Silvice a reuşit să obţină prin licitaţie, exploatarea a 4 partizi. De aici şi până la a ajunge la infracţiunea de luare de mită, şantaj în condiţiile în care D. cunoscând că denunţătorul nu avea posibilitatea să exploateze acele partizi, să se ajungă infracţiunea de luare de mită şi şantaj, i se pare absolut aberant.

Sub aspectul acestor fapte, care pornesc de la acele premize, face referire la ÎCCJ Decizia 4286 din 18.10.2007.

Din dosarul parchetului nu rezultă că ar fi existat indicii în legătură cu faptul că B. ar fi săvârşit alte infracţiuni, nu avem nici o probă nici din interceptări, sau de martori din care să rezulte că şeful de ocol sau B. a fi pretins să  fie lăsaţi să exploateze ei în numele lor personal sau al societăţii pe care au avut-o să exploateze aceste partizi. Toate interceptările toate depoziţiile pornesc de la următoarea premisă: denunţătorul D. a dat telefon lui D., denunţătorul D. a dat telefon lui B., şi tot aşa se repetă lanţul. Nu are nici o probă din care să rezulte că Dăniulă sau B. i-ar fi spus nu ştiu ce. Toate aceste elemente, toată această construcţie a dosarului este doar pe activităţile denunţătorului D. C., nimic nu ar putea să ducă la concluzia cu privire la infracţiunea de luare de mită şi şantaj în sensul că cei care au solicitat să se facă într-un anumit fel ar fi fost B. sau D.. În aceste condiţii, doar pe simplul denunţ şi pe tel date de denunţător se ajunge la situaţia unei provocări care este interzisă de procedura penală.

Problema spălării banilor apare în contextul în care cei 2 s-ar fi folosit de o societate pe care ar fi avut-o şi care ar fi avut ca obiect de activitate prelucrarea materialului lemnos. Este o realitate problema legată de această societate că până la un anumit moment nu era interzis celor doi să aibă o asemenea societate şi când regulamentul intern şi legea a interzis celor 2 să fie asociaţi într-o societate comercială cu obiect de activitate – prelucrarea materialului lemnos – cei doi  au renunţat. Problema e că au primit instrucţiunile peste noapte, nu poţi să lichidezi o societate comercială şi atunci, au transferat într-o primă instanţă părţile sociale soţiilor după care au făcut o altă cesiune de părţi sociale către cea care din momentul de faţă este a lui D.. A spune că în felul acesta s-a săvârşit infracţiunea de spălare de bani nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni. Care este motivul pentru care această societate pe care cei doi avut-o au folosit-o în anumite perioade? Ei în calitatea pe care o aveau, aveau obligaţia să supravegheze modul în care se respectă şi termenele care au fost stabilite de Direcţia Silvică pentru exploatările respective. Deşi se cunoştea, şi toţi martorii au declarat şi chiar şi D., că nu aveau posibilitatea să exploateze, Cei 2 au folosit un utilaj de la societate ca măcar să taie arborii din pădure. Poate fi asimilată o asemenea plată cu spălare de bani? Consideră că.

Se mai reţine pentru B. - 2 infracţiuni cea prev de art. 108 şi 112 din codul silvic.

În ceea ce priveşte tăierea fără drept, prev. de art. 108 cod silvic, nu putem să admitem că în cauză este vorba de vreo tăiere fără drept; pentru a exista o tăiere fără drept a arborilor din cele 2 partizi, ar fi trebuit ca acei arbori să nu fie daţi în exploatare, ori - partizile respective au fost scoase la licitaţie. S-a încheiat un contract în ceea ce priveşte exploatarea. Ca atare, nu poate fi vorba sub nici o formă de tăiat fără drept câtă vreme aceste partizi au fost scoase la licitaţie şi arborii de pe acestea trebuiau tăiaţi. Se poate discuta sub acest aspect dacă au fost respectate prev, art. 62 din codul silvic care prevede nişte condiţii în care se pot face exploatări. Problema e că prevederile art. 62 din codul silvic  nu prevede nici o sancţiune din acest punct de vedere câtă vreme materialul lemnos a fost scos la licitaţie, câtă vreme materialul lemnos trebuia exploatat, nu poate fi vorba de o infracţiune de tăiere fără drept a arborilor.

Mai e infracţiunea prev. de art. 112 cod silvic, în sensul că ar fi fost însemnaţi fără drept, însemnări pentru masa lemnoasă în mod nejustificat. Pe de o parte, în instanţă s-au făcut discuţii că din momentul în care s-a făcut arestarea lui B., ciocanul de marcat - timp de 3 sau 4 zile a rămas în posesia altor persoane, ceea ce e de natură să creeze un dubiu în legătură cu marcarea ulterioară a acestor arbori.

De aceea, referitor la expertiză, aceasta nu aduce nici un element nou, ea spune clar fără nici un dubiu că nu există niciun semn de marcaje necorespunzătoare, suntem în contextul în care pe o probă admisă de instanţă putem trece cu vederea o probă ştiinţifică întocmită de un meseriaş în domeniu doar pentru a salva un rechizitoriu?

Şi ne întorceam la modalitatea în care s-a făcut flagrantul, acesta s-a făcut doar pe baza denunţului fără a exista indicii anterioare, asta pentru că reprezentantul parchetului a solicitat cheltuieli judiciare. Dar cheltuielile acestea judiciare, în condiţiile în care s-a întocmit flagrantul care a fost practic provocat şi sunt 40.000 de lei. Pot fi oare imputate lui B., D., astfel de cheltuieli în condiţiile în care flagrantul nu a îndeplinit condiţiile legale ale neprovocării?  Consideră că nu.

Pentru inc. B.I. solicită achitarea pe art. 10 lit. d cpp întrucât elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată nu sunt îndeplinite.

Instanţa reţine că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău nr. 670/P/2011 inc. D.I. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită,  prev. şi ped. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 republicată cu referire la art. 254 al. 1, 2 C.pen., şantaj, prev. de art. 131 din Legea nr. 78/2000, republicată, raportat la art. 194 al. 1 C.pen. şi spălare de bani, prev. de art. 17 al. 1 lit. e din Legea nr. 78/2000, republicată, cu referire la art. 23 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 şi pentru săvârşirea infracţiunilor de tăiere ilegală de arbori, în forma participaţiei improprii, prev. şi ped. de art. 31 al. 2 C.pen. cu referire la art. 108 al. 3 din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen. şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. şi ped. de art. 25 C.pen. cu referire la art. 290 C.pen., cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen.

De asemenea, inculpatul B.I. a fost trimis în judecată, prin acelaşi rechizitoriu pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită,  prev. şi ped. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 254 al. 1, 2 C.pen., şantaj, prev. de art. 131 din Legea nr. 78/2000, republicată, raportat la art. 194 al. 1 C.pen. şi spălare de bani, prev. de art. 17 al. 1 lit. e din Legea nr. 78/2000, republicată, cu referire la art. 23 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 şi pentru săvârşirea infracţiunilor de tăiere ilegală de arbori, în forma participaţiei improprii, prev. şi ped. de art. 31 al. 2 C.pen. cu referire la art. 108 al. 3 din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen., folosirea fără drept a dispozitivelor speciale de marcat, prev. şi ped. de art. 112 din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 41 al. 2 C.pen şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. şi ped. de art. 25 C.pen. cu referire la art. 290 C.pen., cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen.

Prin compararea încadrărilor juridice ale celor doi, se observă că ambii au fost trimişi în judecată pentru câte cinci infracţiuni:  „luare de mită”, „şantaj”, şi „spălare de bani”, „tăiere ilegală de arbori în forma participaţiei improprii”, şi „ instigare la fals  în înscrisuri sub semnătură privată” ca infracţiuni comune.

Pentru inculpatul  B.I. se reţine în plus şi infracţiunea de  „folosirea fără drept a dispozitivelor speciale de marcat”.

În privinţa infracţiunii de „luare de mită”, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 republicată cu referire la art. 245 alin .1,2 C.pen reţinută în sarcina inculpatului D. ION, instanţa, având în vedere situaţia de fapt arătată, probată cu mijloacele  de probă administrată la urmărirea penală şi cercetarea judecătorească, va dispune achitarea acestuia, în baza dispoziţiilor art. 11  pct. 2 lit.a C.pr.pen. rap. la art. 10 lit.a C.pr.pen., apreciind că fapta nu există, pentru următoarele considerente:

Astfel, potrivit art. 254 cod penal ”Fapta funcţionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi. Fapta prevăzută în alin. 1, dacă a fost săvârşită de un funcţionar cu atribuţii de control, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi”.

Art. 6 din Legea nr. 78/2000 are în vedere acelaşi art. 254 din C.pen. şi califică, potrivit acestei legi speciale, ca fiind o „infracţiune de corupţie”.

În legătură directă cu această infracţiune, rechizitoriul învinuieşte pe inculpat de comiterea infracţiunii de „şantaj”, prev. de art. 194C.pen.  cu referire la art. 13 ind.1 din Legea nr. 78/2000.

Art. 194 C.pen. prevede că : Constrângerea unei persoane, prin violenţă sau ameninţare, să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, dacă fapta este comisă spre a dobândi în mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Când constrângerea constă în ameninţarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată, pentru soţul acesteia sau pentru o rudă apropiată, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Art. 13 ind.1 din legea specială arătată, are în vedere calitatea specială a subiectului activ al infracţiunii, respectiv „îndeplineşte o funcţie de conducere”, şi urmăreşte obţinerea pentru sine sau pentru altul de bunuri şi alte foloase: „Infracţiunea de şantaj, prevăzută la art. 194 din Codul penal, în care este implicată o persoană dintre cele prevăzute la art. 1, se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 12 ani”.

Aşadar, rechizitoriul arată că inculpatul D.I., în calitatea sa de şef al Ocolului Silvic M.C., în baza unei înţelegeri prealabile şi în conlucrare cu inculpatul B.I., brigadier silvic în cadrul aceluiaşi ocol, ambii exercitând funcţii publice în cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor, au pretins şi au primit dreptul de exploatare a materialului lemnos, obţinut legal de reprezentantul persoanei vătămate SC R.C. SRL, administrată de denunţătorul D.C.G., în vederea obţinerii acestui folos material ilicit, că cei doi au proferat ameninţări cu comiterea unor fapte păgubitoare, constând în întocmirea actului de control în baza căruia denunţătorul ar fi pierdut dreptul de exploatare;

Din analiza denunţului formulat de D.C.G. adresat iniţial către Direcţia Generală Anticorupţie - Serviciul Judeţean  Anticorupţie Bacău, la data de 25.08.2011 (înregistrat la nr. 2688961, fila 11 vol. I dosar urmărire penală), rezultă că în ziua de 05.08.2011, după ce denunţătorul a încheiat contractul de exploatare a masei lemnoase câştigată la licitaţia organizată de Direcţia Silvică Bacău, în jurul orelor 17,30, în ziua de 05.08.2011,  în timp ce se deplasa spre domiciliu (întorcându-se de la Bacău, unde tocmai încheiase acel contract), a fost sunat de inc. D.I., care,  pe un ton agresiv  i-a pretins  să-i cedeze trei dintre partizile câştigate la licitaţie de către acesta, în caz contrar nu va avea zile bune în exploatarea masei lemnoase, pe raza Ocolului Silvici pe care îl conduce. La acea discuţie telefonică a participat şi ing. G.I., care se afla în autoturismul lui D.. 

Că mai înainte de acest telefon, s-a întâlnit în centul comunei unde locuieşte, în jurul orelor 14,00, cu inculpatul B. care „fără menajamente mi-a cerut să-i cedez lui o partidă spre exploatare”. La această discuţie nu a participat nimeni. Urmare a refuzului exprimat, denunţătorul crede că inc. B. ar fi povestit cele întâmplate, astfel că în jurul orelor 17,30 a primit acel telefon din partea inc. D. cu ameninţările de rigoare.

Inculpatul D. ar fi revenit cu telefon, în ziua de 09.08.2011, dar de această dată, i-a cerut lui D. doar două partizi să-i cedeze. Şi la această discuţie a participat ca martor  C.N..

După ce a stat câteva zile în cumpănă şi analizat ambele variante (de cedare sau nu a partizilor), denunţătorul a ajuns la concluzia că cel mai bine este să le cedeze şi lor două dintre partizi pentru că în caz contrar, va avea „necazuri” la Ocolul Silvic, că cei doi inculpaţi „îi vor găsi nod în papură pentru orice şi-l vor sancţiona”. 

Aşa că, „înarmat cu un reportofon”, denunţătorul s-a prezentat la „negocieri” mergând la Ocolul Silvic M.C., pentru a purta discuţii cu şeful acestui ocol, cu inc. D.I..

Urmare a acestui denunţ, DIRECŢIA GENERALĂ ANTICORUPŢIE- SERVICIUL JUDEŢEAN ANTICORUPŢIE, întocmeşte în aceeaşi zi, 25.08.2011 un proces-verbal de sesizare din oficiu, pentru săvârşirea infracţiunii de „evaziune fiscală”, prev. de art. 9 alin.1 lit.b din Legea nr. 241/2005, de către S.C. T. SRL C..

Prin acelaşi rechizitoriu nr. 671/P/2011, se dispune disjungerea cauzei faţă de D.I. şi B.I., pentru comiterea infracţiunilor de instigare la evaziune fiscală, prev. şi ped. de art. 25 C.pen. raportat la art. 9 al. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, precum şi faţă de D.C. şi B.G., sub aspectul comiterii infracţiunii de evaziune fiscală, prev. şi ped. de art. 9 al.1 lit. c din Legea nr. 241/2005 şi spălarea banilor, prev. şi ped. de art. 23 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002.

Aşadar, întorcându-ne la situaţia de fapt, la acel telefon primit de D. în ziua de 05.08.2011, ora 17,30, vedem că în maşină a fost prezent şi martorul G.I.. Din declaraţiile pe care el le-a dat la urmărirea penală şi la instanţa de fond (filele 273-274 vol. I urm. pen. şi fila 132 ds. instanţă, vol.II) rezultă că: „Pe drum am sesizat că D. C. a primit un telefon însă nu am dat importanţă şi nici nu am reţinut replicile purtate. După ce a încheiat conversaţia mi s-a adresat şi mi-a explicat că primise telefon de la şeful Ocolului M. C., respectiv ing. D.I. care i-ar fi cerut nişte partizi….. Am remarcat că D. C. era foarte tulburat şi revoltat în acelaşi timp, exprimându-se: <Uite ce-mi fac ăştia>,..<crede că-mi face ce vrea el>, făcând referire la faptul că şeful Ocolului nu  l-ar lăsa  să exploateze decât una din partizile licitate. Am înţeles atunci că D. era foarte afectat de cele discutate cu D.I., iar eu l-am întrebat dacă a înţeles bine sensul discuţiei purtate, el afirmând că a înţeles foarte bine ceea ce i s-a solicitat….Îmi amintesc faptul că  D. C. s-a exprimat ceva de genul <dacă crede că face ce vrea el, o să aibă le-a face cu mine> fiind nemulţumit de discuţiile purtate cu D.I.….Pe măsură ce continuam drumul D. C. îşi exprima în continuare nemulţumirea, devenind mai revoltat…”.

Realitatea acestei discuţii telefonice a fost verificată, fiindcă la dosarul de urmărire penală,  vol. IV filele 58-60, se regăseşte listingul telefonic, unde, într-adevăr figurează acel apel telefonic venit din partea inc. D.I., către D. C., în  ziua de 05.08.2011, orele 17,40.

Ca urmare a chibzuielilor sale, denunţătorul s-a hotărât ”să cedeze” două dintre partizi, cele înregistrate la nr. 432 şi 434, însă s-a pregătit cu reportofon, şi a formulat denunţ pentru demascarea celor doi.

Atitudinea sa, de „cedare” a surprins şi pe contabila Ocolului Silvic M. C., martora B.M.. Rezultă acest lucru din conţinutul convorbirilor telefonice transcrise şi aflate la dosarul de urmărire penală vol. II pag. 83:

B.M.G.: Da, cum ai făcut de-ai cedat? … (neinteligibil – n.n.)

D. C.: Cum?

B.M.G.:Cum de-ai cedat?

D. C.: Mai cedează omu … tu nu cedezi niciodată?

(răspunsurile lui D. sunt sumare, evazive, ştiindu-se „înarmat” cu reportofon – discuţii din 02.09.2011).

Aşadar, instanţa apreciază că în cauză, consimţământul denunţătorului D., a fost alterat prin atitudinea şi comportamentul şefului de ocol, a inc. D.. Dorinţa sa nu era ca să cedeze partizile câştigate de el la licitaţie. După compararea situaţiilor ce s-ar ivi, fie într-o ipoteză, fie în alta, el a ajuns la concluzia că oricum va avea de suferit şi că, răul cel mai mic pe care l-ar putea suporta l-ar avea numai în ipoteza cedării exploatării a două dintre partizi. Din acest punct de vedere considerăm întrunite condiţiile constitutive ale infracţiunii de „şantaj”, prev. de art. 194 C.pen.

De cealaltă parte, infracţiunea de „luare de mită”, pentru care inc. D.I. a fost trimis în judecată, presupune „pretinderea, primirea de bani sau alte foloase care nu i se cuvin”,  prin „bună înţelegere”, fără excitarea vreunei forme de presiuni, sau  ameninţări. Din modul cum au decurs „negocierile” între cei doi – denunţător şi inc. D., ne situăm în această a doua modalitate, cedarea făcută de D. a fost rezultatul presiunilor făcute de ing. D. asupra sa, că „altfel nu va avea viaţă bună în ocol”. - De precizat că alte „episoade” în afara celor din ziua de 05.08.2011  - în afara celui indicat mai sus, şi nici rechizitoriul nu reţine altceva, aşa că susţinem că în cauză există doar infracţiunea de „şantaj”prev. de art. 194 C.pen.

Cele două infracţiuni nu pot coexista împreună, să fie valabile pentru aceeaşi situaţie de fapt, fiindcă inculpatul D.I., ori l-a ameninaţat, (ceea ce corespunde infracţiunii de şantaj), ori a pretins printr-un limbaj calm, liniştit „să-i cedeze şi lui două sau trei partizi” (corespunzător infracţiunii de „luare de mită” aşa cum se pare că a procedat inculpatul B.).

Prin urmare considerăm că inculpatul D.I. se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de şantaj, prev. de art. 194 C.pen. iar pentru infracţiunea de „luare de mită”, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 republicată cu referire la art. 245 alin .1,2 C.pen. întrucât fapta nu există. 

O cu totul alta este situaţia în cazul inculpatului B.I., despre care martorul denunţător D., afirmă că anterior acelui telefon venit din partea inc. D. (ora 17,40 în ziua de 05.08.2011), de fapt se întâlnise în centrul comunei, în jurul orele 14,00, cu brigadierul ocolului Silvic, care i-a făcut semn cu farurile maşinii, a oprit şi au discutat despre acelaşi subiect: inc. B. cerându-i să cedeze două partizi câştigate. Nu pomeneşte nimic despre vreo atitudine violenţă, de vreun limbaj dur la adresa sa. D. n-a făcut decât să-i respingă oferta, discuţia terminându-se fără ceartă sau ură. 

Ceea ce este importat pentru emiterea unei soluţii în acest sens , este faptul că la această discuţie nu a participat nimeni, nu avem la dosar nici o depoziţie de martor, doar cele relatate de denunţătorul D.. Inc. B. nu recunoaşte că ar fi avut o astfel de întâlnire cu el. E posibil ca acea întâlnire să fi avut loc, însă nu a reuşit D. să o dovedească.

 Pentru infracţiunea de şantaj, de asemenea soluţia nu poate fi decât achitarea atâta vreme cât nu s-a probat sub nici o formă că inc. B. ar fi exercitat vreo ameninţare directă asupra lui D., aşa cum a procedat inc. D..

Prin urmare, potrivit principiului ”în dubio pro reo”, atunci când există dubiu, acesta trebuie să profite inculpatului. Singura soluţie ce se impune, este achitarea acestuia pentru infracţiunilor de „luare de mită”,  în temeiul art. 11 pct. 2 lit.a C.pr.pen.rap. la art. 10 lit.a C.pr.pen.  de „luare de mită”, prev. prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 254 alin.1,2, C.pen., şi  „şantaj”, prev. de art. 13 ind.1 din Legea nr. 78/2000 republicată, raportat la art. 194 alin.1 C.pen. întrucât faptele nu există.

Cu privire la infracţiunea de „spălare de bani”, prev. de  art. 17 alin.1 lit. e din Legea nr. 78/2000 republicată cu referire la art. 23 alin.1 lit.b din Legea nr. 656/2002, instanţa reţine că ambii inculpaţi, au primit această  încadrare prin actul de sesizare al instanţei – rechizitoriu – motivat de faptul că ei, ca interpuşi ai firmei SC T. SRL C., au disimulat, au ascuns adevărata provenienţă  a materialului lemnos, au exploatat direct, fără drept cele două partizi 432,434, determinându-l pe denunţătorul D. să întocmească acte de vânzare-cumpărare între cele două firme SC R.C. şi SC T. SRL.

Potrivit art. 23 alin.1 lit.b din Legea nr. 656/2002 , constituie infracţiunea de spălare a banilor: …b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situări, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea infracţiunii”. Potrivit art. 17alin.1 lit. e din Legea nr. 78/2000, „infracţiunea de spălare a banilor prev. de Legea nr. 656/2002”, este considerată o infracţiune în legătură directă cu infracţiunile de corupţie.

La infracţiunea de spălare a banilor, latura obiectivă este alcătuită dintr-un element material (o acţiune);  anumite cerinţe care privesc elementul material; o urmare imediată (schimbarea situaţiei de fapt a bunului) şi o legătură de cauzalitate (între elementul material şi urmarea imediată).

Potrivit dispoziţiei art. 23 din Legea nr. 656/2002 care prevede conţinutul abstract al infracţiunii de spălare a banilor, elementul material al acestei infracţiuni constă în una din următoarele acţiuni: a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că acestea provin din dobândirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau in scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei, în varianta normativă de la art. 23 alin. 1  lit. a) din Legea nr. 656/2002; b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni în varianta normativă de la art. 23 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 656/2002.

In cazul variantei normative prevăzute la art. 23 alin. 1 lit. b), spălarea banilor are ca element material fie acţiunea de ascundere, fie acţiunea de disimulare a adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni.

Atât acţiunea de ascundere, cât şi acţiunea de disimulare, vizează, în fapt, un ansamblu de fapte concrete prin care spălătorul de bani urmăreşte să confere o aparenţă de legalitate produsului infracţiunilor.

In doctrină, s-a exprimat opinia potrivit căreia deşi textul de lege nu se referă la ascunderea unui bun, ci la ascunderea naturii reale a provenienţei acestuia, legiuitorul a avut în vedere şi situaţiile de ascundere a acestora de la vedere, astfel încât acestea să nu poată fi identificate (găsite), localizate şi văzute efectiv.

Ascunderea sau disimularea în accepţiunile date mai sus se referă atât la bunul material, cât şi la drepturile asupra bunului material provenit din infracţiunea principală.

Sintagma „adevăratei naturi" se opune naturii aparente a bunului şi are sensul de apartenenţă reală licită sau ilicită a bunului în cauză la subiectul care a fost deposedat prin infracţiunea primară, adică o ascundere sau disimulare a bunului precum şi a titlului care stă la baza adevăratei naturi a bunurilor respective.

Ascunderea adevăratei naturi sau a provenienţei bunurilor presupune săvârşirea de acte de natură să denatureze provenienţa reală şi a drepturilor efective asupra bunului provenit din infracţiunea principală cărora să li se atribuie o identitate falsă aparent legitimă.

Tehnicile de bază ale spălării banilor prin intermediul sistemului de comerţ includ facturarea subevaluată sau supraevaluată a mărfurilor şi serviciilor, facturarea multiplă a bunurilor şi serviciilor, declaraţii false a cantităţilor de bunuri exportate sau importate, falsa descriere a bunurilor importate sau exportate.

Elementul cheie al subevaluării sau supraevaluării mărfurilor sau serviciilor în scopul transportării frauduloase peste graniţă este falsa reprezentare a preţului, fapt ce permite transferul unor valori adiţionale.

Prin facturarea unui bun sub preţul pieţei, exportatorul poate transfera importatorului mai multe bunuri similare, primind un preţ mai mic decât ce-l va obţine importatorul când bunul este vândut pe piaţă. Invers, atunci când preţul de facturare al produsului este supraevaluat, importatorul va plăti exportatorului o sumă mai mare decât cea pe care o va obţine din valorificarea acelui bun.

Multipla facturare a bunurilor şi serviciilor constituie o altă tehnică de bază a spălării banilor, spălătorul de bani putând să achite pentru aceeaşi tranzacţie de mai multe ori contraprestaţia sa. Implicarea a mai multor instituţii financiare pentru operarea acestor plăţi adiţionale poate creşte complexitatea acestor tranzacţii.

Tot în scopul manipulării preţurilor de import sau de export, spălătorul de bani poate declara o cantitate mai mică sau mai mare a bunurilor transportate peste graniţă ori poate decide să efectueze o serie de transporturi fantomă pentru crearea unei aparenţe de legitimitate a fondurilor pe care le va primi cu titlu de conlraprestaţie.

Falsa descriere a bunurilor şi a serviciilor exportate constituie o altă tehnică de manipulare a preţurilor, deoarece se creează o discrepanţă între mărfurile descrise în declaraţiile vamale şi mărfurile transportate în realitate.

Menţionăm că pe piaţa imobiliară în mod frecvent este folosită tactica stipulării în contractele de vânzare-cumpărare a unor preţuri subevaluate. în aceste cazuri, vânzătorul primeşte diferenţa de bani în numerar, cu titlu de avans. Nu de puţine ori, s-a constatat că aceste sume de bani sunt produse ale unor infracţiuni.

Băncile sau alte instituţii financiare trebuie să observe, în aceste situaţii, sursele alternative de plată a fondurilor, mai ales atunci când aceste surse par să fie în discrepanţă cu profilul clientului, cu veniturile declarate sau cu posibilităţile de plată ale acestuia.

Actorii scenei infracţionale pot însă şi supraevalua preţul de achiziţionare a unei proprietăţi, prin prezentarea unor documentaţii false, în scopul primirii unui credit ipotecar cât mai marc. In plus, sunt folosite persoane interpuse sau entităţi corporatiste ca părţi în contractul de împrumut ipotecar. Nu de puţine ori, în aceste situaţii, companiile sunt ulterior desfiinţate, iar împrumutul niciodată restituit.

Schemele de spălarea banilor care urmăresc să ascundă originea fondurilor criminale sub paravanul activităţii companiilor şi afacerilor controlate de gruparea criminală oferă spălătorului de bani avantaje evidente, deoarece acesta dobândeşte un control şi mai mare asupra activităţii companiei pe care o controlează; în al doilea rând, instituţiile financiare privesc cu o mai mică suspiciune tranzacţiile derulate prin conturile unei societăţi decât prin cele ale unei persoane fizice; în al treilea rând, relaţiile de afaceri pot presupune transferul fondurilor în alte jurisdicţii, convertirea acestora în monede străine, aspecte ce nu trezesc indicii de suspiciune entităţilor raportoare; în al patrulea rând, deţinerea în proprietate a unor cluburi de noapte sau a unor cazinouri, care atrag sume mari de numerar, pot determina entităţile raportoare să privească cu un grad mai mic de suspiciune deschiderea unor conturi pentru depunerea sumelor mari în numerar. In al cincilea rând, în unele ţări, legăturile dintre infractor şi societatea respectivă pot fi disimulate şi prin mijloacele utilizate de organele de conducere, atunci când la deschiderea unor conturi bancare nu specifică datele de identificare a persoanelor fizice care sunt adevăraţii beneficiari ai tranzacţiilor.

Tot în scopul ascunderii originii frauduloase a fondurilor, spălătorul de bani poate concepe un plan pentru deturnarea activităţii unei companii în scopuri criminale, încercând să investească într-o companie fără ca reprezentanţii acesteia să cunoască originea criminală a fondurilor. Riscul principal pentru companie este ca reputaţia acesteia să fie sever afectată. în măsura în care tranzacţiile cu bani murdari sunt descoperite".

În cazul variantei normative alternative din art. 23 alin. 1 lit. b), urmarea imediată naturală este ascunderea sau disimularea efectivă (ca rezultat al acţiunii de ascundere şi disimulare) a adevăratei naturi, provenienţe, situării, dispoziţiei, circulaţiei sau proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora. Prin faptele comise în aceste modalităţi normative trebuie să se obţină fie o schimbare fizică efectivă a bunurilor, fie o schimbare efectivă juridică (prin ascundere), astfel ca bunul să nu mai poată fi recunoscut sub adevărata sa natură sau provenienţă (de pildă, banii sustraşi printr-o spargere sunt prezentaţi, cu ajutorul unor acte false, ca fiind proveniţi dintr-o donaţie) ori este denaturată situarea lor, modul cum s-a dispus de aceste valori, cum au circulat sau cine este adevăratul proprietar al bunurilor, făptuitorul folosind în acest caz acte false publice sau private. De altfel, în majoritatea cazurilor, documentaţia falsă este utilizată în procesul de spălare a banilor.

Ca o consecinţă a acţiunilor de ascundere şi disimulării, bunurile provenite din infracţiune apar în materialitatea lor într-o altă lumină şi cu o altă semnificaţie, tară nicio legătură cu provenienţa lor ilicită, reală".

Sub aspectul urmării imediate juridice, acţiunile incriminate cu urmările lor naturale semnalate aduc atingere relaţiilor patrimoniale din sectorul financiar, bancar, de credit, etc. denaturând aceste relaţii prin infuzia de valori provenite din infracţiune.

În ceea ce priveşte legătura de cauzalitate în cazul infracţiunii prevăzute la art. 23 lit. b) din Legea nr. 656/2002, observăm că legiuitorul a incriminat acţiuni care prin natura lor exprimă atât manifestarea exterioară, cât şi rezultatul acestora. De aceea, considerăm că nu este necesară o dovadă specială a legăturii de cauzalitate, fiind suficient să se fi săvârşit acţiunea incriminată, iar Schimbarea situaţiei bunurilor provenind din infracţiuni să se fi produs în mod efectiv.

Cu privire la sfera subiecţilor activi ai infracţiunii de spălare de bani, Înalta Curte apreciază că participantul la infracţiunea principală (din care provine bunul albit) nu poate fi subiect activ al infracţiunii de spălare a banilor dacă are calitatea de subiect activ al primei infracţiuni deoarece el a devenit deţinător al bunului prin comiterea faptei principale.

În ceea ce priveşte vinovăţia, spălarea banilor poate fi comisă cu forma de vinovăţie a intenţiei, fie directă, fie indirectă. Spălarea banilor din culpă nu este incriminată.

Infracţiunea de spălarea banilor cuprinde în conţinutul ei constitutiv, sub raportul legăturii subiective, un element subiectiv şi două cerinţe esenţiale. Elementul subiectiv constă în intenţie. Autorul trebuie să aibă reprezentarea că prin activităţile întreprinse ascunde provenienţa banilor proveniţi dintr-o infracţiune şi să urmărească sau să accepte obţinerea acestui rezultat.

Autorul comite fapta cu intenţie indirectă ori de câte ori trece la efectuarea de operaţii de spălarea banilor, admiţând şi posibilitatea ca bunurile supuse procesului de spălare să provină dintr-o infracţiune (în acest caz autorul manifestă indiferenţă faţă de provenienţa bunurilor). Tot astfel autorul va comite fapta cu intenţie indirectă dacă, aflându-se în dubiu asupra provenienţei bunului nu îşi clarifică mai întâi îndoiala, ci acţionează chiar în pofida acestei îndoieli, ceea ce înseamnă că a admis şi eventualitatea ca bunul să provină din infracţiune.

Posibilitatea reţinerii intenţiei indirecte ca element subiectiv se verifică evident numai în cazurile în care o altă persoană decât autorul infracţiunii principale comite acte de spălarea banilor. Numai acesta poate să manifeste indiferenţă ori îndoială asupra provenienţei bunului. Acela care săvârşeşte nemijlocit infracţiunea principală, cunoaşte de regulă, provenienţa bunului asupra căruia exercită operaţia de spălare (în afară de cazul că se află în eroare de fapt), astfel că, în raport cu acesta actul de spălare are aptitudinea de a releva atât intenţia directă a autorului de a ascunde provenienţa bunurilor, cât şi ştiinţa sa asupra acestei provenienţe. De observat că legea penală a ţării noastre nu incriminează faptele de spălare de bani proveniţi din infracţiuni decât dacă sunt comise cu intenţie directă sau eventuală, spre deosebire de alte legislaţii penale (cea germană şi spaniolă) care sancţionează asemenea fapte cu pedepse ceva mai reduse şi când sunt comise din culpă.

Latura subiectivă a infracţiunii de spălarea banilor se întregeşte cu o cerinţă esenţială şi anume, cunoaşterea de către făptuitor a împrejurării că bunurile supuse operaţiunilor de curăţire provin din săvârşirea unei infracţiuni. Nu este necesar ca făptuitorul (când nu este însuşi autorul faptei principale) să ştie care anume infracţiune a fost săvârşită şi cine este autorul acesteia sau dacă acesta răspunde penal sau nu pentru infracţiunea săvârşită (beneficiind de o cauză care înlătură caracterul penal al faptei sau răspunderea penală), fiind suficient ca în momentul operaţiunii de spălarea banilor să-şi dea seama că bunul provine din săvârşirea unei infracţiuni. Cunoaşterea împrejurării de mai sus poate rezulta din modul în care s-au săvârşit faptele, din măsurile luate de autorul infracţiunii principale (din care provine bunul supus spălării) preocupat să asigure secretul operaţiunilor de spălare, din eventuala publicitate care s-a făcut anterior asupra comiterii infracţiunii principale şi asupra persoanei bănuite a fi autorul infracţiunii şi din alte împrejurări.

Pe cale de consecinţă, spălătorul de bani trebuie să fi cunoscut, după caz, fie caracterul fraudulos al provenienţei bunurilor supuse spălării, în varianta prevăzută de art. 324 - 1 alin. 1 C. pen., fie că bunurile supuse operaţiunilor de plasare, disimulare sau conversie provin, direct sau indirect din săvârşirea de infracţiuni, în varianta prevăzută de art. 324 - 1 alin. 2 C. pen.

Elementul subiectiv poate ii demonstrat prin orice mijloc de probă şi chiar din prezumţiile deduse din circumstanţele faptice poate fi stabilită împrejurarea că autorul faptelor de spălare nu putea să nu cunoască originea frauduloasă a fondurilor.

În cazul variantei normative a infracţiunii prevăzute la lit. b), în acord cu punctul de vedere exprimat în doctrină, apreciem că ascunderea sau disimularea reprezintă o materializare a scopului.

Pentru ca intenţia să întregească latura subiectivă a infracţiunii de spălare a banilor trebuie îndeplinită cerinţa esenţială a cunoaşterii de către spălătorul de bani a împrejurării că bunul provine din săvârşirea unei infracţiuni.

Infracţiunea se consumă în momentul când s-a produs rezultatul acţiunilor de schimb sau transfer; în ipoteza din art. 23 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 656/2002, infracţiunea se consumă prin simplul fapt al ascunderii sau disimulării valorilor provenite din infracţiune, producându-se implicit consecinţele materiale pe care le presupune acţiunea de ascundere şi de disimulare.

Spălarea banilor constă, în primul rând, în acţiunea de schimbare sau transfer de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea unor infracţiuni în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei. în a doua variantă, infracţiunea constă în acţiunea subiectului activ de ascundere sau disimulare a naturii reale a provenienţei, situării, dispoziţiei, circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor sau a dreptului asupra acestora, cunoscând că aceste bunuri provin din săvârşirea de infracţiuni, iar în a treia variantă, în acţiunea subiectului activ de a dobândi, a deţine sau a folosi bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.

Din punct de vedere procedural, derularea unei  anchete  penale  având ca obiect investigarea infracţiunii de spălare a banilor poate fi divizată în 4 etape: Sesizarea; Planificarea; Efectuarea anchetei penale sau faza operaţională; Analiza probelor administrate şi emiterea soluţiei.

În cazul infracţiunilor de spălare de bani, principalul mod de sesizare îl constituie sesizarea formulată de către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 1 din Legea nr. 656/2002 modificată şi completată de Legea nr. 230/2005.

Totodată, procurorul poate solicita, la rândul său, conform art. 6 alin. 1/1 pct. 5 date şi informaţii pe baza cărora să se întocmească o analiză cu privire la datele şi informaţiile legate de persoanele cercetate într-un dosar penal, în condiţiile în care din probele administrate ar rezulta indicii de reciclare a sumelor de bani sau bunurilor rezultate din săvârşirea unei fapte penale.

Am arătat că ancheta, pentru acest dosar, a pornit de la denunţul lui D. C. adresat DIRECŢIA GENERALĂ ANTICORUPŢIE - SERVICIUL JUDEŢEAN ANTICORUPŢIE, instituţie care la rândul său a întocmit acel proces-verbal de sesizare din oficiu, încheiat la 25.08.2011, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.

La dosar nu avem acea sesizare din partea OFICIULUI NAŢIONAL DE PREVENIRE ŞI COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR.

Procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, dispune prin Rezoluţie de începere a urmăririi penale, la data de 23.09.2011 începerea urmăririi penale împotriva celor doi inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de „luare de mită, şantaj, şi spălare de bani”, iar în data de 27.09.2011, se organizează „flagrantul” la Ocolul Silvic M.C..

Împotriva acestora, se dispune la data de 16.11.2011 prin Ordonanţă Extinderea cercetărilor penale şi începerea urmăririi penale faţă de aceştia şi pentru infracţiunile de „participaţie improprie la tăiere fără drept de arbori” precum şi pentru „instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată” (filele 1-9 vol.I ds. urmărire penală).

Toate actele premergătoare efectuate în cauză, până la data de 23.09.2011, au în vedere doar infracţiunea de „evaziune fiscală”.

Instanţa constată că procurorul a apreciat ca fiind suficiente indicii ale existenţei acestei infracţiuni de spălare de bani, aşa cum se motivează în Rezoluţia din 23.09.2011 – fila 1-3 vol. I ds. urm.pen.

Întorcându-ne la elementele constitutive ale infracţiunii de „spălare de bani”, doctrina şi practica judiciară a statuat că ne-am afla în ipoteza existenţei unei astfel de infracţiuni atunci când există o sumă de bani consistentă, când se manipulează valori ce de puţin 10.000 EURO (în varianta iniţială a legii, potrivit  art. 8 din legea specială, actualmente pragul a trecut la 15.000 EURO).

Sub aspectul laturii civile a cauzei, în rechizitoriu se menţionează că nu există constituire de parte civilă în cauză fiindcă Direcţia Silvică Bacău, fiindcă s-a dispus restituirea întregului material lemnos exploatat. 

Totuşi se face un calcul şi rezultă că prejudiciul în cazul comiterii infracţiunii prev. şi ped. de art. 31 al. 2 C.pen. cu referire la art. 108 al. 3 din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen., se compune din suma de 11.692 lei (158 mc - exploataţi din partizile 432 şi 434 - x 74 lei/mc) la care se adaugă 44.992 lei (608 mc – exploataţi din partizile 344, 345 şi 350 – x  74 lei/mc), precum şi suma de 448 lei (fără TVA) reprezentând contravaloarea a 5,408 mc material lemnos rezultat din tăierile de arbori în delict efectuate de angajaţii SC T. SRL C. în partizile 432 şi 434.

 Probatoriul susţine faptul că cei doi au exploatat câte 50 mc. material lemnos din fiecare partidă, din 432 şi 434, de la punctul „G.”, deci 100 mc. material lemnos, înmulţit cu 74 lei/mc. la data faptei, rezultă 7400 lei (la care se adaugă TVA),  echivalentul a cca. 1.700 EURO. Din adresa nr. 804686/17.11.2011 emisă de ANAF_Garda Fianaciară- Secţia Judeţeană Bacău (filel 290-291 vol.IV ds. urm.penală), rezultă clară evidenţa contabilă existentă între celel două societăţi comerciale SC R.COMşiSC T. prin care se atestă că în cursul anului 2011 SC R. COM a emis factura seria RZN nr.303/05.09.2011 pentru cantitatea de 100 mc. lemn, în valoare totală de 2590 lei.

Este ştiut faptul că această infracţiune de spălare de bani nu poate exista singură, independentă, este urmarea unei alte infracţiuni premisă. Care ar putea fi aceasta în dosarul de faţă? „Şantajul”, „luarea de mită”, „participaţie improprie la tăierea fără drept de arbori”, sau „instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată”?

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul D.I. am arătat că n-ar putea fi condamnat pentru infracţiunea de „luare de mită”, rămânând doar „şantajul, „participaţie improprie la tăierea fără drept de arbori, sau instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată”,  care s-ar putea constitui în infracţiunea premisă.

Faţă de inculpatul B.I., nu putem discuta de întrunirea condiţiilor infracţiunii de şantaj (lipsa ameninţărilor) sau luare de mită. Prin urmare, din ce infracţiune îşi trage inculpatul B.I. sursa de „bani murdari”? Din  „participaţie improprie la tăierea fără drept de arbori, sau instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, şi folosirea fără drept a ciocanului de marcat” care au mai rămas?

Inculpatului D.I. i-ar fi aplicabilă condiţia esenţială, a existenţei infracţiunii premisă, respectiv cea de „şantaj”. Dar să vedem: banii pe care i-a obţinut inculpatul D. din întreaga sa activitate infracţională – şi despre care el ştie că provin dintr-o activitate ilegală (respectiv exploatarea masei lemnoase aparţinând partizilor 432,434 câştigate de D. la licitaţie), sunt „manevraţi, disimulaţi” în alte operaţii comerciale licite? Au fost ei reinvestiţi, „spălaţi”, astfel încât nimeni să nu mai cunoască adevărata lor provenienţă? A achiziţionat D.I. bunuri de valoarea (imobile, case, terenuri, autoturisme, acţiuni, aşa cum s-a probat prin practica juridică în materie)? Rechizitoriul cu tot materialul de urmărire penală nu probează acest lucru. Prin urmare, dacă a obţinut aşa o sumă mare de bani, în ce sunt „spălaţi”, prin ce manopere, prin ce acţiuni au fost ei „curăţaţi” astfel ca ei să reintre în circuitul economic cu aparenţă de „bani curaţi”?

Volumul III al dosarului de urmărire penală cuprinde în totalitatea sa (498 de file) extrase de conturi ale SC T. emise de BA. Transilvania – Agenţia Oneşti şi Banc Post-Angenţia Oneşti privitoare la aceeaşi societate comercială (administrată prin intermediari de către inc. D. şi B.), însă cu excepţia a zece extrase de contract, care au în vedere anul 2011, restul prezintă situaţia financiară a societăţii, a diferitelor operaţiuni bancare făcute în perioada anilor 2000-2010. Cele zece extrase de cont sunt ataşate  la filele 112-123, 126—132 şi vizează operaţiunile bancare făcute în zilele de 31.01.2011, 03.03.2011, 31.03.2011, 30.04.2011,  03.06.2011, 30.06.2011, şi 31.07.2011, 31.07.2011, , 31.08, 2011, , 29.09.2011. Doar acestea două din urmă interesează cauza de faţă, fiindcă privesc perioada în care au avut loc „tranzacţiile” între cele două societăţi comerciale.

Biletul la ordin BTRL 3 BT nr. 6152469 (aflat la fila 41 vol.I ds. urm.penalăă) se regăseşte în evidenţele contabile, în extrasul de cont din 29.09.2011- fila 130 vol.III dosar urmărire penală, unde se specifică faptul că s-a plătit BO , la data de 12.09.2011, cu suma de 3,258.20 lei.

În acelaşi volum, al III-lea de la urmărirea penală, regăsim şi situaţia financiar-bancară, pentru cealaltă societate comercială, SC S. W.  SRL Oneşti, evidenţiată în toate extrasele de cont, emise de BRD GROUPE SOCIETE GENERAL- Grup Bacău, de la deschiderea contului acestei societăţi  comerciale la bA. arătată, respectiv de la 25.03.2010 şi până la 08.11.2011 (filele 415-498).

Această situaţie bancară a interesat organele de urmărire penală, întrucât, vedem că prin dispozitivul rechizitoriului, cei doi inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea celor două infracţiuni,- pentru inculpatul D.I.  (trei infracţiuni pentru inculpatul B.I.), adică pentru „participaţie improprie la tăierea de arbori”,, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată”, şi „folosirea fără drept a instrumentelor de marcat”, reţinându-se că începând cu luna martie şi până la data de 27.09.2011, în mod repetat, la diferite intervale de timp, conform eşalonărilor, în conlucrare cu inculpatul B.I., a determinat cu intenţie alte persoane, în calitate de „angajate” ale SC T. SRL C., să doboare de pe picior, fără drept, arbori, din partizile 432, 434, 344, 345 şi 350, exploatând astfel cantitatea totală de 766 mc material lemnos, cauzând un prejudiciu total de 56.684 lei şi, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpatul B.I. a determinat pe reprezentanţii SC R.C. SRL M.C. şi SC S. W. SRL Oneşti să emită facturi care să ateste operaţiuni comerciale fictive şi chitanţe/documente care să ateste modalitatea de plată fictivă a acestor operaţiuni.

Studiind aceste extrase de cont, care vizează pe SC S. W. SRL ONEŞTI, constatăm că patru dintre depunerile făcute la bancă de către administratorul societăţii, d-l H.I., au fost evidenţiate cu marcherul, aspect din care ar trebui să înţelegem că prezintă interes pentru dosar. Este vorba de filele 456, 458, 488, şi494, din care rezultă că în zilele de 22.03.2011, 07.04.2011, 21.09.2011 şi 17.10.2011, administratorul societăţii a depus în numerar la casieria băncii sumele de 26.000 lei , 46.800 lei, 97.500 lei  şi 10.500 lei . Nedumerirea,  constă în aceea că nu ştim cu certitudine că aceşti bani provin din vânzările de material lemnos făcută de această societate comercială către SC T. SRL, a faptului că SC T. a plătit acestei societăţi (alături de cealaltă aparţinând d-lui D. - administratorul SC R.C. SRL C.) sumele indicate în rechizitoriu. Aici se menţionează că SC T. a a doborât de pe picior, fără drept, arbori din partizile 432,434, 344, 345 şi 350 ( primele două aparţinând lui D. C.) exploatând astfel cantitatea totală de 766  mc. material lemnos, cauzând un prejudiciu total de 56.684 lei.

Revenind la „infracţiunea de spălare de bani”, doctrina şi  practica penală,  în materie au fost unanim de acord că nu poate fi finalizată acţiunea de „spălare a banilor”,atunci când „banii murdari” rămân în conturi  bancare, fără a mai fi ulterior reinvestiţi.

Prin urmare, faţă de toate cele expuse mai sus, apreciez că soluţia care se impune cu privire la această infracţiune, art. art.17 alin.1 lit.e din Legea nr. 78/2000 republicată cu referire la art. 23 alin.1 lit.b din Legea nr. 656/2002,  pentru cei doi inculpaţi, este achitarea în temeiul art.11  pct. 2 lit.a C.pr.pen. rap. la art. 10 lit.d C.pr.pen. întrucât faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive, respectiv latura obiectivă.

În legătură cu infracţiunea de „participaţie improprie la tăiere fără drept de arbori”, prev. de art. art. 31 C.pen. cu referire la art. 108 alin.1 lit.d, alin.2 lit.a şi alin.3 din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 41 alin.2C.pen, instanţa reţine că cei doi inculpaţi, în calităţile pe care le aveau de şef al Ocolului Silvic M.C. şi brigadier în cadrul aceleiaşi unităţi şi interpuşi ai SC T., au trimis oameni la lucru, la tăierea, debarasarea terenului de lemne, le-au transportat şi valorificat, lemne  provenind din partizile 432 şi 434.

Stau mărturie depoziţiile acestor muncitori: M.V. (fila 266 vol.I instanţă), B.I., (fila 183 vol. II instanţă), P.N., N.F., M.D., B.F., C.V.D., (fila 232, 233, 234, 235,236, vol. II ds. instnaţă), B.A., J.V. , I.M., B.O., D.S.G. (fila 92, 94, 95, 96, 97, vol. III instanţă).

De alfel, chiar inculpaţii au recunoscut că, în fapt, au tăiat materialul lemnos din celel două partizi pe care D. le câştigase la licitaţie – 432, 434, - însă această activitate a fost interpretată de inculpaţi de fapt , pe de o parte, „ca un ajutor pe care i l-au acordat lui D.”, pentru că el nu avea mână de lucru suficientă, şi utilajele necesare şi , de cealaltă parte, pentru a figura în evidenţele Ocolului Silvici M.C., cu toate lucrările de zi, fără depăţirea termenelor de expoatare.

De asemenea, ei au recunoscut că această societate comercială SC T. SRL C. are – în prezent - ca administrator pe nora inc. D., pe D. A. (fostă P.).

Din procesul-verbal de efectuare a actelor premergătoare,întocmit de Direcţia Generală Anticorupţie (fila 55 ds. urm.penală, vol.I) rezultă că principalul obiect de activitate al acestei societăţi comerciale era „exploatare forestieră”.

În declaraţia pe care acelaşi inculpat a dat-o la urmărirea penală –fila 373 vol.IV – a arătat, în legătură cu aceste interdicţii că  şi incompatibilităţi – că „”În calitatea pe care o am, îmi este interzis s fiu administrator al vreunei societăţi comerciale în domeniul silvic şi nici nu am această calitate” şi că  „până în urmă cu 4-5 luni de zile această interdicţie nu exista şi până în acel moment soţia mea a fost coasociată la SC T. împreună cu soţia lui B.I.”

Inculpatul D.I., nu a fost sincer, în declaraţia dată în instanţă, (fila 207, dată în ziua de 27.09.2011,  verso vol.I) a arătat că obiectul de activitate al SC T. era „producerea de plante ornamentale şi producerea de paleţi şi zic eu că nu e concurenţă neloială fiindcă Direcţia Silvică nu se ocupă de fabricat paleţi”, fiindcă, aşa cum s-a dovedit mai sus cu înscrisul emis de Oficiul Registrului Comerţului Bacău, obiectul de activitate principal al firmei era exploatarea forestieră. Şi realitatea o dovedeşte, faptul că muncitorii angajaţi la această societate comercială, se ocupau, pe lângă obiectul de activitate principal (tăiere, încărcare, transport de material lemnos din pădure) şi de fabricat paleţi (însă aceasta nu face obiectul dosarului de faţă).

Aşadar, de actele de administrare şi dispoziţie ale acestei societăţi comerciale, în realitate, se ocupau cei doi inculpaţi, administrator de drept (cea menţionată în actul adiţional-  d-na D. A. )  nu are nici o legătură în dosarul de faţă (ea la rândul ei a dat o procură d-nei B.G. pentru gestionarea societăţii).Aşa se face că de întocmirea acelui Bilet la ordin BTRL 3 BT 6152469-  s-au ocupat inculpaţii, ( găsit la locuinţa inc. B. , şi având semnătura procuratoarei – B. G.– aşa cum se poate observa din compararea semnăturii de pe Biletul la ordin cu semnătura existentă pe declaraţia dată de această din urmă: filele 41 şi 227).

Apărarea inc. B., a arătat că în considerarea acestei infracţiuni s-a avut în vedere că SC T. SRL nu deţine atestat de exploatare potrivit art. 62 alin. 2 şi pe cale de consecinţă, folosirea salariaţilor din cadrul acestei societăţi pentru tăierea arborilor de pe picior este ilegală.

În realitate, masa lemnoasă aferentă partizilor 432, 434, 344, 345 şi 350 a fost legal destinată tăierii întrucât a făcut obiectul actelor de punere în valoare, care au fost întocmite de organele silvice, potrivit normelor în vigoare.

Faptele, astfel cum au fost reţinute, nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 108 din Codul silvic, pentru următoarele considerente:

Direcţia Silvică a oferit spre vânzare masa lemnoasă aferentă partizilor în

discuţie, prin licitaţie publică şi negocieri directe;

Adjudecarea partizilor s-a făcui de agenţii economici SC R. Corn SRL

şi SC S. W. SRL, persoane juridice atestate pentru activitatea

de exploatări forestiere, urmată de încheierea contractelor de vânzare-

cumpărare, autorizarea acestora să exploateze, facturarea şi încasarea

contravalorii masei lemnoase.

În acest context, împrejurarea că exploatarea masei lemnoase contractate de Direcţia Silvică cu cei doi agenţi economici a fost efectuată integral sau parţial cu angajaţi ai SC T. SRL, nu poate fi însă apreciată ca fiind tăiere fără drept de arbori.

Arborii au făcut obiectul recoltării legale, pe teren fiind marcaţi cu ciocanul silvic cu ştampilă rotundă iar contravaloarea acestora, calculată legal a fost achitată Direcţiei Silvice de titularii autorizaţiei de exploatare, neînregistrându-se astfel nici un prejudiciu.

Exploatarea masei lemnoase de o persoană juridică neatestată reprezintă o restricţie prevăzută în Codul Silvic însă pentru aceasta nu este prevăzută nici o sancţiune.

Textul art. 108 din Codul Silvic incriminează fapta de „tăiere fără drept".

Or, după ce masa lemnoasă a fost pusă în valoare prin alegerea arborilor ce urmează a fi tăiaţi, după inventarierea acestora şi marcarea lor, după autorizarea de tăiere prin încheierea contractelor, în cauză nu mai poate fi vorba de „tăiere fără drept".

Infracţiunea de „tăiere fără drept" ar fi putut subzista doar în condiţiile în care exploatarea s-ar fi realizat în cadrul unor partizi care nu au fost legal constituite, punerea în valoare a masei lemnoase nu ar fi fost realizată corespunzător şi nu s-ar fi dat autorizaţia de exploatare prin întocmirea actelor de vânzare-cumpărare.

În aceste condiţii, prin exploatarea partizilor în discuţie nu a fost încălcat regimul silvic, indiferent cine a efectuat tăierea arborilor destinaţi tăierii.

Obligaţia efectuării exploatării masei lemnoase de agenţi economici atestaţi este o măsură administrativă, menită să asigure siguranţa actului de exploatare, Codul Silvic, prin art. 62, neprevăzând sancţiuni.

Pe cale de consecinţă, participarea salariaţilor SC T. SRL la tăierea arborilor din partizile menţionate, nu poate fi apreciată ca infracţiune silvică în temeiul art. 108.

Instanţa apreciază că nu în acest mod trebuie analizată această infracţiune, ci prin prisma realităţii faptice: muncitori angajaţi la SC T. au tăiat, curăţat, eliberat terenul şi transportat materialul lemnos de pe partizile pe care le câştigase la licitaţi e SC R.C.. SC T. nu a câştigat nicio licitaţie, nu a avut de exploatat material lemnos de pe cuprinsul Ocolului Silvic M.C.. Prin activitatea acestor muncitor, inculpaţii au pretins că „l-au ajutat pe D. să-şi exploateze lemnul în termenul legal”. Între SC R.C. şi SC T. nu avem nici un fel de alt subcontract de cesiune a primului, de exploatare a materialului lemnos în formă scrisă legală.

Este adevărat că s-a tăiat ceea ce fuse pus în caietul de sarcini, pentru ceea ce se fusese la licitaţie, însă potrivit contractului de vânzare-cumpărare masă lemnoasă pe picior nr. 3439/005.08.2011, încheiat între Direcţia Silvică Bacău şi SC R.C.  (filele 33-35 vol.I urm.penală), în art. 14.4 se menţionează: „Subcontractarea este strict interzisă”. Aşadar, cea care trebuia să exploateze în fapt şi în drept materialul lemnos trebuia să fie numai şi numai SC R.C.. Din încălcarea acestor dispoziţii rezultă „exploatarea fără drept a masei lemnoase”. Pe de altă parte, sunt încălcate şi dispoziţiile art. 62 alin.2 din Codul Silvic, fiindcă SC T. nu are atestat din partea autorităţii publice centrale necesar pentru exploatare forestieră.

În privinţa infracţiunii de „instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată”, reţinută în sarcina celor doi inculpaţi, prin rechizitoriu, instanţa are în vedere faptul că de întocmirea acelui Bilet la ordin, de antedatarea sa, s-a ocupat martora B.M.G., care a menţionat o dată anterioară pe acesta, respectiv 15.08.2011.

Nici la data de 15.08.2011 şi nici ulterior, între cele două societăţi nu exista o relaţie comercială sau contractuală care să constituie un mod justificativ pentru emiterea acestui bilet la ordin, iar data de 15.08.2011 este o zi nelucrătoare, aşa cum rezultă şi din declaraţia martorei B.M.G..

Din procesele-verbale de redare a interceptărilor audio-video în mediul ambiental la data de 2.09.2011, coroborat cu declaraţia martorului denunţător D.C.G., cu documentele de plată, ridicate de la Ocolul Silvic M.C. cu ocazia flagrantului şi cu declaraţia martorei B.M., atât cea dată iniţial în cauză la data de 27.09.2011, cât şi ulterior, la data de 18.10.2011, a rezultat că restituirea garanţiei depuse de denunţător în vederea participării la licitaţie, a fost realizată de către inculpatul D.I. la data de 2.09.2011. Acest inculpat a dispus contabilei Ocolului Silvic M.C., având în vedere că denunţătorul urma a fi privat de exploatarea şi beneficiile aferente ulterioare, ce puteau fi obţinute din comercializarea materialului lemnos, să îl cheme pe denunţător la ocol pentru a i se restitui  contravaloarea garanţiei, ceea ce s-a şi întâmplat, concomitent  începerii exploatării în cele două partizi.

Antedatarea acestui instrument de plată se justifică prin aceea că, datorită presiunilor exercitate asupra denunţătorului de către inculpat se depăşise termenul de începere a exploatării, conform eşalonării anexă la contractul de vânzare-cumpărare masă lemnoasă pe picior, situaţie care, potrivit prevederilor contractuale, constituia caz de reziliere a contractului, atribuţie care revenea şefului de ocol.

Pentru a disimula adevărata operaţiune mai sus menţionată, ca document justificativ, a fost întocmită de către denunţător chitanţa seria RZN nr. 100284 din data de 2.09.2011, ce atestă scriptic dovada plăţii de către SC T. SRL C., către SC R. SRL M.C.,  a garanţiei necesare exploatării partizilor 432 şi 434, deşi din probele administrate în cauză rezultă că suma atestată în această chitanţă a fost înmânată martorei B.M. de către inculpatul D.I., în contul ocolului silvic,  această garanţie rămânând constituită de către SC R. SRL M.C., întrucât potrivit contractului de vânzare-cumpărare masă lemnoasă pe picior „cap.II, pct.2-4, garanţia la licitaţia plătită la înscriere face parte din valoarea contractului şi se va deconta la ultima rată”.

Pentru justificarea operaţiunilor de transport a materialului lemnos efectuate de SC T. SRL C. şi pentru crearea unei aparenţe de legalitate a foloaselor derivate din cedarea dreptului de exploatare, inculpaţii D.I. şi B.I.  au determinat pe denunţător, să întocmească factura seria RZN nr. 000303 din data de 5.09.2011 şi avizele de însoţire a mărfii nr. 0701637 şi 0701738, conferind astfel bunului rezultat din săvârşirea infracţiunilor aparenţa de legalitate, respectiv faptul că bunul ar fi fost dobândit în urma unei afaceri şi operaţiuni legale de vânzare-cumpărare a materialului lemnos la drum auto (ca şi când ar fi fost doborât de pe picior de către  titularul de drept al exploatării,  SC R.C. SRL M.C.) şi nu pe fir, adică de pe picior, neexploatat.

Aceeaşi situaţie financiar - contabilă, reiese şi din colaborarea altor două societăţi comerciale: SC T. şi SC S. W.. Modalitatea de „lucru” a fost aceeaşi, aşa cum s-a procedat şi cu SC R.C.. SC S. W. a câştigat la licitaţie dreptul de exploatare a partizilor  nr. 344, 345 şi 350, prin contractul nr. 3361/28.02.2011. Întrucât SC  S. W. SRL Oneşti mai avea şi alte partizi în exploatare, timpul

din punct de vedere meteorologic era nefavorabil şi unul dintre  TAF-urile societăţii se defectase, cunoscând că nerespectarea termenelor de exploatare atrage sancţiuni ce pot merge până la rezilierea contractului şi interdicţia de a participa la licitaţiile ulterioare, H.I. a acceptat să cedeze exploatarea masei lemnoase pe fir sau pe picior din cele trei partizi, inculpatului B.I..

Conform probatoriului administrat în cauză, rezultă în mod neechivoc că inculpatul B.I., în conlucrare şi cu acordul deplin al „coasociatului” său, inculpatul D.I., au procedat la întocmirea formalităţilor necesare exploatării (emiterea autorizaţiei de exploatare, predarea - primirea parchetului, predarea-primirea postaţelor şi achitarea ratelor de exploatare şi a cauţiunii) şi au dispus efectuarea actelor de exploatare efectivă, cu angajaţii SC T. SRL C. sau a forţei de muncă necalificate (zilieri).

Pentru disimularea adevăratei naturi a provenienţei, dispoziţiei şi circulaţiei materialului lemnos, cunoscând că acesta provine din comiterea unei fapte de exploatare fără drept, inculpaţii B.I. şi D.I. au procedat la întocmirea de documente de plată şi facturi, între SC T. SRL şi SC S. W. SRL,  în aceeaşi manieră în care au procedat şi în cazul SC R. SRL M.C..

SC S. W. SRL a emis la data de 31.03.2011, pentru plata cauţiunii şi a primei rate de exploatare, CEC-ul BRDE 1BC0216831, cu privire la care există date certe că atunci când a fost introdus la plată de contabila ocolului, martora B.M.G., banii necesari pentru decontare au fost depuşi în contul acestei societăţi de către inculpatul B.I..

Că nici inculpaţilor nu li se părea „foarte ortodoxă” această modalitate de plată, sugestivă fiind convorbirea telefonică purtată între inculpatul B.I. şi soţia sa (procuratora SC T.):

B.I.: Zi-i!

B.G.: Care contract?

B.I.: Contractul ala, că nu ştiu cu ce preţ am luat partida aia! Dacă noi n-am ... plătit-o toată ... cred că nici Ocolul nu i-a făcut factură. B.G.: ... Cui, mă?

B.I.: Lu' F..

B.G.: Aia 350 nu i-a făcut-o?

B.I.: Păi nu i-a făcut-o, că dacă noi n-am mai terminat-o de achitat? I-a făcut factură oa ... oare?

B.G.: ... Cine să-i facă? Ocolul?

B.I.: Da.

B.G.: Da' eu de unde să ştiu?

B.I.: Păi da ... tu, după tine ... i-a făcut? Eu zic că nu i-a făcut.

B.G.: Nu ştiu, băi. A. Eu nu ştiu ce faceţi voi.

B.I.:  Păi cum ce facem noi, mă?! Ăştia au tăiat aviz pe toată cantitatea, da el ... Dacă eu nu i-am plătit-o, tu-ţi dai seama că am făcut ceva  incorect? ... înţelegi, nu?

B.G.: Nu înţeleg şi nici n-o să-nţeleg niciodată! B.I.: Ei! Dacă nu vrei, de aia nu înţelegi!

B.G.: Ei nu vreau! E complicat! Mă scarchin cu mâna stângă în partea dreaptă. Aşa e la ...

B.I.: Mâi B. G., mă!

B.G.: Î!

B.I.: Treaba-i în felul următor: faci factură în momentul în care ţi-a  achitat-o cineva, nu?

B.G.: ... Nu! Ce, tu faci ... Aşa faci facturi? în momentul când îţi achită? Eu fac facturi şi pe urmă îmi achită. Ce, la B. mi-achită întâi şi îi fac factură?

B.I.: Mă, da, dacă el masa lemnoasă nu i-a ... n-a făcut ... plătit-o toată? ... La Ocol? Ei masa lemnoasă de unde o are? De la Ocol, nu?  B.G.: î…!

B.I.: Şi dacă Ocolul nu i-a facturat, el ce vinde?

B.G.: ... Şi nu i-a facturat nimic?

B.I.: Păi nu cred că i-a facturat, I-o fi facturat ceva, eu ştiu ...I-a facturat ceva.

B.G.: Păi bă! ... Da, de ce nu gândeşti înainte de a face avizul, nu?

B.I.: Păi da, dacă mă freci ... Vrei aviz, aviz, aviz!

B.G.: Băi, nu că vreau eu, băi! Că eu nu ştiu ... Poţi să-mi spui de o sută de ori. Nu mi se pare ... ce faceţi voi corect. Nu ştiu, nu ... nu înţeleg.

B.I.: Hai

B.G.: Şi atuncea trebuia să iaci aviz pe ce poa să-ţi factureze, nu?

B.I.: Da.

B.G.: Păi  da!

B.I.: Da acuma pe le poa să-l întrebe ceva. Î .. î ... că am tăiat aviz pe toată cantitatea.

B.G.: Da el cum n-a ... da' el de unde mi-a dat toată cantitatea, dacă n-a luat-o toată?

B.I.: El ş ... da, el a luat ceva, dacă lemnu-i în pădure? Îi la ... ? Păi ce, am exploatat lemnul ăla tot? Lemnul doar e-n pădure. A tăiat aviz pe ce? Pe marfa care eu o iau.

B.G.: ... Da! Ţi-a tăiat aviz şi tu îl bagi în depozit pe marfa care de fapt nici n-a cumpărat-o.

B.I.: Da.

B.G.: Cam aşa vine.

B.I.: Da. N-a cumpărat...

B.G.: Vine prost! Oricum vine prost.

B.I.: Păi de aia ziceam. El nu putea să facture ... dacă ţi-a făcut aviz, să factureze luna care vine? Nu. ... Nu vrea L. nu ...?

B.G.: Nu prea vrea.

B.I.: Să facă factură. Î?

B.G.: Nu prea vrea.

B.I.: Că avizul l-am tăiat eu.

B.G.: Băi, da trebuia să facă un aviz exact pe cantitatea ...

B.I.: Păi da, aşa trebuia,

B.G.: ... care s-a facturat, nu?

B.I.: Îhî. Dacă noi l-am tăiat pe toată ...

B.G.: Da, dacă tu ai ştiut aşa, de ce n-ai spus că aşa tre să faci?

B.I.: Mda. Azi m-am dezmeticit şi eu ...

B.G.: Ă?

B.I.: Azi m-am dezmeticit!

B.G.: E! Bine că te-ai dezmeticit după ce-am scris!

B.I.: Îhî. Hai, lasă aşa. Las ... că el a zis că face factură.  B.G.: Cum. Doamne iartă-mă. tace factură pe un lucru care nu l-a luat?

B.I.: Da nu l-a ... ? L-a luat de la Ocol.

B.G.: Cum l-a luat? Dacă n-are factură?

B.I.: N-are factură, da el a ... a plătit ceva, ştii? N-a plătit mai puţin,  adică …el a plătit 3 ... a fost 4 ... Cât ai ...ne-a făcut nouă? El a plătit 400 şi sunt de fapt …5. Eu tre să-i mai plătesc una de 100 ... Ori el tre să mai plătească 100 de metri. Adică eu tre să mai plătesc, în contul lui, 100 de metri ... înţelegi?

B.G.: S-a plătit?

B.I.: Da, diferenţa s-a plătit. Mai era o rată de plătit.

B.G.: Da' cu ce boala s-a plătit?

B.I.: Cu ... n-am plătit eu cu bilete la ordin tot mereu?

B.G.: Biletele ălea?

B.I.: Ă? Da

B.G.: Biletele ălea?

B.I.: Da. Da, da

B.G.: Să dea naiba dacă pot să pricep ...

B.I.: ...(neinteligibil - n.n.)... Î?

B.G.: ... că ţie ce valoare e şi ce valoare iese şi din bilete! Aicea trebuie ţinut... aşa, de la ... !

B.I.: ... Păi trebuie contabilitate, nu glumă ...

B.G.: Da' păi nu ... aşa, prostii!

B.I.: Mda. Hai. bine ...

Şi, pentru ultima inflaţiune, ”folosire fără drept a dispozitivelor de marcat”, prev. de art. 112 din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen, reţinută numai în sarcina inculpatul B.I., rechizitoriul arată că în calitate de brigadier – şef de district în cadrul ocolului Silvic M.C., în baza delegaţiei de marcare emisă de şeful ocolului Silvic, în mod repetat, în perioada 6.06.2011 – 30.06.2011, a utilizat fără drept dispozitivele speciale de marcat, aplicând mărcile pe un număr mai mare de arbori decât cel declarat în actul de punere în valoare, însumând 233 mc în plus pentru partizile 432 şi 434, ceea ce echivalează cu producerea unui prejudiciu de 17.142 lei, de 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui mc. de masă lemnoasă pe picior.

Se susţine că, fiind siguri că acele partizi le vor exploata cei doi inculpaţi, aceştia şi-au pregătit din  timp materialul lemnos ce trebuia exploatat, numai că s-au marcat mai mult decât trebuia. Marcajul trebuia făcut pentru a se putea determina masa lemnoasă ce trebuia  scoasă la licitaţie, altfel nu se putea organiza licitaţia.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti, s-a efectuat expertiza de specialitate, ing. D.R. – filele 1-60 vol.III instanţă,  care arată în concluziile sale faptul că:

1. În cauza nu există prejudiciu.

2. Volumele corecte sunt următoarele:

APVVOLUME -mcDIFERENŢE -mc %,

echipa B. I. Expertiza

432596,0596,0-27,0 -  4,5

434333,0345,0+12,0  +  3,6

La APV nr. 432 la calculul volumului am avut în vedere numai arborii cu marca certă.

Volumul stabilit iniţial de inculpatul B.I. se afla in limitele abaterilor admise (-4,5%).

La APV nr. 434 volumul corect stabilit la expertiza este cu 3,6% mai mare decât cel stabilit de echipa condusa de B.I. si se încadrează in abaterea admisa de +/- 5%.

3.La APV 434 numărul de arbori marcaţi identificaţi la expertiza corespunde cu numărul de arbori inventariaţi de echipa condusa de B.I..

La APV 432 se estimează masa lemnoasă în plus numai daca se cumulează si volumul arborilor cu marca incerta sau fara marca care sunt în număr de 1182

Pentru marcarea celor 1182 arbori erau necesare maxim 12 ore (2 zile).

4.La APV 434 volumul de 12 mc calculat in plus la expertiza este rezultatul subdimensionării unor arbori cu diametrul peste 14 cm. Aceasta eroare este provocata in cele mai multe cazuri când măsurarea diametrelor se face la o înălţime mai mare de 1,3 m.

La APV 432 volumul rezultat la expertiza este cu 27 mc in minus fata de volumul calculat de B.I..

5. Volumul calculat in plus la APV 434 după expertiza este apt pentru lemn de foc.

6. La reinventariere au fost inventariate in plus un număr de 1182 arbori cu marca incerta sau fara marca.

Aşadar, normele metodologice în domeniul silvic, utilizate de expert cât şi de societăţile comerciale din domeniu, de Direcţia Silvică Bacău, arată faptul că se permit abateri de +/- 5%  (cap.4 din Normativulnr.4/2000), astfel că pentru patrizile supuse expertizei, s-au constat numerotate în plus 12 mc. (partida 434) ceea ce corespunde unui procent de 4,5%, iar în privinţa partidei 432 se menţionează faptul că ar mai fi trebuit marcaţi încă 27 mc. material lemnos, deci cu 3,6 % în minus.

Prin urmare, acel instrument de marcat, nu a fost folosit fără drept, fiindcă,pe de o parte intra în atribuţiile brigadierului silvic să întocmească o astfel de situaţie, şi, pe de altă parte, ceea ce s-a marcat în plus, cantitatea respectivă, se situează în limitele legale specifice +/- 5%. Din aceste con siderente instanţa apreciază că pentru această infracţiune de „folosirea fără drept a dispozitivelor de marcat”,  prev. de art. 112 din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen. inculpatul B.I. trebuie achitat în baza dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit.a C.pr.pen.rap. la art. 10 lit.a C.pr.pen.

ÎN DREPT

Fapta inculpatului D.I. de a adresa ameninţări administratorului SC R.C. , d-l D. G. că în cazul în care nu va ceda exploatarea materialului lemnos provenind din partitzile 432 şi  434, altfel va avea „zile grele în Ocol”, ameninţări ce au fost de natură a altera consimţământul denunţătorului, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de „şantaj”, prev. de art. art. 13 ind.1 din Legea nr. 78/2000 republicată, raportat la art. 194 alin.1 C.pen..

Faptele inculpaţilor D.I. şi B.I., de a determina angajaţii SC T. SRL ONEŞTI să exploateze materialul lemnos aparţinând partizilor 432, 434, 344, 345 şi 350 (ce fuseseră câştigate la licitaţie şi care aveau dreptul exclusiv de a le exploata,  doar SC R.C. şi SC S. W.) întrunşte elementele constittuive ale infracţiunii de „participaţie improprie la tăiere fără drept de arbori”, prev. de  art. 31 C.pen. cu referire la art. 108 alin.1 lit.d, alin.2 lit.a şi alin.3 din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 41 alin.2C.pen. 

Faptele inculpaţilor D.I. şi B.I. de a determina pe reprezentanţii SC R.C. SRL M.C. şi SC S. W. SRL Oneşti să emită facturi care să ateste operaţiuni comerciale fictive şi chitanţe/documente care să ateste modalitatea de plată fictivă a acestor operaţiuni, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 25 C.pen. raportat la art. 290 C.pen. cu aplic. art. 41 al.2 C.pen.

Pentru fiecare dintre aceste infracţiuni urmează a fi angajată răspunderea penală, pentru fiecare dintre inculpaţi, urmând a aplica pentru fiecare dintre infracţiuni câte o pedeapsă cu închisoarea.

Pentru fiecare inculpat,  instanţa urmează că reţină cu titlu de circumstanţe atenuante judiciare, împrejurarea că au avut  o bună comportare în societate înainte de demararea anchetei în dosar,  aşa cum se prevede în art. 74 lit. a C.pen. Urmare a reţinerii acestora, pedepsele  vor fi coborâte  sub limitele de pedeapsă prevăzute de lege, respectându-se dispoziţiile art. 76 c.pen. lit.a, c , b , e, după caz.

Urmare a aplicării dispoziţiilor privind concursul de infracţiuni, prev. de art. 33 lit.a C.pen. urmează ca fiecare inculpat să execute pedeapsa cea mai mare.

La individualizarea pedepsei vor fi avute în vedere criteriile generale prev. de art. 72 C.pen.

Cu privire la această individualizare, instanţa reţine că inculpaţii au prezentat spre audiere martori în circumstanţiere, precum şi înscrisuri, (filele 144-148 vol.I instanţă) care atesta faptul că cei doi se bucură de o deosebită reputaţie în rândul consătenilor, în rândul salariaţilor, a colegilor de muncă de la Ocolul Silvic M..

Chiar şi martorul denunţător D. G., a arătat în declaraţia dată în faţa instanţei, că până la acest incident, nu  a avut nici un fel de probleme cu inculpaţii, că mereu s-au înţeles bine. Se pare totuşi că această „răbufnire” a denunţătorului ar avea în spate chestiunea legată de înfiinţarea unui Ocol silvic particular (al cărui preşedinte este, împreună cu primarul com. M. C.), ceea ce presupune intrarea în patrimoniul acestui ocol cu terenuri ce în prezent aparţin Ocolului Silvic (de stat), şi pentru care s-a dispus şi oprirea exploatării până la rezolvarea pe cale judecătorească a situaţiei juridice a celor aproximativ 2100 ha. (fila 219 vol.I instanţă). La înfiinţarea acestui ocol silvic, ing. D.I. s-a opus cu vehemenţă, formulând o plângere penală împotriva acestora.

În ultimii doi ani 2010-2011,  inculpatul D.I., în calitatea sa de Şef al Ocolului Silvic M.C., a suferit şi sancţiuni, fiindu-i redus salariul cu 30% pe o lună şi aplicat avertisment (pag. 121-123 vol.IV dosar urmărire penală).

Despre inculpatul B.I., de asemenea, martorii audiaţi ‚l-au prezentat în declaraţiile lor ca fiind un om liniştit, calm, care nu a mai creat probleme niciodată în colectivitate. Nu trebuie omis însă că poziţia sa  ierarhică în cadrul Ocolului silvic este una de subordonare, „şeful” lui direct este ing. D.I., şeful Ocolului Silvic. Prin urmare, prin natura funcţiei, a sarcini lor de serviciu ce-i sunt stabilite, ing. D. i se cere mai multă autoritate şi răspundere în deciziile pe care le ia, şi de aici, şi comportamentul său mai autoritar (exemplificative sunt convorbirile telefonice şi filmările video făcute de către D. cu „camera ascusă”- şi despre existenţa căreia inc. D., la acea vreme nu ştia că există - , în care se remarcă cele arătate anterior).

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanţa apreciază că, raportat la cuantumul pedepsei aplicate, la persoana fiecărui inculpat, lipsa de antecedente penale, comportarea sinceră, la aprecierea că reeducarea lor se poate realiza fără privare de libertate, instanţa consideră că poate beneficia de suspendarea condiţionată a executării pedepsei, potrivit dispoziţiilor ar. 81 şi 82C.pen. Condiţia care se impune este ca, pe perioada termenului de încercare inculpata să nu mai comită nici o infracţiune, în caz contrar se va dispune revocarea acestei pedepse, cu consecinţa executării viitoarei pedepse prin cumul cu cea dispusă în prezenta hotărâre şi în regim de detenţie, aşa cum prevede art. 359 c.pr.pen. şi art 83 c.pen.

Se va dispune şi suspendarea condiţionată a pedepsei accesorii, potrivit art. 71 alin.5 c.pen.

Art. 71 cod penal , astfel cum a fost modificat prin legea nr. 278/2006, prevede că drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. „a-c „se interzic de drept  în cazul condamnării la  pedeapsa închisorii sau a detenţiunii pe viaţă, este de observat că potrivit art. 11 alin. 2 şi art. 20 alin. 2 din Constituţie, tratatele ratificate  de Parlament fac parte din dreptul intern şi au prioritate atunci când privesc drepturile omului şi sunt mai favorabile decât legile interne. Or, interdicţia absolută de a vota, impusă persoanelor condamnate , contravine art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, astfel cum a statuat Curtea Europeană  a Drepturilor Omului prin hotărârea din 30 martie 2004 în cauza Hirst contra Marea Britanie . Indiferent de durata pedepsei şi de natura infracţiunii care a atras-o , nu se justifică  excluderea persoanei condamnate din câmpul persoanelor cu drept de vot, neexistând nici o legătură între interdicţia votului şi scopul pedepsei, acela de a prevenii săvârşirea de noi infracţiuni şi de a asigura reinserţia socială a infractorilor .În consecinţă  inculpaţilor  li se va  interzice numai drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit.a teza 2, şi  lit.”b” cod penal, potrivit art.71 alin.2 C.pen. 

Astfel, potrivit art. 88 C.pen. se va computa din pedeapsa de executat,  ceea ce a executat deja prin reţinere şi arest preventiv pentru fiecare dintre inculpaţi, aşa cum a rezultat din evidenţa locurilor de deţinere:  , de la data de 27.09.2011- 14.03.2012- pentru inculpatul D.I. şi de la 28.09.2011-14.03.2012, pentru inculpatul B.I..

De asemenea, urmează ca  în temeiul art. 350 C.pr.pen. să se revoce măsura obligării de nu părăsi ţara dispusă de Tribunalul Bacău, prin încheierea de şedinţă din 11.05.2012, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

II. LATURA CIVILĂ

Sub aspectul laturii civile, urmează să avem în vedere  că partea vătămată REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – prin Direcţia Silvică Bacău a precizat expres, prin adresă nr. 10942/03.10.2012 (fila 115 vol.III instanţă) că nu se constituie parte civilă în cauză întrucât întreg materialul exploatat a fost recuperat.

În temeiul art. 348 C.pr.pen. urmează a fi  anulate factura fiscală seria RZN nr. 000303  emisă la data de  05.09.2011, de SC R.. SRL M.C., către S.C.T..SRL C..; chitanţa seria RZN nr. 100284/02.09.2011, emisă de SC R.C.. SRL M.C.; Biletul la Ordin  seria nr. BTRL 3 BT  nr. 6152469 emis de S.C.T..SRL C. la data de 15.08.2011.

În privinţa sechestrelor asiguratorii aplicate de procuror, pe parcursul urmăririi penale, atât cu privire la contul SC T. cât şi asupra sumelor de bani ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la locuinţele celor doi inculpaţi, instanţa urmează a dispune, în baza art. 163 C.pr.pen. ridicarea acestor sechestre, având în vedere că „Măsurile asiguratorii se iau în cursul procesului penal de procuror sau de instanţa de judecată şi constau în indisponibilizarea,.. bunurilor mobile şi imobile, în vedere confiscării speciale, a reparării pagubei produse prin infracţiune, precum şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii”. Aşa după cum a precizat partea vătămată REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – prin Direcţia Silvică Bacău, nu s-a constituit parte civilă în cauză. Despre plata amenzii penale nu poate fi vorba, fiindcă instanţa s-a orientat spre o pedeapsă cu închisoare.

Vom constata că inculpaţii D.I. şi B.I. au avut apărători aleşi.

Urmare a culpei procesuale, inculpaţii, în baza dispoziţiilor 191 alin.1,2,3, C.pr.pen. vor fi obligaţi, la plata a câte 22.000 lei cu titlu de cheltuielilor judiciare, sumă în care s-au inclus şi cheltuielile judiciare efectuate la urmărirea penală, precum şi cele din instanţa de judecată.

Domenii speta

Spete similare