Succesiune

Obiect: succesiune

1.Obiectul acţiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de …. sub nr. …., reclamantele MC şi DG au chemat în judecată pârâţii  CV şi DA, solicitând instanţei pronunţarea unei hotărâri prin care să dispună ieşirea părţilor din indiviziune cu privire la bunurile rămase după defuncţii ŞA şi ŞL , să se constate că contractele de vânzare cumpărare încheiate între defuncţi şi pârâţii CA şi CL. sunt donaţii deghizate  şi în consecinţă urmează a fi raportate .

În motivarea cererii, reclamantele au arătat că prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr …. prin care s-a vândut o parte din imobilul situat în …. şi anume 2 camere despărţite de glazvant, o terasă şi o baie situate în partea de est a imobilului , un garaj şi o cameră din magazie şi suprafaţa de teren de 570 mp ; prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr …. prin care s-a vândut o parte din imobilul situat în com …. şi anume 4 camere , hol , verandă ,în suprafaţă construită de 64 mp împreună cu suprafaţa de 152 mp teren exclusiv la casa , un garaj construit separat din cărămidă , acoperit cu tablă împreună cu suprafaţa de tern de 32 mp ; contractanţii au avut în mod echivoc intenţia frauduloasă de a vătăma interesele lor ; ei au locuit în imobilele pe care le-au înstrăinat ; preţul acestor imobile nu a fost plătit niciodată ; părţile au ascuns adevărata natură a înţelegerii , fiind vorba despre o deghizare totală a donaţiei în contractul aparent de vânzare cumpărare .

 În drept, au fost invocate dispoziţiile art.6731 C.pr.civ şi art728 şi urm c civ ; art 1175 c civ .

 În şedinţa publică din data de …. , reclamantele şi-au completat cererea solicitând reducţiunea liberalităţilor excesive a actelor simulate .

2. Apărările formulate

Pârâţii au formulat în termen legal întâmpinare  prin care a arătat că vânzările au fost reale , preţul s-a achitat integral , iar vânzarea nu s-a efectuat cu rezerva uzufructului viager sau cu clauză de întreţinere ; nu se pune problema unor donaţii deghizate , acest capăt de cere fiind inadmisibil atâta vreme cât nu se invocă existenţa unui contraînscris .

3.Probatoriiul administrat

Instanţa a administrat în cauză proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâţilor şi testimonială cu martorii …. şi … , declaraţiile acestora fiind ataşate la dosar.

4 .Incidente procedurale

Prin încheierea de şedinţă din data de ….. s-a dispus disjungerea acţiunii în simulaţie de acţiunea de partaj , raportul donaţiilor şi reducţiunea liberalităţilor excesive  , prezenta cauză având ca obiect în continuare doar acţiunea în simulaţie .

5Legislaţie relevantă

Potrivit art. 1175 c.civ., actul secret, care modifică un act public, nu poate avea putere decât între părţile contractante şi succesorii lor universali; un asemenea act nu poate avea nici un efect în contra altor persoane.

6 .Situaţia de fapt

Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. …. defuncţii ŞA  şi ŞL au vândut  pârâţilor CD şi CA o parte din imobilul situat în .... şi anume 2 camere despărţite de glazvant , o terasă şi o baie situate în partea de est a imobilului , un garaj şi o cameră din magazie şi suprafaţa de teren de 570 mp .

Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr …. defuncţii ŞA şi ŞL au vândut  pârâţilor CV şi CA o parte din imobilul situat în …. şi anume 4 camere , hol , verandă ,în suprafaţă construită de 64 mp împreună cu suprafaţa de 152 mp teren exclusiv la casa , un garaj construit separat din cărămidă , acoperit cu tablă  în suprafaţă construită de 34 mp împreună cu suprafaţa de tern de 34 mp.

7.Rezolvarea excepţiei

Analizând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii instanţa constată că este admisibilă exercitarea acţiunii în declararea simulaţiei , fiind vorba în speţă despre o acţiune în constatare reglementată de art 111 c pr civ, având drept scop constatarea existenţei actului secret , dar real şi inexistenţa actului public , aparent . Acest gen de acţiune transpune principiul potrivit căruia aparenţa în drept poate fi înlăturată, actul simulat nefiind susceptibil de consolidare prin trecerea timpului .  Reclamantele  beneficiază de dreptul de acces la justiţie, potrivit art. 6 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului, fiind vorba despre o acuzaţie in materie civilă, conform domeniului de aplicabilitate ce rezulta din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului existând calea procedurală a exercitării acţiunii în declararea simulaţiei . Pentru aceste considerente urmează a  respinge excepţia inadmisibilităţii

8 . Soluţia adoptată

Simulaţia poate să îmbrace mai multe forme:

- contractul aparent poate fi fictiv : părţile disimulează total realitatea creând aparenţa existenţei unui contract care în realitate nu există .

- contractul poate fi deghizat total sau parţial

- o altă formă este simulaţia prin interpunere de persoane

Reclamantele pretind că actele autentice  au fost simulate, fiind în realitate donaţii deghizate , fiind vorba despre o deghizare totală , acestea  precizând că la încheierea cele două contracte de vânzare cumpărare  , părţile au avut în vedere două clauze de uzufruct şi de întreţinere , fiind aplicabil art 845 c civ .

Din coroborarea art 1174 c civ şi art 1198 c civ rezultă că actul public are forţă probantă până la înscrierea în fals , în ceea ce priveşte constatările directe ale notarului public şi respectiv până la proba contrarie , vizând declaraţiile făcute de părţi şi consemnate în act .Pentru ca să existe simulaţie  este suficient ca actul secret să fie precedat actului aparent ori să fi fost simultan cu el , chiar dacă înscrisul în care s-a consemnat actul secret a fost redactat ulterior săvârşirii actului aparent.

Prin act secret în sensul art 1175 c civ nu trebuie să se înţeleagă înscrisul doveditor , ci convenţia părţilor care trebuie să fie anterioară sau concomitentă actului aparent .Convenţia secretă poate fi dovedită în condiţiile legii chiar şi împotriva actului public autentic , nu numai prin înscrisuri , ci şi prin martori , în situaţiile în care există o imposibilitate fizică ori morală de preconstituire a înscrisului .

Aceasta este şi situaţia în prezenta cauză părţile contractante fiind în raporturi de rudenie (părinţi –descendent de gradul 1 şi afin )care poate fi apreciată ca fiind de natură să constituie o imposibilitate morală pentru întocmirea unui înscris , astfel că proba testimonială este admisibilă . Astfel , instanţa nu poate reţine apărarea pârâţilor cum că reclamanţii sunt succesorii în drepturi ai părţilor contractante fiind fiicele defuncţilor  şi că simulaţia nu poate fi dovedită între părţile contractante şi succesorii lor în drepturi decât printr-un contraînscris .

Analizând susţinerea reclamantelor cum că părţile au avut în vedere două clauze de uzufruct şi de întreţinere  , instanţa apreciază că din depoziţia martorilor audiaţi  în prezenta cauză rezultă că atât pârâţii cât şi reclamantele participau la întreţinerea defunctului ŞA Astfel , martora JD arată că” bătrânul ŞA locuia în partea dreaptă faţă … bătrânul lua masa o lună la familia C , o lună la fam D… reclamanta M a ajutat la îngrijirea bătrânului .”Martorul FP precizează că „  defunctul ŞA locuia când la fam D , când la fam C ”. Rezultă că întreţinerea defunctului era prestată nu ca o obligaţie contractuală subînţeleasă privind uzufructul , ci în baza obligaţiei legale şi morale de întreţinere între părinţi şi copii ,normale în cadrul unei vieţi de familie .

Cu privire la predarea efectivă a imobilelor , cu privire la imobilul din R. nimic din probatoriul existent nu duce la credinţa instanţei că acesta  nu a fost predat în anul 2001 (anul contractării , fiind vorba şi de o înstrăinare parţială ) .

În privinţa imobilului din B. , instanţa constată că ambii pârâţi au recunoscut în cadrul interogatoriului administrat că defuncţii ŞA şi L au stăpânit în fapt partea de imobil înstrăinată până la sfârşitul vieţii lor , întrucât au preferat să stea în casa veche , deşi ei le-au spus că se pot muta în casa nouă . Pârâţii au arătat că au continuat să folosească imobilul împreună , nu s-au separat .

Având în vedere că obiectul contractului autentificat sub nr. …. viza doar o parte din imobilul situat în ….  , şi nu întregul imobil , instanţa nu poate desprinde concluzia că contractul de vânzare cumpărare a avut  ca şi cauză păstrarea dreptului de uzufruct  de către defuncţi .Păstrarea folosinţei bunului se înscrie mai degrabă  în respectarea obligaţiei de întreţinere între părinţi şi copii . Astfel nu poate fi reţinută incidenţa dispoziţiilor art 845 c civ .

Cu privire la  convenţia secretă , instanţa reţine că pârâtul  CV recunoaşte  că a încheiat în 1991 o convenţie orală anterioară cu socrii săi , au început lucrările de construire şi în anul 1993 i-au făcut actele .Mărturisirea pârâtului  CV relevă existenţa unei convenţii anterioare , verbale care privea imobilul din … . Pentru a fi valabil şi opozabil actul secret, acesta trebuie să îndeplinească toate condiţiile legale, or în cauza de faţă forma actului secret , care este o condiţie de valabilitate a contractului de donaţie, nu este respectată, acesta fiind o convenţie verbală, deşi trebuia să fie înscris autentic.

Mai mult instanţa reţine faptul că „actul” pe care au vrut părţile să-l încheie nu trebuie să fi fost o donaţie , ci putea la fel de bine să fie şi  un contract de vânzare cumpărare .

Nici câtimea redusă a preţului de 99.000 lei nu duce la convingerea instanţei că voinţa reală a părţilor a fost să încheie o donaţie , câtă vreme vânzătorii nu au ales să înstrăineze oricui părţile din imobil , ci în cadrul familiei . Neplata preţului sau nepredarea bunului semnifică neexecutarea contractelor de vânzare cumpărare care pune la îndemâna părţilor exercitarea altor acţiuni judiciare şi nu semnifică ascunderea naturii adevărate a contractului .

Mai mult depoziţiile martorilor nu au relevat niciun aspect semnificativ cu privire la natura actelor încheiate între părţi .Faţă de probele administrate în cauză, instanţa apreciază că nu s-a făcut dovada simulaţiei contractului de vânzare cumpărare.

Pentru aceste considerente, instanţa apreciază că actul public corespunde intenţiei reale a părţilor de la momentul încheierii actului, astfel încât cererea reclamanţilor  apare ca nejustificată, urmând a fi respinsă ca neîntemeiată.

Domenii speta

Spete similare