Anulare act. Executarea lipsei de interes.

Decizie 4 din 14.01.2013


Prin sentinţa  civilă  nr. 2582/12.03.2012  Judecătoria Bacău a admis excepţia lipsei de interes şi în consecinţă a respins acţiunea formulată de reclamanta P.A.  în contradictoriu  cu pârâţii P.M. şi  BNP  G.F. ca lipsită de interes.

Pentru a  pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut următoarele:

La data de 12 octombrie 2007, s-a eliberat de către BNP G.F., certificatul de moştenitor nr. 218, prin care, în baza dispoziţiilor art.76 şi 83 din Legea nr. 36/1995, s-au certificat bunurile şi moştenitorii rămaşi de pe urma defunctei B.G. decedată la data de 22 ianuarie 2002 cu ultimul domiciliu în comuna H.. În ceea ce priveşte succesiunea rămasă, s-a reţinut că are calitatea de unic moştenitor al acesteia pârâtul P.M. din, în calitate de frate, cu o cotă de 1/1, din masa succesorală făcând parte suprafaţa de 1432 mp teren curţi construcţii – găsit la măsurătoare 1532 mp –  dobândit de defunctă cu peste 40 de ani sub semnătură privată.

Conform art.137 C. P. Civ . instanţa urmează a se pronunţa cu precădere asupra excepţiilor de procedură şi de fond care fac de prisos, în tot sau în parte cercetarea în fond a pricinii prin urmare la termenul din 05.03.2012 instanţa a pus în discuţie excepţia lipsei de interes în formularea prezentei acţiuni, excepţie pe care o va admite cu următoarea motivare:

Aşa cum rezultă din cererea de chemare în judecată, reclamanta care este fiica pârâtului, solicită a se constata nulitatea certificatului de moştenitor motivat de faptul că suprafaţa de teren ce face obiectul acestui înscris i-a fost dat de către defunctă în vederea edificării unei construcţii, în acest sens fiind depus înscrisul sub semnătură privată fila 9 dosar. Prin urmare reclamanta nu se pretinde succesoarea defunctei ci arată că a fost vătămată prin faptul că a fost privată de drepturi instituite anterior existenţa acestuia, respectiv faptul că certificatul a fost emis în lipsa sa.

Una din condiţiile exercitării dreptului la acţiune este necesitatea justificării de către reclamantă a unui interes legitim. Ori raportând obiectul cererii la acest motiv invocat de către reclamantă, instanţa apreciază că reclamanta nu justifică un interes care să poată fi protejat în acest cadru procesual.

Instanţa apreciază că reclamanta nu justifică un interes nici raportat la motivul că în calitate de succesor al defunctei ar fi trebuit să figureze fiica defunctei şi nu tatăl acesteia ( colateral privilegiat).  Instanţa reţine faptul, pe de o parte, că interesul reclamantei trebuie să fie personal iar pe de altă parte că  dreptul de opţiune succesorală este un drept personal. Ori reclamanta invocă un drept al unei terţe persoane pentru a obţine eliberarea certificatului pe numele său.

Faţă de cele mai sus reţinute instanţa apreciază că reclamanta nu a făcut dovada unui interes care sa decurgă direct din constatarea nulităţii şi prin urmare va admite excepţia lipsei de interes şi va respinge acţiunea ca lipsită de interes.

Împotriva  sentinţei a declarat apel reclamanta P.A. pentru  următoarele  considerente:

- a justificat un interes legitim constând în afirmarea sau  realizarea unui drept subiectiv recunoscut de lege, în  speţă fiind vorba  de  un act nul deoarece are o cauză ilicită şi  imorală, în condiţiile în care pârâtul s-a declarat  unicul moştenitor, urmărind fraudarea dreptului de proprietate al celorlalţi moştenitori cât şi al  reclamantei.

- a  făcut acte din care rezultă că a acceptat această moştenire în mod tacit, respectiv a construit  o casă  pe terenul defunctei, autorizaţia a fost eliberată pe numele său, a  plătit taxe  şi  impozite  pe acest  teren şi în  consecinţă a  justificat un interes direct, născut şi actual.

- suprafaţa de teren cuprinsă  în  certificatul de moştenitor îi aparţine, fiind în  curs de a obţine  dreptul de  proprietate pe cale administrativă, în baza Legii  nr. 18/1991.

Analizând actele  şi lucrările dosarului  reţine următoarele:

Interesul reclamantei trebuie analizat în raport de cererea de chemare în judecată  în care a arătat drept motiv  al acţiunii în constatarea nulităţii absolute  faptul că  certificatul de moştenitor a fost emis cu nesocotirea dreptului său de proprietate, în cuprinsul acestuia  fiind  inclus un teren care  este proprietatea sa în baza unui act sub semnătură privată încheiat cu defuncta  B.G..

Prin raportare la aceste motive corect a apreciat prima instanţă că interesul reclamantei nu poate fi protejat în acest cadru procesual de vreme ce  nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 1532 mp, preexistent emiterii certificatului de moştenitor nr. 218/12.10.2007, actul sub semnătură privată invocat  în acest sens neavând efect translativ de proprietate. De altfel chiar apelanta reclamantă a precizat în apel că în baza convenţiei încheiată cu defuncta a  efectuat demersuri pentru stabilirea dreptului de proprietate  în baza Legii nr. 18/1991, care  nu s-au finalizat prin emiterea titlului de proprietate.

La judecata în primă instanţă reclamanta nu a pretins că ar fi moştenitoarea defunctei conform dispoziţiilor de drept succesoral însă în apel a arătat că  a fost singura care a făcut acte de acceptare  tacită a succesiunii, apărare care  nu poate fi primită deoarece conform propriilor susţineri aceste acte nu se circumscriu dreptului de opţiune succesorală, fiind efectuate începând cu anul 1992, anterior datei la care a decedat B.G. (22.01.2002), în temeiul înscrisului sub semnătură privată încheiat cu aceasta.

Demersul judiciar al reclamatei nu îndeplineşte cerinţa referitoare la existenţa unui interes direct şi personal deoarece din  motivele invocate în acţiunea introductivă şi reluate  în apel rezultă că folosul urmărit în eventualitatea anulării certificatului de moştenitor nr. 218/12.10.2007 nu aparţine reclamantei , finalitatea fiind aceea de a se obţine eliberarea unui nou certificat în care în locul pârâtului să figureze drept unică  moştenitoare  fiica defunctei.

În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 296 Cod procedură civilă, va respinge apelul ca nefondat.

În temeiul art. 274 Cod procedură civilă va obliga apelanta reclamantă să plătească intimatului pârât  P.M. cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.