Succesiuni

Decizie 450/R din 17.05.2010


Pronunţând sentinţa civilă nr.8838/27.10.2009 Judecătoria Bacău a admis in fond acţiunea formulată de reclamanta D.A.  în contradictoriu cu pârâţii C.P., C.V., C.G., C.D., a constatat că pârâţii se găsesc in indiviziune cu privire la averea succesorală rămasă de pe urma defunctului C.G. decedat la 5 mai 1998 cu ultimul domiciliu in mun. Bacău, că de pe urma defunctului C.G. a rămas ca bun succesoral cota indiviză de ½ din imobilul situat in Bacău, in valoare de 84.347 lei, imobil la care reclamanta a efectuat îmbunătăţiri in valoare de 1.883 lei, valoarea totală a bunului fiind de 86.230 lei, valoarea masei succesorale fiind de 42.173,50 lei şi că au calitatea de moştenitori după defunct C.P. in calitate de ascendent privilegiat, C.V., C.D. şi C.G. in calitate de colaterali privilegiaţi, fiecăruia dintre pârâţi revenindu-i o cotă succesorală de ¼ (valoric de 10.543,375 lei).

Prin aceeaşi sentinţă, judecătoria a dispus ieşirea părţilor din indiviziune, atribuind reclamantei cota indiviză de ½ din imobilul descris mai sus, restul cotei indivize de ½ fiind bun propriu şi obligând-o să plătească fiecăruia dintre pârâţi suma de 10.543,37 lei cu titlu de sultă iar pe fiecare dintre pârâţi să plătească reclamantei suma de 115 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, a reţinut judecătoria că la data de la 5 mai 1998 a decedat C.G., cu ultimul domiciliu in Bacău . De pe urma defunctului au rămas ca moştenitori C.V., C.D. şi C.G., colaterali privilegiaţi precum şi C.P., ascendent privilegiat.

Cotele succesorale cuvenite pârâţilor in calitate de moştenitori ai defunctului sunt de ¼ pentru ascendentul privilegiat şi de câte ¼ pentru fiecare colateral privilegiat potrivit art. 673 Cod Civil.

Potrivit contractului de donaţie aflat in copie la fila 30 dosar, defunctul a primit prin donaţie de la reclamantă cota indiviză de ½ din imobilul situat in Bacău, asupra cărora părţile se găsesc in indiviziune.

Reclamanta susţine - iar pârâţii nu au contestat - că la acest imobil a efectuat îmbunătăţiri constând in închidere balcon şi înlocuit uşă intrare.

Prin raportul de expertiză tehnică întocmit in cauză s-a identificat şi evaluat bunul imobil precum şi îmbunătăţirile realizate de reclamantă la acesta. Ca valoare a bunului, instanţa a avut in vedere pe cea stabilită de expertiză prin metoda costului standard, de 86.230 lei cu care părţile au fost de acord.

In temeiul art. 728 Cod Civil, instanţa a admis acţiunea şi a dispus ieşirea părţilor din indiviziune, având in vedere la atribuire faptul că posesia acestuia o are reclamanta, restul cotei de ½ este bunul său propriu iar pârâţii au fost de acord cu această atribuire.

Pentru întregirea valorică a loturilor pârâţilor, a fost obligată reclamanta să plătească acestora sulte, cate ¼ din valoarea cotei indivize.

Potrivit art. 274 alin 3 Cod Procedură Civilă, instanţa a redus onorariul de avocat (de 2500 lei) pretins de către reclamantă ca fiind nejustificat de mare având in vedere poziţia procesuală a pârâţilor (care au fost de acord cu acţiunea, nu au contestat susţinerile reclamantei privitoare la îmbunătăţirile realizate) şi probatoriul administrat in cauză. Astfel, onorariul de avocat  a fost redus la suma de 500 lei.

In temeiul art. 276 Cod Procedură Civilă au fost obligaţi pârâţii să plătească reclamantei cheltuielile de judecată avansate (400 lei onorariu expertiză, 500 lei onorariu avocat şi 20 lei taxă judiciară de timbru) proporţional cu cota deţinută din valoarea bunului.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs d-na A.D. care solicitat modificarea sentinţei în ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, cu motivarea că în mod nejustificat prima instanţă a cenzurat cuantumul cheltuielilor de judecată solicitate.

Formulând întâmpinare, intimaţii-pârâţi C.D., C.G. şi C.V. au solicitat respingerea recursului, considerând sentinţa judecătoriei temeinică şi legală (f.16-29).

Recursul este nefondat, urmând a fi respins în temeiul art.312 alin.(1) Cpc, în mod corect apreciind prima instanţă că suma solicitată de recurenta-reclamantă cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat, de 2500 lei, este nejustificat de mare având în vederea complexitatea cauzei (obiectul cererii fiind „ieşire din indiviziune”, masa succesorală constând doar în dreptul de proprietate asupra unui imobil-apartament) probatoriul administrat (înscrisuri şi expertiză), precum şi poziţia procesuală a intimaţilor-pârâţi, dispoziţiile art. 274 alin.(3) Cpc fiind, deci, aplicate în mod corespunzător.