Ordonanţă preşedinţială

Decizie 781/R din 04.10.2010


Pronunţând sentinţa civilă nr.7115/9.07.2010 Judecătoria Bacău a respins excepţia prematurităţii şi, ca nefondată, şi  cererea formulată de reclamanta N.O. în contradictoriu cu pârâtul N.R.V.

Pentru a pronunţa această sentinţă, a reţinut instanţa că prin sentinţa civila nr. 5416/31.05.2010 pronunţată in dosarul nr. 6094/180/2010 pârtile au divorţat si s-a luat act de tranzacţia părţilor privind ieşirea din indiviziune asupra  imobilul-casă situat în Bacau, ce a revenit în lotul reclamantei, cu obligarea pârâtului să părăsească domiciliul comun până la data de 25.06.2010.

Excepţia prematurităţii introducerii cererii invocată de pârât a fost respinsă, întrucât evacuarea nu s-a solicitat pentru împlinirea termenului convenit, ci pentru comportamentul necorespunzător al pârâtului, astfel încât cererea putea fi introdusă oricând, instanţa urmând să analizeze situaţia de fapt în raport de condiţiile de admisibilitate pentru a putea fi pronunţată o ordonanţă preşedinţială.

Potrivit art. 581 alin. 1  cod proc. civ, instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Când rezolvă o cerere de ordonanţă preşedinţială, instanţa nu are de cercetat fondul dreptului, dar, pentru ca soluţia să nu fie arbitrară, va cerceta aparenţa acestui drept.

Din textul de lege se desprind trei condiţii de admisibilitate pentru a putea fi pronunţată o ordonanţă preşedinţială : urgenţa, vremelnicia şi neprejudecarea fondului.

Din probele administrate, instanţa a reţinut că nu sunt îndeplinite aceste condiţii.

Astfel,  vremelnicia măsurii care se solicită a fi dispusă, nu este îndeplinită întrucât odată ce ar fi îndeplinită obligaţia solicitată de reclamantă, aceasta este o măsură definitivă care nu se încadrează în condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale. Pe de altă parte, reclamanta nu a făcut dovada că are pe rolul instanţei o acţiune similară formulată pe calea dreptului comun. 

Admiţând cererea s-ar rezolva în fond litigiul dintre părţi (or, nu acesta este scopul ordonanţei), încălcându-se astfel şi o altă condiţie de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale, respectiv neprejudecarea fondului cauzei. .

Având în vedere că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile vremelniciei măsurii si a neprejudecării fondului cauzei, instanţa nu a mai procedat la verificarea celelalte condiţii, apreciind că în cauză cererea de ordonanţă preşedinţială nu este întemeiată.

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamanta, arătând în motivare că hotărârea judecătoriei este lovită de nulitate absolută întrucât există o contradicţie vizibilă între considerentele hotărârii în care se arată că cererea de evacuare este neîntemeiată şi dispozitivul prin care acţiunea este respinsă ca nefondată, contradicţie ce impune casarea sentinţei şi trimiterea spre rejudecare a cauzei aceleiaşi instanţe.

Se arată, de asemenea, în motivele de recurs, că în mod eronat prima instanţă a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a cererii pe cale de ordonanţă preşedinţială, pe rolul judecătoriei fiind înregistrat la 10.06.2010 acţiunea ce face obiectul dosarului nr.9507/180/2010 prin care s-a solicitat evacuarea pârâtului N.R. pe calea dreptului comun, fiind astfel îndeplinită condiţia vremelniciei iar măsura evacuării nu ar fi fost o măsură definitivă. Prin urmare, apreciază recurenta că în mod greşit judecătoria nu a analizat şi îndeplinirea condiţiei urgenţei care este îndeplinită având în vedere comportamentul total necorespunzător al intimatului-pârât dovedit cu probele administrate în cauză, astfel încât se impune casarea sentinţei şi în admiterea cererii de evacuare pe cale de ordonanţă preşedinţială a pârâtului.

Motivând în drept recursul declarat, reclamanta a invocat dispoziţiile art.304 pct.7 teza a II-a şi pct.9 Cpc.

La dosarul de recurs au fost depuse înscrisuri (un certificat de grefă din dosarul 9507/180/2010 al Judecătoriei Bacău, adeverinta nr.297.978 din 29.06.2010 emisă de Politia Municipiului Bacău, sectia 2 Poliţie, adresa nr. 106233 din 21.07.2010,  emisă de Politia Municipiului Bacău – sectia 2 Politie,  2 copii după plângerile formulate de catre N.O., o adeverinţă medicală nr.3721 din  28 iunie 2007, un certificat medico-legal si patru scrisoari medicale, filele  31-43).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art.304 pct.7 Cpc modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii; este adevărat că în considerentele sentinţei recurate se arată că cererea de evacuare este neîntemeiată iar în dispozitiv se respinge acţiunea ca nefondată dar această inadvertenţă nu poate atrage incidenţa articolului citat care cere „motive contradictorii sau străine de natura pricinii”, având în vedere şi faptul că, potrivit dicţionarului explicativ al limbii române, verbul „a întemeia” fiind sinonim cu cel de „a fonda”, astfel încât şi noţiunile de ”întemeiat/neîntemeiat” şi „fondat/nefondat” sunt sinonime.

În ceea ce priveşte  îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a cererii de evacuare pe calea ordonanţei preşedinţiale, în mod greşit a apreciat prima  instanţă ca nefiind îndeplinite condiţiile vremelniciei şi cea a neprejudecării fondului; astfel, potrivit art. 581 cpc, instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe asupra fondului dreptului, ordonanţa putând fi dată şi fără citarea părţilor şi chiar atunci când există judecată asupra fondului.

Evacuarea unei persoane din locuinţa ce i-a fost domiciliu nu este o măsură definitivă, existând posibilitatea reintegrării sale în acelaşi domiciliu, iar în materia raporturilor de familie, admisibilitatea cererii de evacuare a unui soţ este consacrată chiar de dispoziţiile art.6132 cpc. Pe de altă parte, concluzia ce se desprinde din textul legal citat mai sus este aceea că admiterea unei cereri întemeiate pe dispoziţiile art.581 cpc nu este condiţionată de dovada introducerii unei acţiuni pe calea dreptului comun, cum se arată în considerentele sentinţei recurate.

Probele administrate în cauză dovedesc îndeplinirea cerinţelor art.581 Cpc; astfel, reclamanta a fost căsătorită cu pârâtul din anul 2003 si pana in 2010, când căsătoria lor s-a desfăcut  din culpa comuna a ambilor soţi, o dată cu divorţul părţile tranzacţionând asupra imobilului-casa situat în Bacau, imobil care a fost inclus în lotul recurentei-reclamante care a plătit fostului soţ suma de 28.000 euro.

Relaţiile tensionate dintre părţi incompatibile cu o convieţuire a acestora în acelaşi imobil sunt atestate de înscrisurile depuse la dosarul primei instanţe (f.27 - adeverinţa nr.297978/29.06.2010 eliberată de Poliţia Bacău, secţia 2, potrivit căreia în dosarul penal nr.386.856/2010 se efectuează cercetări penale faţă de N.R.V. şi N.V. pentru săvârşirea infracţiunilor de ameninţare şi distrugere faţă de N.O., f.36,37 – plângerea formulată de intimatul-pârât împotriva fostei sale soţii privind săvârşirea infracţiunilor de lovire, furt, înşelăciune şi tulburarea folosinţei locuinţei). Aceeaşi instanţă – Judecătoria Bacău -  a admis cererea de preschimbare de termen prin încheierea din 30.06.2010 tocmai motivat de vădita situaţie conflictuală ce se impune a fi soluţionată cu celeritate în interesul superior al minorului D.I.N. (f.43).

În consecinţă, considerând îndeplinită şi condiţia urgenţei cerută de art.581 Cpc şi admiţând recursul, în temeiul art.312 alin.(1) raportat la dispoziţiile art.304 pct.9 Cpc, Tribunalul va modifica în tot sentinţa recurată şi, procedând la rejudecare, va admite acţiunea formulată pe calea ordonanţei preşedinţiale şi va dispune evacuarea pârâtului din imobilul situat în Bacău.

Dând eficienţă şi dispoziţiilor art.274 cpc, instanţa va obliga pe intimat la plata către recurentă a sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.