Asigurări sociale. Revizuirea pensiilor personalului Curţii de Conturi prin raportare la decizia 297/2012 a Curţii Constituţionale.

Prin cererea înregistrată sub nr. 4334/110/2011 la tribunalul  Bacău, contestatoarea U.G. a solicitat  în contradictoriu cu intimata  CASA C.J.P. BACAU, anularea deciziei  de revizuire a pensiei nr. 182031/22.07.2011 şi menţinerea  în plată a pensiei de serviciu acordată legal  prin decizia nr. 182031/11.03.2009 cu plata diferenţelor de drepturi aferente  lunilor în care decizia de revizuire a produs efecte , la acre se  va adăuga şi dobânda legală. 

În motivarea acţiunii, contestatoarea a arătat că i s-a  acordat pensie de serviciu potrivit Legii 94/1992 modificată, recunoscându-se astfel statutul  personalului de specialitate a Curţii de Conturi, un statut asimilat  magistraţilor sub aspectul incompatibilităţilor, riscurilor  şi suprasolicitării neuropsihice. În ciuda acestui fapt, s-a procedat prin Legea nr. 119/2010 la reclacularea drepturilor de pensie , iar  ulterior, în baza OUG 59/2011, s-a procedat la revizuirea  pensiei, deşi practic legea 19/2000, Legea  94/1992  şi Legea 119/2010  nu  au fost abrogate,  coexistând  mai multe legi de reglementare a aceluiaşi drept  de pensie. 

A arătat contestatoarea că, prin diminuarea pensiei într-un procent de 65%, îi este încălcat  dreptul de proprietate, fiind încălcat astfel art. 1 Protocolul nr. 1.

Totodată, s-a încălcat principiul neretroactivităţii legii,  noile legi de stabilire a pensiilor  putând fi aplicabile doar pensiilor ce urmează a  se deschide sub imperiul lor, nu şi celor  care s-au deschis în temeiul legilor  vechi, în acest pronunţându-se  şi Curtea Constituţională.

S-a încălcat şi principiul drepturilor  câştigate  consacrat  de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, contestatoarea  fiind    îndreptăţită la plata drepturilor anterioare , cuantumul acestora fiindu-i  favorabil.

Prin  revizuire s-a încălcat  principiul egalităţii  în drepturi şi  şi nediscriminării, raportat la  alte categorii  de funcţionari cărora li s-au menţinut pensiile de  serviciu.

Prin precizările  depuse la dosar  (fila 17)  contestatoarea a arătat că  dispunerea recalculării  în temeiul principiului contributivităţii reprezintă o ingerinţă în exerciţiul  unui drept legal dobândit, nu corespunde  unui interes de ordin general  deoarece  Legea 119/2010 nu conţine nici o motivare  în acest sens , şi nu corespunde nici criteriului proporţionalităţii. Dreptul  la pensia de serviciu  face parte din Pilonul I al Uniunii Europene şi prin recalculare se încalcă dispoziţiile Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene,  aceste dispoziţii comunitare stabilind  clar faptul că dreptul comunitar se aplică prioritar, judecătorul naţional fiind obligat la această aplicare prioritară atunci când constată că există neconcordanţe între legislaţia europeană şi cea naţională.

În susţinerea acţiunii s-au depus înscrisuri.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a  solicitat respingerea contestaţiei, întrucât, iniţial,  contestatoarei i s-a recalculat pensia în baza Legii 119/2010 şi  apoi, prin intrarea în vigoare a OUG 59/2011, pensia a  fost supusă revizuirii, fiind emisă decizia nr. 182031/22.07.2011, iar cuantumul a fost stabilit în considerarea  acestor dispoziţii legale pe care C.J.P.  e obligată să le aplice.

Intimata a depus documentaţia aferentă deciziei contestate.

Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul reţine:

Contestatoarea şi-a desfăşurat activitatea în cadrul  Direcţiei de Control organizată la nivelul Curţii de Conturi Bacău, ca auditor public  - controlor financiar, fiind  pensionată în anul 2009, potrivit deciziei nr. 182031/11.03.2009, cuantumul pensiei fiind stabilit la 5.126 lei , din care 1.664 lei pensie de asigurări sociale.

În urma revizuirii dispuse prin OUG nr. 59/2011 s-a emis decizia nr. 182031/22.07.2011, decizie contestată  în cauză, prin care s-a revizuit  pensia la un cuantum de  1.766 lei.

Privitor la criticile aduse sub aspectul încălcării  principiului neretroactivităţii legii, tribunalul reţine că  acestea u sunt întemeiate  deoarece dispoziţiile  OUG 59/2011 au dispus revizuirea drepturilor de pensie, pentru viitor, ceea ce  presupune plata pensiei în cuantumul revizuit, pentru viitor,  contestatoarei nefiindu-i stabilită pensia, retroactiv, la  cuantumul  rezultat în urma revizuirii  ceea ce ar presupune restituirea  diferenţelor de sume primite. Dispoziţiile OUG 59/2011, urmează a se aplica  pentru viitor, astfel cum rezultă din cuprinsul deciziei în  care se menţionează că plata drepturilor revizuite se face începând cu 01.08.2011. Revizuirea cuantumului pensiei  nu înseamnă o stabilire retroactivă a pensiei,  astfel cum susţine contestatoarea.

În ceea ce priveşte încălcarea dreptului de proprietate şi  invocarea art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia Europeană  a Drepturilor  omului, tribunalul  reţine că,  prin cauza Frimu contra României, CEDO a arătat că art. 1 Protocolul  nr. 1 garantează dreptul la prestaţii sociale şi nu dreptul la un cuantum determinat al pensiei. Contestatoarei i  s-a respectat dreptul la pensie raportat la cuantumul rezultat  din stabilirea pensiei în funcţie de  contribuţia achitată la bugetul  asigurărilor sociale,  contestatoarea  pierzând doar diferenţa care era suportată de  la bugetul asigurărilor sociale  de stat  şi care i s-a acordat până la momentul recalculării, respectiv revizuirii, ca o compensaţia a inconvenientelor rezultate din statutul pe care l-a avut. S-a arătat că această  compensaţie ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, nefiind  un element  constitutiv al acesteia.

Fiind un supliment, marja de apreciere a statului  în acordarea lui este  mult mai largă şi având în vedere  contextul economic  şi  necesitatea  reformării întregului sistem  de asigurări  sociale prin corectarea unor deficienţe nejustificate între  sistemele de pensie, nu se poate reţine că ingerinţa are  un caracter excesiv,  ea având o justificare legitimă.

Având în vedere că respectivei contestatoare i s-a  acordat în cuantum revizuit o pensie ce corespunde  contribuţiilor achitate la bugetul asigurărilor sociale,  având în vedere că acest cuantum este peste pensia  medie lunară, raportul de proporţionalitate nu a  fost compromis, chiar dacă procentul de reducere este unul semnificativ. 

În ceea ce priveşte încălcarea drepturilor câştigate,  tribunalul, aşa cum s-a arătat şi anterior,  constată că nu se poate reţine îndreptăţirea contestatoarei la plata unui anumit cuantum a pensiei , suplimentul  din pensie acordat  la momentul stabilirii pensiei speciale peste cuantumul rezultat din plata contribuţiei , neavând caracterul unui drept de pensie rezultat din plata  contribuţiilor.

Raportat la încălcarea principiului egalităţii, şi  nediscriminării, tribunalul reţine că de asemenea nu  se poate vorbi de o încălcare a acestui principiu în  condiţiile în care calculul pensiilor este aplicabil  tuturor pensionarilor  ce cad sub incidenţa legii de revizuire şi  putem vorbi de  o discriminare în condiţiile în care persoane aflate în situaţii  similare  şi cărora li se aplică aceleaşi dispoziţii  legale, ajung să li se stabilească  drepturi diferite, fără o justificare rezonabilă şi  întemeiată pe lege.

Împrejurarea că s-au menţinut pensiile de serviciu  pentru magistraţi, reprezintă un atribut al legiuitorului  care a fost şi supus controlului de constituţionalitate , iar în ceea ce priveşte  situaţia funcţionarilor publici parlamentari,  raportat la m  OUG 59/2011 şi art.1 lit. e din Legea 119/2011 şi pensiile acestora au fost revizuite.

Legat de coexistenţa  unor legi cu conţinut diferit ce reglementează sistemul de pensii , tribunalul reţine că  aspectul invocat de contestatoare  ţine de aplicarea legii în timp şi nu reprezintă un conflict de legi contradictorii.  Legea 19/2000 a fost abrogată expres de art.  196  (a) din Legea 263/2010, iar  Legea 94/ 1992 a fost modificată  şi ea de Legea 263/2010, art.  196 lit.j  din Legea 263 abrogând expres art. 49, alin. 4 şi art. 51 din Legea 94/1992.  Dispoziţiile legii 119/2010 se aplică prin raportare  la OUG 59/2011 şi OUG  nr.1/2011, aceste din urmă acte normative  făcând trimitere la dispoziţiile legii 119/2010.

Sub aspectul aplicării obligatorii  a Deciziei 297/27.03.2012 a Curţii Constituţionale care s-a pronunţat  în sensul neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 1 lit. h din Legea 119/2010 şi art. 196, lit.j  din Legea 263/2010, tribunalul reţine că , prin decizia respectivă s-a constatat neconstituţionalitatea  dispoziţiilor legale sus-menţionate, în ceea ce-i priveşte  pe consilierii de conturi. S-a arătat că membrii  Curţii de Conturi, consilierii de conturi au un statut  constituţional  şi legal asimilabil magistraţilor şi în ceea ce-i priveşte dispoziţiile Legii 119/2010 (art. 1 lit. h) şi legii 263/2010 (art. 196, lit. j) sunt neconstituţionale.

Contestatoarea în cauză a avut funcţia de auditor  public (şi nu de consilier de conturi) şi situaţia  recalculării pensiilor acestor pensionari a fost analizată , sub aspectul constituţionalităţii, prin decizia nr. 871/2010 şi decizia 1283/2011 ale Curţii Constituţionale, or  excepţia de neconstituţionalitate  a fost respinsă raportat la situaţia personalului Curţii de Conturi ce a  îndeplinit funcţia de auditor public extern.

În chiar cuprinsul deciziei 297/2010 a Curţii Constituţionale, invocate de contestatoare, se arată că deciziile 871/2010, nr. 873/2010 şi decizia 1283/2011 îşi menţin valabilitatea.

În consecinţă, văzând  dispoziţiile OUG 59/2011 raportat la art. 1,  lit.h din Legea 119/2011, tribunalul va respinge contestaţia , ca nefondată.

Domenii speta

Spete similare