Plângere contravenţională

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, instanţa constată următoarele:

Pin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr. …./180/2009, petentul SFG a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenţie seria CC nr……/14.12.2009 întocmit de către  I.P.J. Bacău, solicitând anularea acestuia pentru motive  de netemeinicie.

În motivare, petentul a arătat că la data de …, ora 7.50, în timp ce se deplasa cu autoturismul cu nr. de înmatriculare VS ….. , pe raza comunei T. , judeţul B, a fost sancţionat cu amendă contravenţională în cuantum de 540 lei, 9 puncte penalizare şi reţinerea permisului de conducere întrucât a fost înregistrat de aparatul radar cu viteza de 109 km/h.

Acesta apreciază că situaţia de fapt reţinută prin procesul verbal de constatare a contravenţiei nu este veridică, acesta susţinând că traseul pe care acesta se deplasa era foarte aglomerat şi plin de gropi ceea ce îl făcea imposibil de parcurs cu această viteză.

Plângerea nu a fost întemeiată în drept.

În dovedire, petentul a depus procesul-verbal contestat (fila 4).

 În conformitate cu prevederile art.15 lit.i din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi art.36 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei este scutită de taxa judiciară de timbru, iar conform art.1 alin.2 din OG nr.32/1995, este scutită şi de plata timbrului judiciar.

Intimata I.P.J. Bacău a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii, deoarece procesul verbal de constatare a contravenţiei a fost încheiat cu respectarea condiţiilor de fond şi formă prevăzute de OG nr.2/2001.

Aplicarea sancţiunilor şi întocmirea procesului verbal de contravenţie au fost făcute în mod nemijlocit în baza înregistrării video a aparatului radar, iar viteza consemnată este cea reală, aşa cum rezultă din  planşa fotografică, atestatul de operator radar a agentului constatator şi copia Buletinului de Verificare Metrologică a aparatului radar cu menţiunea că acesta se afla planificat în serviciu pe tronsonul de drum:-DN2-localitatea NB , jud. Ba., cu autospecializata din dotarea IPJ Bacău, cu nr. de înregistrare MAI …. pe care se afla montat aparatul radar. Înregistrarea abaterii s-a efectuat cu respectarea prevederilor Normei de Metrologie Legală NML 021-05, iar aparatul radar deţine la bord Buletin de verificare metrologică valabil emis de Biroul Român de Metrologie Legală cu valabilitate 1 an unde este menţionat că măsurătoarea se poate face în regim de mişcare şi staţionare.

În dovedire, intimata a depus la dosar: planşe fotografice (filele 14-15), atestatul de operator radar a agentului constatator (fila 17), copia buletinului de verificare metrologică a aparatului radar (fila 16) şi raportul agentului constatator (fila 13).

În cauză, instanţa a administrat proba cu înscrisuri fiind depuse în copie: procesul-verbal seria CC nr…… ( fila 4), dosarul de caz (filele 13-17).

Totodată, instanţa a administrat proba testimonială la solicitarea petentului, fiind audiat martorul GDA , declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei (fila 63).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Instanţa constată că este competentă, conform art.32 alin.2 din OG 2/2001 să soluţioneze prezenta plângere, contravenţia fiind săvârşită în circumscripţia sa teritorială şi că plângerea s-a formulat în termenul legal de 15 zile de la înmânarea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei prevăzut de art.31 alin.1 din OG 2/2001.

Prin procesul verbal de contravenţie seria CC nr….. s-a aplicat petentului o amendă contravenţională în sumă 540 lei pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art.49 al.1 din OG 195/2002. S-a reţinut în sarcina petentului că la data de …, ora 07.58, a condus autoturismul marca Audi cu nr. de înmatriculare VS…… cu viteza de 109 km/h stabilită cu aparatul radar Python şi înregistrată video.

Analizând din oficiu legalitatea procesului verbal în temeiul art.34 din OG nr.2/2001, instanţa constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor art.17 din OG 2/2001, cuprinzând toate elementele esenţiale prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii absolute.

Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanţa reţine că, deşi OG 2/2001 nu cuprinde dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului de constatare a contravenţiei, acesta face dovada situaţiei de fapt şi a încadrării juridice până la proba contrară, în concordanţă cu art.34 din OG 2/2001.

Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată şi de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumţiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept şi nu sunt interzise de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanţa scopului urmărit, dar şi respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v.Franţa, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28; cauza Västberga Taxi Aktebolag şi Vulic v.Suedia, paragraf 113, iulie 2002).

Forţa probantă a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanţa fiecărui mijloc de probă, însă instanţa are obligaţia de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează şi apreciază probatoriul ( cauza Bosoni v.Franţa, hotărârea din data de 7 septembrie 1999).

Având în vedere aceste principii, instanţa reţine că procesul-verbal de contravenţie beneficiază de o prezumţie relativă de veridicitate şi autenticitate, permisă de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului , cât timp petentului i se asigură de către instanţă condiţiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil.

Conform art. 1 din OG 2/2001, constituie contravenţie fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege [...].

Instanţa reţine că , potrivit art.49 al.1 din OUG nr.195/2002, „limita maximă de viteză în localităţi este de 50 km/h”, iar depăşirea acestei viteze cu mai mult de 50 km/h constituie contravenţia prevăzută de art.102 al.3 lit.e din acelaşi act normativ şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a IV a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile.

Din planşele foto depuse la dosar coroborate cu raportul de caz întocmit de agentul constatator reiese că în data de ……, ora 07.58, autoturismul marca Audi cu nr. de înmatriculare VS …..avea viteza de 109 km/h în localitate, depăşind limita legală. Sub acest aspect, fapta prevăzută de art.49 alin.1 din OUG 195/2002 a fost în mod corect reţinută în sarcina petentului care conducea autoturismul respectiv(filele 13-15).

Se mai reţine  faptul că petentul nu a formulat nici o obiecţie la încheierea procesului-verbal, deşi i-a fost adusă la cunoştinţă posibilitatea să-şi exercite dreptul la apărare împotriva unui acte pe care ulterior l-a considerat netemeinice.

Totodată, conform atestatului seria BC nr… din data de….., agentul constatator CC a fost atestat să desfăşoare activităţi în calitate de operator radar pentru aparatura montată pe autovehiculele din dotarea unităţii (fila 17).

Declaraţia martorului GDA, audiat în mod nemijlocit de către instanţă, în sensul că petentul nu se afla în localitate în momentul în care a fost înregistrat cu aparatul radar este infirmată de către întregul material probator administrat în cauză, astfel că instanţa o va înlătura.

Având în vedere că intimatul I.P.J. Bacău a făcut dovada celor reţinute în procesul- verbal de contravenţie seria CC nr…../14.12.2009, instanţa va respinge plângerea ca neîntemeiată.

1

Domenii speta

Spete similare