Reabilitare

Sentinţă penală 170 din 26.06.2012


Prin cererea înregistrată la Tribunalul Bacău sub nr. 2586/110/2012, petentul condamnat N.D.V., a solicitat pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se dispună reabilitarea judecătorească pentru pedepsele 2ani si 4 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 824/30.04.1993 a Judecătoriei Bihor, definitivă prin nerecurare, 1 an inchisoare, aplicată prin sentinţa penală a Judecătoriei Bacău, nr. 3807/ 09.11.1994, definitivă prin neapelare şi 6 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 158/D/07.08.1997 a Tribunalului Bacău, definitivă prin decizia penală nr. 207/11.12.1997 a Curţii de Apel Bacău.

În motivarea cererii, petentul arată că a fost condamnat succesiv la trei pedepse, respectiv 2 ani si 4 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 824/30.04.1993 a Judecătoriei Bihor, definitivă prin nerecurare, 1 an inchisoare, aplicată prin sentinţa penală a Judecătoriei Bacău, nr. 3807/09.11.1994, definitivă prin neapelare si 6 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 158/D/07.08.1997 a Tribunalului Bacău, definitivă prin decizia penală nr. 207/11.12.1997 a Curţii de Apel Bacău, că pentru toate s-a implinit termenele reabilitării judecătoreşti şi oricum a îndeplinit şi celelalte condiţii ale reabilitării judecătoreşti.

În susţinerea cererii petentul a depus la dosarul cauzei fişa cazier judiciar, copie sentinţe penale cu referat birou executări penale şi s-a audiat martorul B.L., declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei.

Analizând actele si lucrările dosarului,  instanţa constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 824/30.04.1993 a Judecătoriei Bihor, definitivă prin nerecurare, petentul a fost condamnat la 2 ani şi 4 luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 68 lit. b din Legea nr. 56/1992.

Prin sentinţa penală nr. 3807/09.11.1994, a Judecătoriei Bacău,  definitivă prin neapelare, a fost condamnat la 1 an închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 81 Cod penal.

Prin sentinţa penală nr. 158/D/07.08.1997 a Tribunalului Bacău, definitivă prin decizia penală nr. 207/11.12.1997 a Curţii de Apel Bacău, a fost condamnat la 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 211 alin. 2 lit. b, d, e Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, după revocarea în baza art. 86/4 Cod penal a beneficiului suspendarii executării pedepsei anterioare de 1 an inchisoare.

Din pedeapsa rezultantă de 6 ani inchisoare, în baza mandatului de executare a pedepsei nr. 225/D/1997 condamnatul a executat efectiv în perioada  21.12.1996 - 09.08.2000 - liberat condiţionat, cu un rest rămas neexecutat de 863 zile.

Faţă de această situaţie, instanţa apreciază cererea petentului ca fiind întemeiată pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 86 Cod penal „Dacă condamnatul nu a săvârşit din nou o infracţiune înăuntrul termenului de încercare şi nici nu s-a pronunţat revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei în baza art. 83 şi 84, el este reabilitat de drept.”

Deoarece din fişa cazier reiese că petentul a mai săvârşit o altă infracţiune în termenul de incercare de 4 ani si 8 luni, aplicat pentru pedeapsa de 2 ani şi 4 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 824/30.04.1993 a Judecătoriei Bihor, definitivă prin nerecurare,  iar pentru pedeapsa de 1 an închisoare a şi fost revocată suspendarea sub supraveghere prin sentinţa penală nr. 158/D/07.08.1997 a Tribunalului Bacău, definitivă prin decizia penală nr. 207/11.12.1997 a Curţii de Apel Bacău, faţă de prevederile legale mai sus prezentate, nu poate fi vorba de reabilitare de drept pentru cele două pedepse de 2 ani si 4 luni închisoare şi 1 an  închisoare pentru care s-a dispus suspendarea executării pedepsei, însă petentul condamnat poate beneficia – dacă sunt îndeplinite condiţiile legale - de reabilitarea judecătorească.

Astfel, in cazul condamnărilor succesive termenul de reabilitare se calculează în funcţie de pedeapsa cea mai grea, în cazul de faţă in funcţie de pedeapsa de 6 ani închisoare, şi curge de la data executării ultimei pedepse.

Potrivit art. 136 alin. 1 Cod penal, termenele de reabilitare prevăzute de art. 134, 135 Cod penal curg de la data când a luat sfârşit executarea pedepsei principale (09.08.2000 liberarea condiţionată + 863 zile), în cazul de faţă de la 18.12.2002.

În cauza fiind vorba de o pedeapsă de 6 ani executată şi deoarece petentul nu a mai suferit nici o condamnare in termenul de 8 ani - prevăzut de art. 135 alin. 1 lit. b Cod penal (sau de 6 ani şi 6 luni aplicând prevederile Deciziei R.I.L. nr. 3/2009) calculat începând cu 18.12.2001 -  instanta  constată îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 137 alin. 1, 2 Cod penal şi, în consecinţă,  va dispune reabilitarea judecătorească a petentului.

Faţă de declaraţia martorului B.L. şi de faptul că petentul nu mai figurează in evidenţele fiscale de la domciliul său, creanţa bugetară reprezentând cheltuieli de judecata datorate Statului fiind prescrisă, ca de altfel şi dreptul părţii civile de a-l urmări pentru pretenţiile civile, instanţa constată îndeplinite şi celelalte condiţii cu privire la conduita condamnatului, respectiv condamnatul nu a mai suferit nici o condamnare, are in administrare o societate comercială, este căsătorit.