Cerere în obligaţie de a face şi evacuare. Calea de atac împotriva sentinţei. Recurs la recurs. Admisibilitate

Cerere în obligaţie de a face şi evacuare. Calea de atac împotriva sentinţei. Recurs la recurs. Admisibilitate

C. proc. civ., art. 282 alin. (1)

În situaţia în care judecătoria s-a pronunţat asupra unei căi al cărui obiect nu se încadrează în prevederile art. 2821 C. proc. civ., iar tribunalul a calificat calea de atac ca fiind recurs, recursul declarat împotriva deciziei irevocabile astfel pronunţate este admisibil.

(Decizia civilă nr.  227 din 10 martie 2010, Secţia civilă, F.Ş)

Prin acţiunea înregistrată la Judecătoria Timişoara sub nr. 17243/325/3.11.2008, precizată ulterior, reclamanta P.D. i-a chemat în judecată pe pârâţii P.R. şi P.D. şi a solicitat instanţei să dispună obligarea pârâţilor de a demola construcţia provizorie situată pe terenul proprietatea sa sau  în caz de refuz, să fie ea autorizată să o demoleze pe cheltuiala pârâţilor; de asemenea, a solicitat evacuarea pârâţilor de pe terenul proprietatea sa.

Pârâtul P.D. a formulat cerere reconvenţională şi a solicitat instanţei să constate că, fiind proprietarul construcţiei, a dobândit un drept de superficie, respectiv un drept de folosinţă asupra terenului.

Prin sentinţa civilă nr. 7077/11.05.2009, pronunţată în dosarul nr. 17243/325/2008, Judecătoria Timişoara a respins acţiunea civilă formulată de reclamantă împotriva pârâtului P.R., reţinând excepţia lipsei calităţii procesuale pasive; a admis acţiunea faţă de pârâtul P.D. şi l-a obligat pe acesta să ridice sau să demoleze construcţia provizorie („chioşc”) amplasată pe terenul proprietatea reclamantei în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, în caz contrar autorizând reclamanta să efectueze aceste operaţiuni pe cheltuiala pârâtului; a dispus evacuarea pârâtului P.D. de pe terenul înscris în CF nr. 2271 Timişoara; a respins cererea reconvenţională.

Împotriva sentinţei civile nr. 7077/11.05.2009 a Judecătoriei Timişoara a declarat recurs pârâtul P.D.

Prin decizia civilă nr. 1372/07.12.2009, pronunţată în dosarul nr. 17243/325/2008, Tribunalul Timiş a constatat nul recursul declarat, instanţa reţinând că pârâtul recurent nu a motivat recursul, neindicând vreunul dintre cazurile de casare sau de modificare prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă.

Împotriva deciziei civile nr. 1372/07.12.2009 a Tribunalului Timiş a declarat recurs pârâtul P.D.

La termenul de judecată din 10.03.2010, din oficiu în baza art. 306 alin. (2) Cod procedură civilă, instanţa a pus în discuţie natura juridică a căii de atac ce putea fi declarată împotriva hotărârii primei instanţe prin raportare la obiectul acţiunii, invocând art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă şi art. 2821 Cod procedură civilă.

Examinând hotărârea atacată în raport cu acest motiv de recurs, Curtea a constatat că recursul pârâtului P.D. este întemeiat, urmând a fi admis, însă pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Obiectul acţiunii reclamantei este obligaţia de a face, respectiv de a demola construcţia provizorie şi evacuarea pârâţilor, iar obiectul cererii reconvenţionale îl constituie constatarea dreptului de superficie.

Nici una dintre aceste acţiuni nu este inclusă între cele enumerate în art. 2821 Cod procedură civilă şi pentru care singura cale de atac împotriva hotărârii primei instanţe este recursul şi nici una nu are caracter patrimonial pentru ca în funcţie de valoare să devină aplicabil acelaşi text legal.

Prin urmare, conform art. 282 alin. (1) Cod procedură civilă, care prevede că „hotărârile date în primă instanţă de judecătorie sunt supuse apelului la tribunal”, în speţă calea de atac împotriva sentinţei primei instanţe este apelul, iar nu direct recursul.

Căile de atac sunt stabilite de către lege, iar nu de către părţi sau instanţă.

Tribunalul Timiş, în mod greşit a judecat cauza ca instanţă de recurs în complet de 3 judecători, calea de atac legală fiind cea a apelului, care se judecă în complet de 2 judecători.

Procedând astfel, în primul, rând Tribunalul a privat partea de una dintre căile de atac pe care legea i-o acordă.

În al doilea rând, considerând că judecă un recurs, care nu a fost motivat, instanţa a făcut aplicarea art. 306 alin. (1) Cod procedură civilă şi a constatat nulitatea lui.

Calea de atac legală fiind însă cea a apelului, sancţiunea nulităţii pentru nemotivare nu se mai aplică, întrucât Codul de procedură civilă nu cuprinde o asemenea dispoziţie în Titlul IV care reglementează apelul.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 304 pct. 1 şi 5 Cod procedură civilă şi a  art. 312 alin. (3) şi (5) Cod procedură civilă, Curtea a admis recursul declarat de pârât, a casat hotărârea atacată şi a trimis cauza la Tribunalul Timiş pentru judecarea apelului declarat de pârât.

Domenii speta

Spete similare