Comercial –contestaţie tabel definitiv consolidat

Sentinţă civilă 202 din 06.02.2009


Dosar nr. 54/88/2009

R O M Â N I A

TRIBUNALUL TULCEA

SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV

Sentinţa civilă Nr. 202

Şedinţa publică de la 06 Februarie 2009

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 13.01.2009 şi înregistrată sub nr. 54/88/2009 S.C. EI  SRL Tulcea a formulat contestaţie împotriva tabelului definitiv consolidat al creanţelor S.C. C  SRL Tulcea.

În motivare, contestatoarea SC EI  SRL Tulcea a arătat că la data de 05.01.2009 le-a fost comunicat tabelul definitiv consolidat al creanţelor împotriva debitoarei mai sus menţionate, constatând că solicitarea în sensul de a fi înscrişi cu o creanţă în cuantum de 3.240,84 lei, a fost admisă în parte şi numai cu privire la suma de 201,14 lei.

Mai precizează contestatoarea că în motivarea declaraţiei au arătat că temeiul creanţei îl constituie raporturile contractuale izvorâte din facturile fiscale 000613/07.12.2007, 000132/23.01.2008 şi 000131/23.01.2008, facturi pentru care nu au fost efectuate nici un fel de plăţi; ultimele două facturi ( care nu poată semnătura reprezentantului cumpărătoarei SC C  SRL Tulcea ) au fost comunicate acesteia prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, aceste confirmări purtând semnătura şi ştampila societăţii debitoarei. Societatea în insolvenţă nu a înţeles să restituie facturile în discuţie şi nici să-i notifice refuzul cu privire la plăţile solicitate, sens în care s-a concluzionat că aceste documente contabile au fost acceptate la plată fără nici un dubiu.

În această situaţie, precizează contestatoarea, datoria pe care o pretinde de la debitoare este reală iar simpla împrejurare că Judecătoria Tulcea a admis doar în parte cererea întemeiată pe disp. OG 5/2001 confirmă doar aplicarea acestei proceduri speciale în care sunt admise doar înscrisuri confirmate de debitoare prin semnătură sau orice alt mijloc admis de lege. De aceea, apreciază că, atât timp cât nu mai au la îndemână posibilitatea unei acţiuni întemeiată pe normele dreptului comun, singura cale de a li se recunoaşte dreptul este aceea din prezenta cauză.

Mai arată creditoarea că, în condiţiile în care se află într-o eroare esenţială care a determinat admiterea creanţei doar în parte, solicită instanţei să admită contestaţia şi reanalizând declaraţia de creanţă precum şi înscrisurile doveditoare ataşate, să dispună înscrierea în tabelul definitiv consolidat cu creanţa totală de 3.240,84 lei.

În drept s-au invocat dispoziţiile art. 75 alin.1 din Legea 85/2006.

Consensus Omnium IPURL – administratorul judiciar al debitoarei nu a formulat întâmpinare.

Analizând actele şi lucrările dosarului judecătorul sindic reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 1694/15.07.2008 pronunţată de Tribunalul Tulcea s-a dispus deschiderea procedurii de insolvenţă în formă generală faţă de debitoarea SC C  SRL Tulcea şi a fost desemnat în calitate de administrator judiciar Consensus Omnium IPURL Bucureşti-filiala Tulcea; s-a dispus printre altele, ca administratorul judiciar să notifice conform codului de procedură civilă intrarea în procedura insolvenţei în formă generală, tuturor creditorilor debitoarei şi Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Tulcea pentru efectuarea menţiunii, notificare ce va cuprinde şi următoarele termene: „ termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor asupra averii debitoarei la 10.10.2008, termenul de verificare a creanţelor, întocmire, afişare şi comunicare a tabelului preliminar de creanţe la 24.10.2008, termenul de depunere a contestaţiilor la 07.11.208, termenul de definitivare a tabelului creanţelor la 21.11.2008; administratorul judiciar va publica notificarea şi într-un ziar de largă circulaţie şi în buletinul procedurilor de insolvenţă, conform art. 61 alin.3 din Legea nr.85/2006.

La cererea administratorului judiciar, judecătorul sindic, prin încheierea pronunţată la data de 12 septembrie 2008, a dispus prelungirea termenelor cu 30 de zile, stabilite prin sentinţa civilă nr. 1694/15.07.2008.

La data de 05.11.2008 SC EI  SRL Tulcea a formulat cerere de admitere a creanţei în sumă de 3.420,84 lei reprezentând contravaloare materiale de construcţii achiziţionate de către debitoarea în insolvenţă precum şi chirii neachitate, cerere la care a ataşat, în copii: factura nr. 000613/07.12.2007, nr. 000132/23.01.2008, nr. 000131/23.01.2008, confirmarea de primire  iar la data de 10.11.2008 anexează în copie: contractul de închiriere nr.302/05.12.2007, nr. 311/07.12.2007. 

Potrivit tabelului definitiv consolidat al creanţelor împotriva debitoarei SC C  SRL Tulcea- rectificat-, întocmit de administratorul judiciar CO –Filiala Tulcea, înregistrat la judecătorul sindic la data de 06.02.2009, rezultă că SC EI  SRL Tulcea a fost înscrisă ca şi creditor cu o creanţă admisă definitiv în sumă de 201,14 lei reprezentând facturi neachitate, respectiv factura nr. 000613/07.12.2007.

Potrivit dispoziţiilor art. 75 din Legea 85/2006 „…orice parte interesată poate face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul definitiv de creanţe, în cazul descoperirii unui fals, dol sau unei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute”.

Ţinând cont de sentinţa civilă nr. 2252 pronunţată la data de 18.09.2008 prin care Judecătoria Tulcea a admis în parte cererea formulată de SC EI  SRL Tulcea şi a somat debitoarea să-i plătească creditoarei, suma de 161,84 lei şi 39,3 lei cheltuieli de judecată, însumând 201,14 lei, reţinându-se că doar factura fiscală seria A nr. 000613/07.12.2007 îndeplineşte cumulativ condiţiile instituite de art.1 din OG 5/2001, celelalte două facturi neconţinând semnătura de primire a debitoarei, instanţa va respinge contestaţia ca nefondată.

Domenii speta