Acţiune respinsă faţă de pârâtul decedat

Decizie 16 din 17.01.2014


Constată că prin sentinţa civilă nr. 3/2004 a Judecătoriei Sibiu s-a admis acţiunea civilă formulată de reclamanţii B I şi B A împotriva pârâţilor B M, S A, Bs I, Bs N, Bs M, B. D., B. A., C. P., C. M., C. I., B. M., B. I., B. N., toţi reprezentaţi prin curator litis C. I., şi în consecinţă, s-a constatat că reclamanţii au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilelor înscrise în CF 1 N. nr. top 7/2, CF 4 N. nr. top 7/1, 7, prin efectul uzucapiunii de 30 de ani şi al joncţiunii posesiei cu B. N. S-a dispus întabularea în CF menţionate a dreptului de proprietate pe numele reclamanţilor în cote de ½ pentru fiecare.

 Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa a reţinut că pârâţii sunt coproprietari ai imobilelor în litigiu, că unchiul reclamanţilor, B. N. le-a folosit începând cu anul 1945, apoi posesia a fost continuată de cei doi reclamanţi.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel numita Ba. P.(născută B.), care a solicitat anularea acesteia şi trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanţa de fond, cu motivarea că reclamanţii nu au folosit niciodată şi nici în prezent cele două terenuri pentru care au obţinut dreptul de proprietate. Mai arată că pârâtul B. N. coproprietar în cotă de ½ asupra imobilului înscris în CF 1 Nucet nr. top 7/2 este decedat din data de 13.12.1968, astfel că la data soluţionării cauzei era decedat şi nu necunoscut cum au susţinut reclamanţii, iar judecarea cauzei s-a făcut fără citarea în cauză a succesibililor proprietarului tabular, ea nefiind citată în cauză.

În ce priveşte excepţia inadmisibilităţii apelului, reţinem că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile vechiului cod de procedură civilă întrucât acţiunea soluţionată prin sentinţa atacată a fost introdusă cu mult timp înainte de intrarea în vigoare a noului cod de procedură civilă, iar potrivit art. 3 din L.76/2012 dispoziţiile noului cod se aplică numai proceselor începute după intrarea în vigoare a acestuia.

În ce priveşte excepţia tardivităţii apelului invocată de intimaţi, apreciem că aceasta este neîntemeiată având în vedere că apelanta este fiica unuia dintre pârâţi, că nu  a fost citată în cauză şi nici nu i-a fost comunicată hotărârea atacată, pentru a fi posibilă curgerea termenului de 15 zile de la comunicare pentru declararea căii de atac.

Analizând sentinţa atacată instanţa reţine următoarele.

Într-adevăr, la instanţa de fond reclamanţii au susţinut că toţi pârâţii, inclusiv pârâtul B. N. sunt necunoscuţi, cu moştenitori necunoscuţi şi cu domicilii necunoscute, motiv pentru care au fost citaţi prin curator litis.

Apelanta a făcut dovada că tatăl său, pârâtul B. N., a decedat la data de 11 .12.1968(f. 41 dos. apel),astfel că la data introducerii acţiunii acesta nu era nici necunoscut, nici cu domiciliu necunoscut, ci era decedat. 

Potrivit art. 41 c. pr. civ. poate fi parte în proces orice persoană care are folosinţa drepturilor sale civile, ori o persoană decedată nu mai are folosinţa drepturilor sale, pentru că potrivit art. 7 din D. 31/1954 capacitatea de folosinţă încetează la decesul persoanei.

În aceste condiţii, se impunea respingerea acţiunii faţă de pârâtul decedat. Acesta a fost coproprietar doar asupra imobilului înscris în CF 1 Nucet nr. top 7/2, în cotă de ½, însă în aceste condiţii reclamanţii nu pot invoca o posesie utilă numai asupra celeilalte cote şi cum nu este posibilă uzucaparea unei cote părţi dintr-un imobil, urmează ca acţiunea reclamanţilor să fie respinsă şi în contradictoriu  cu ceilalţi doi coproprietari, B. M. şi B. I. şi doar cu privire la acest imobil. 

În consecinţă, potrivit art. 296 c .pr. civ. instanţa va admite apelul şi va schimba sentinţa atacată, în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamanţi în contradictoriu cu pârâţii B. M., B. I. şi B. N., cu privire la imobilul înscris în CF 163 Nucet nr .top 7/2. Se vor păstra celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate. Nu au fost solicitate de apelantă cheltuieli de judecată.