Pretenţii. Clauze abuzive în contractele de furnizare apă potabilă pentru penalităţi de întârziere. Cerere respinsă la fond,admisă în recurs

Prin sentinţa civilă nr. 520/04.02.2013, Judecătoria Alexandria a admis în parte  acţiunea formulată de reclamanta S.C. „Apa Serv” S.A , a obligat-o pe pârâtă la c/v serviciilor de furnizare apă şi  canalizare  pentru  perioada octombrie 2009-august 2012 şi a respins ca neîntemeiat  capătul de cerere privind penalităţile de întârziere solicitate .

Instanţa a apreciat  că  în raport de probele administrate şi de disp. art. 30 alin. 1 din Legea nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă şi  canalizare, reclamanta era îndreptăţită  să  emită facturi, pretenţiile privind c/v servicii prestate  fiind întemeiate.

În ceea ce priveşte însă  capătul de cerere privind penalităţile pretinse pentru  întârziere de plată, instanţa a găsit incidente  dispoziţiile Legii nr. 193/2000 şi  a analizat  clauzele din contract privind penalităţile, constatând caracterul  lor abuziv, şi făcând trimitere în acest sens la cauza C-243/2008 Pannon GSM a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, privind obligaţia instanţei de a analiza din oficiu existenţa caracterului  abuziv  al  clauzelor contractuale cu  consumatorii.

A reţinut că actul  juridic încheiat  între părţi  constituie un  contract standard preformulat, nefiind negociat direct cu  consumatorul, care s-a aflat  într-o  poziţie  defavorabilă, fiind obligat  să  încheie acest  contract cu  furnizorul care deserveşte zona în care îşi  are  situată  locuinţa. A reţinut că  acesta s-a aflat  în imposibilitate  să  încheie un contract cu  un alt  profesionist  care să  ofere condiţii  contractuale mai  favorabile decât  reclamantul.

Sub un alt aspect, instanţa a  mai  constatat că  sunt incidente  disp. lit. r şi  h  din Anexa  la Legea nr. 193/2000 cu  privire la  clauzele din contract care prevăd penalităţi  de întârziere, întrucât, dacă  prin acest contract este prevăzut dreptul  profesionistului  de a cere penalităţi de  întârziere evaluate convenţional la 0,04% pe zi  întârziere, acelaşi  lucru  nu  este prevăzut  şi  pentru  consumator în cazul  în care  proprietarul  nu  îşi  execută  obligaţiile, acesta fiind  obligat  să acorde o  reducere consumatorului de 30% din valoarea unei  facturi, indiferent care este  mărimea prejudiciului  creat acestuia.

În concluzie, instanţa a constatat  că  modul în care a fost  prevăzut dreptul  profesionistului de a obţine penalităţi, cu  limitarea dreptului  corelativ al consumatorului de a  obţine despăgubiri în cazul  neîndeplinirii obligaţiilor  de către profesionist precum şi  disproporţia vădită între modul  de evaluare  al celor două  prejudicii, creează în detrimentul  consumatorului  şi  contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru  semnificativ între drepturile şi  obligaţiile părţilor.

Recursul declarat de reclamantă împotriva acestei sentinţe a fost admis prin decizia civilă nr. 301/26.04.2013 care a modificat sentinţa atacată în sensul obligării  pârâtei B.R. şi  la penalităţile  de  întârziere solicitate.

Pentru a decide astfel, tribunalul a confirmat  obligaţia instanţei  de a analiza caracterul  abuziv al  contractelor cu  consumatorii din oficiu, sens în care  este jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

A constatat  însă  că , faţă de prevederile art.  25 din contract,  în cazul  nerespectării obligaţiilor pe care le avea faţă de consumator, operatorul este obligat  la despăgubiri  care să  acopere integral prejudiciul  cauzat, astfel încât nu  există o  disproporţie  între sancţiunile pe care fiecare parte  trebuie să  le suporte ca urmare a  neîndeplinirii obligaţiilor  contractuale şi  nu  este creat un dezechilibru semnificativ între  drepturile şi  obligaţiile părţilor.

S-a reţinut că  inexistenţa  unor dispoziţii identice care să  reglementeze în aceeaşi  manieră obligaţiile ambelor părţi  contractante, nu  poate fi  interpretată ca fiind clauză abuzivă, contractul  urmând  să  fie interpretat unitar  şi  coroborat, astfel că  faţă de  disp. art. 312 alin. 1-3 Cod Procedură Civilă rap. la art. 304 pct. 9 Cod Procedură Civilă, recursul a fost admis iar  sentinţa de fond  a fost  modificată potrivit  considerentelor arătate.

Domenii speta

Spete similare