Premiul de pensionare în unităţile şcolare

Sentinţă civilă 207 din 05.03.2009


Legea nr.128/1997 privind statutul cadrelor didactice reglementează; H.G. nr. 223/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei;  H.G. nr.2192 din 30 noiembrie 2004  pentru aprobarea Normelor metodologice privind finantarea si administrarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat

Legea nr.84/1995-legea învăţământului.

Legea nr.84/1995-legea învăţământului statuează la art.7 că institutiile de învatamânt si unitatile de învatamânt cu minimum 200 de elevi sau cu minimum 100 de prescolari sunt institutii publice cu personalitate juridica(alin.8).U nitatile de învatamânt cu un numar mai mic de 200/100 de elevi/prescolari se organizeaza/reorganizeaza în cadrul unor unitati de învatamânt cu personalitate juridica aflate în subordinea aceluiasi ordonator principal de credite, ca structuri ale acestora(alin.9).Î n mod exceptional, pe baza criteriilor înscrise în Regulamentul de organizare si functionare a unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat, autoritatile administratiei publice locale pot aproba, cu avizul Ministerului Educatiei si Cercetarii, functionarea ca persoane juridice a unor unitati cu un numar mai mic de 200/100 de elevi/prescolari(alin.10).

Legea nr.128/1997 privind statutul cadrelor didactice reglementează în art.2:

a)functiile, competentele, responsabilitatile, drepturile si obligatiile specifice personalului didactic si didactic auxiliar, precum si ale celui de conducere, de indrumare si de control;

b)conditiile si modalitatile de ocupare a posturilor si functiilor didactice, didactice auxiliare, a functiilor de conducere, de indrumare si de control, precum si conditiile si modalitatile de eliberare din aceste posturi si functii, de incetare a activitatii si de pensionare a personalului didactic si didactic auxiliar;

c)sistemul de perfectionare si de evaluare;

d)criteriile de normare si de salarizare, de acordare a distinctiilor si a premiilor, de aplicare a sanctiunilor

ca  apoi la art.11, alin.5 să stabileacă competenţele inspectoratul şcolar judeţean şi directorului unităţii şcolare în materia angajării şi anume învatamântul de stat validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice se face de catre inspectoratul scolar iar angajarea pe post se face de directorul unitatii de învatamânt, pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul scolar general. În învatamântul particular validarea concursurilor si angajarea pe post se fac de catre conducerea unitatii de învatamânt si se comunica în scris inspectoratului şcolar.

Hotărârea Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării stabileşte în art.8 serviciul public deconcentrat prin care acest minister lucrează şi anume în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti sunt organizate, ca servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării, inspectorate şcolare cu structură aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării(alin.3) servcii care au în subordine unităţi de învăţământ preuniversitar, unităţi conexe, unităţi pentru activitatea extraşcolară şi cluburi sportive şcolare(alin.5).

H.G. nr.2192 din 30 noiembrie 2004  pentru aprobarea Normelor metodologice privind finantarea si administrarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat stabileşte la  art. 3 că unitatile de invatamant au conturi la Trezoreria Statului si propria lor activitate financiar-contabila(alin.1) iar directorul unitatii de invatamant are calitatea si exercita atributiile de ordonator tertiar de credite(alin.2). potrivit art. 4 consiliul de administratie al unitatii de invatamant este format din: director, director adjunct, reprezentantul consiliului local, reprezentantul primarului, reprezentanti ai parintilor, 1-5 reprezentanti ai cadrelor didactice, reprezentantul agentilor economici si un reprezentant al elevilor, pentru ciclul secundar superior. In functie de marimea si de complexitatea unitatii, consiliul de administratie va fi format din 9-15 membri. In mediul rural se va avea in vedere ca in consiliile de administratie sa fie reprezentate corespunzator structurile scolare din satele care apartin localitatilor si in care sunt scolarizati elevi/prescolari; reprezentarea poate fi asigurata de cadrul didactic coordonator al structurii scolare.

Prin sentinţa civilă nr. 207 din 5 martie 2009  pronunţată de Tribunalul Sibiu, secţia civilă - complet specializat în soluţionarea conflictelor de muncă şi asigurări sociale - a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Şcolar Judeţean, respinsă excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, admisă în parte acţiunea formulată şi precizată de reclamanta F.M., C.M.,etc în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Local S, Grădiniţa nr. 1 S., Şcoala generală cu cls. I-VIII nr.1 S., Şcoala Generală nr. 2 S., Consiliul Local R. S., Şcoala generală cu cls. I-VIII nr. 3 R. S. şi pe cale de consecinţă  au fost obligaţi pârâţii Consiliul Local R. S. şi Şcoala generală cu cls. I-VIII nr. 3 R. S. să plătească reclamantei F.M., pârâţii Consiliul Local S., Grădiniţa nr. 1 S. să plătească reclamantelor C.M. şi P.M., pârâţii Consiliul Local S. şi Şcoala generală cu cls. I-VIII nr. 1 S. să plătească reclamanţilor V. G., S. M. şi C.M. premiul de pensionare în cuantum egal cu un salariu de bază avut la data pensionării, reactualizat cu rata inflaţiei începând cu luna următoare emiterii deciziei de pensionare şi până la plata efectivă, inclusiv dobânda legală, pârâţii Consiliul Local S. şi Şcoala Generală nr. 2 S. să plătească reclamantei Ş.M.A. premiul de pensionare în cuantum egal cu două salarii de bază avute la data pensionării, reactualizate cu rata inflaţiei începând cu luna următoare emiterii deciziei de pensionare şi până la plata efectivă, inclusiv dobânda legală.Prin aceeaşi sentinţă a fost respinsă ca rămasă fără obiect acţiunea formulată şi precizată de reclamantele V.Ş.şi G.E. respinsă acţiunea formulată şi precizată de reclamanţi în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean S., şi nu s-au acordat cheltuieli de judecată.

Obiectul cererii de chemare în judecată la constituit obligarea pârâţilor la plata:

-premiului de pensionare pentru cei pensionaţi în anii 2005, 2006 respectiv reclamanţii F., C., P., V., S., C. în cuantum egal cu salariul de bază al fiecărei persoane la data pensionării iar pentru cei pensionaţi în anii 2007 respectiv reclamanţii Ş. şi G. în cuantum  egal cu două salarii de bază avute la data pensionării;

-premiul să fie actualizat cu rata inflaţiei începând cu  luna următoare emiterii deciziilor de pensionare şi până la achitarea integrală şi efectivă  a acestei indemnizaţii, inclusiv dobânda legală stabilită prin OG nr.9/2000 pe aceeaşi perioadă;

-cheltuielilor de judecată.

În susţinerea acţiunii, reclamanţii arată că sunt pensionari, fiind pensionaţi la vârsta standard de pensionare aveau dreptul la data rămânerii definitive a deciziei de pensionare la încasarea unui premiu de pensionare, premiu în cuantumul stabilit de contractele colective de muncă în vigoare la data pensionării, şi care  nu a fost acordat, drept pentru care au formulat acţiune în justiţie.

La termenul de judecată din data de 5 martie 2009, reprezentanta reclamanţilor arată că nu mai susţine acţiunea pentru reclamantele V. Ş. şi G. E. deoarece acestea au încasat premiul de pensionare.

În drept, acţiunea este întemeiată pe prevederile art.40, pct.2, lit. c C.M., Legea nr.128/1997,CCM pe anii 2004/2005, 2006,2007-2010.

Prin întâmpinare, pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean S. a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, motivat de împrejurarea că potrivit HG nr.2192/2004 cheltuielile privind finanţarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat, se asigură din bugetele locale ale unităţii administrativ teritoriale în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, cu excepţia cheltuielilor suportate din bugetul de stat.Ca urmare, pârâtul susţine că nu a prevăzut în buget sumele necesare pentru plata acestor premii, şi pe cale de consecinţă solicită admiterea excepţiei şi respingerea acţiunii faţă de acest pârât.

Din probatoriul administrat în cauză instanţa de judecată a reţinut următoarele:

Pentru dovedirea calităţii de cadru didactic pensionar la dosarul cauzei s-au depus adeverinţe eliberate de instituţiile de învăţământ unde au activat reclamanţii din cuprinsul cărora instanţa de judecată reţine că acestora nu li s-a acordat pe premiul de pensionare:

Deasemenea, la dosarul cauzei s-au depus deciziile de pensionare şi carnetele de muncă ale reclamanţilor pentru a dovedi data de la care s-a format dreptul la pensie.

În dovedirea pretenţiilor , reclamanţii au depus la dosarul cauzei CCM pe anii 2004, 2006,2007-2010 din conţinutul cărora instanţa de judecată reţine că  potrivit art.36, lit. e din CCM pe anul 2004, 2006 salariaţii care se pensionează la vârsta standard primesc o indemnizaţie de cel puţin un salariu de bază iar potrivit art.50 din CCM la nivel naţional pe anii 2007-2010 salariaţii care se pensionează pentru limită de vârstă primesc o indemnizaţie egală cu cel puţin două salarii de bază avute în luna pensionării.

Din conţinutul adresei emise de la Ministerul Educaţie, Cercetării şi Tineretului instanţa de judecată reţine că potrivit art.11, alin.5 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic  angajarea pe post se face de directorul unităţii de învăţământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul şcolar general.

Din probatoriul administrat în cauză, intanţa de judecată a constatat:

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Şcolar Judeţean S., instanţa de judecată a constatat că această excepţie este întemeiată prin raportare la prevederile art.11, alin.5 din Legea nr.128/1997, subordonarea unităţilor de învăţământ fiind doar funcţională nu şi financiară, susţinerea financiară realizându-se fie din bugetul de stat, bugetele locale sau veniturile proprii, drept pentru care a admis excepţia şi pe cale de consecinţă a respins acţiunea reclamantelor faţă de acest pârât.

În ce priveşte excepţia prescrierii dreptului la acţiune invocată din oficiu de instanţă, aceasta constată că excepţia nu este întemeiată  având în vedere datele la care au fost emise deciziile de pensionare ale reclamanţilor.

Pe fondul cauzei, instanţa de judecată constată că, potrivit art.8, alin.2 din Legea nr.130/1996 şi art.236, alin.4 C.M., contractul colectiv de muncă presupune autonomia de voinţă a partenerilor sociali între care se încheie, prin aplicarea principiului libertăţii contractuale şi ca atare acest act reprezintă legea părţilor ceea ce impune acestora obligaţia de a respecta clauzele stipulate în contract. Contractul de muncă încheiat la nivel de angajator produce efecte pentru toţi salariaţii care îşi desfăşoară activitate în unitatea respectivă pe durata în care contractul colectiv de muncă este în vigoare. Deasemenea, prin art.241, alin.1, lit. d din C. muncii, contractul colectiv de muncă încheiat la nivel naţional produce efect pentru toţi salariaţii încadraţi la toţi angajatorii din ţară, contractul colectiv de muncă încheiat la acest nivel reprezentând izvor de drept pentru toţi salariaţii când nu sunt încheiate contracte la nivel de unitate sau atunci când sunt încheiate aceste contracte potrivit art.238 C.M. se aplică clauzele mai favorabile salariaţilor.

Având în vedere forţa obligatorie a contractelor colective de muncă încheiate, reclamanţilor li se recunoaşte dreptul de a primi sumele ce reprezintă indemnizaţia ce se acordă cu ocazia pensionării, indemnizaţie al cărui cuantum diferă funcţie de clauzele stabilite prin contractele colective încheiate.

Potrivit art.3 şi art.8, lit.j din H.G.nr.2192/2004  unităţile de învăţământ au conturi la Trezoreria Statului şi propria lor activitate financiar-contabilă. Directorul unităţii de învăţământ are calitatea şi exercită atribuţiile de ordonator terţiar de credite şi negociază şi semnează contractele individuale de muncă şi fişele individuale ale posturilor pentru personalul din unitate. Potrivit art.16 H.G.nr.2192/2004  finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-

teritoriale în a căror rază îşi desfăşoară activitatea, de la bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii.Ca atare, pârâţii, consiliile locale şi unităţile de învăţământ au calitatea de ordonatori de credite şi de angajator, drept pentru care instanţa de judecată a admis acţiunea reclamanţilor  aşa cum a fost precizată şi pe cale de consecinţă pârâţii vor fi obligaţi la plata acestor indemnizaţii, în valoare actualizată cu indicele de inflaţie şi dobânda legală aferentă.

În ceea ce priveşte reclamantele V.Ş.şi G.E. care au beneficiat de premiul de pensionare, acţiunea acestora a rămas fără obiect drept pentru care a fost respinsă acţiunea acestora faţă de pârâtul Consiliul Local S.

Instanţa nu a acordat cheltuieli de judecată întrucât acestea nu au fost solicitate de reclamanţi.