În temeiul art. 332 alin. 2 Cod procedură penală, în cauză s-a dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, în vederea refacerii urmăririi penale, deoarece instanţa nu poate identifica în actul de sesizare toate actele materiale a

Decizie 154/R din 20.02.2013


Prin sentinţa penală  nr. 187/22.10.2012 a Judecătoriei Zărneşti, în baza art.334 Cod procedură penală s-a dispus schimbarea încadrǎrii juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului S M D, astfel: din infracţiunea de falsificare de monede sau alte valori, prevǎzutǎ de art.282 alin.1 teza finalǎ Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (11 acte materiale), în infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevǎzutǎ de art.288 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal  (11 acte materiale) şi din infracţiunea de înşelǎciune, prevǎzutǎ de art.215 alin.1 şi alin.2 Cod penal  şi infracţiunea de înşelǎciune, prevǎzutǎ de art.215 alin.1 şi alin.2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal  (11 acte materiale), în infracţiunea de înşelǎciune, prevǎzutǎ de art.215 alin.1 şi alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal  (11 acte materiale) şi infracţiunea de uz de fals, prevǎzutǎ de art.291 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal  (11 acte materiale), toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

În baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 alin.1 lit.c Cod procedură penală  s-a dispus achitarea inculpatului S M D,  pentru infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevǎzutǎ de art.288 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.  (11 acte materiale).

În baza art.215 alin.1 şi alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (11 acte materiale), s-a condamnat inculpatul S M D, , la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelǎciune.

S-a făcut aplicarea art.71 raportat la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal.

În baza art. 291 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal  (11 acte materiale), s-a condamnat inculpatul S M D,  la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals.

S-a făcut aplicarea art.71 raportat la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal.

În baza art.34 alin.1 lit.b raportat la art.33 lit.a Cod penal  s-au contopit pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, stabilite prin sentinţă, în pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani închisoare, urmând ca în final inculpatul S M D,  sǎ execute pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art.71 raportat la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal.

În baza art.86¹ alin.2 Cod penal s-a dispus suspendarea executǎrii pedepsei de 3 (trei) ani închisoare aplicatǎ prin prezenta sentinţǎ, sub supraveghere, pe un termen de încercare de 6 (şase) ani, stabilit conform art.86² Cod penal.

În baza art.86³ alin.1 Cod penal  s-a obligat inculpatul S M D ca pe durata termenului de încercare sǎ respecte urmǎtoarele mǎsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de probaţiune;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art.86³ alin.3 Cod penal  s-a obligat inculpatul S M D ca pe durata termenului de încercare sǎ presteze 250 de ore de muncǎ în folosul comunitǎţii sub coordonarea Serviciului de probaţiune de pe lângǎ Tribunalul Braşov, în funcţie de aptitudinile sale fizice şi psihice;

În baza art.71 alin.5 Cod penal  s-a suspendat executarea pedepselor accesorii aplicate prin prezenta sentinţă pe durata termenului de încercare.

În baza art.359 alin.1 Cod procedură penală s-a atras atenţia inculpatului S M D asupra prevederilor art. 83, art. 84 şi art. 864 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în termenul de încercare sau în cazul neîndeplinirii mǎsurilor şi obligaţiilor dispuse de instanţǎ.

În baza art.14 şi art.346 alin.1 Cod procedură penală  coroborat cu art. 998 Cod civil s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă C D P şi s-a obligat inculpatul S M D la plata cǎtre partea civilǎ a sumei de 5599 lei, reprezentând daune materiale.

În baza art.14 şi art.346 alin.1 Cod procedură penală coroborat cu art.998 Cod civil  s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă S N C şi s-a obligat inculpatul S M D la plata cǎtre partea civilǎ a sumei de 5731 lei, reprezentând daune materiale.

S-a respins ca neîntemeiatǎ acţiunea civilǎ, astfel cum a fost precizatǎ, formulatǎ de partea civilă STATUL ROMÂN, prin AGENŢIA NAŢIONALǍ DE ADMINISTRARE FISCALǍ, reprezentatǎ de DIRECŢIA GENERALǍ A FINANŢELOR PUBLICE BRAŞOV.

În baza art.118 alin.1 lit.e Cod penal  s-a dispus confiscarea de la inculpatul S M D  a sumei de 90200.76 lei.

În baza art.357 alin.2 lit.c raportat la art.163 Cod procedură penală s-a dispus instituirea unui sechestru asigurǎtor asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului S M D, pânǎ la concurenţa sumei de 90200.76 lei.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că în luna februarie 2008, inculpatul S M D, profitând de reputaţia pe care o avea în rândul cunoscuţilor sǎi de persoanǎ care faciliteazǎ înmatricularea autoturismelor aduse din strǎinǎtate şi care are relaţii de prietenie cu funcţionari din cadrul RAR, întrucât de mai mult timp se ocupa cu astfel de operaţiuni de înmatriculare, s-a hotǎrât sǎ realizeze sume de bani prin inducerea în eroare a proprietarilor de autoturisme care doreau înmatricularea acestora, prin prezentarea ca adevǎrat a faptului plǎţii taxei de primǎ înmatriculare, cu ajutorul unor chitanţe falsificate care atestau faptul plǎţii, în realitate, sumele de bani ce aveau sǎ fie plǎtite de proprietarii autoturismelor urmând sǎ fie însuşiţi de cǎtre inculpat.

Spre acest demers, în cursul lunii februarie 2008, inculpatul S M D a contactat partea civilǎ S N C, cǎreia i-a propus sǎ îi faciliteze înmatricularea autoturismului marca CITROEN XARA PICASSO, pe care partea civilǎ îl cumpǎrase din Italia.

Fiind de acord cu propunerea inculpatului, partea civilǎ i-a înmânat inculpatului actele autoturismului şi suma de 5800 lei, reprezentând contravaloarea taxei de primǎ înmatriculare, urmând ca în câteva zile inculpatul sǎ îi predea numerele de înmatriculare ale autoturismului, fapt ce s-a întâmplat dupǎ 2-3 zile.

Aceste aspecte rezultǎ din declaraţia inculpatului (filele 167-170 DUP) coroboratǎ cu declaraţia pǎrţii civile S N C (filele 215-216 DUP).

Pentru a înmatricula autoturismul pǎrţii civile, inculpatul a prezentat organelor cu atribuţii în acest sens chitanţa falsificatǎ seria TS3B nr.1997348/10.03.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Râşnov, pentru suma de 5731.01 lei, iar autoturismul pǎrţii civile a fost înmatriculat sub nr.BV-10-… (fila 221 DJ).

Întrucât s-a constat inexistenţa chitanţei care sǎ ateste plata taxei de primǎ înmatriculare pentru autoturismul pǎrţii civile, prin dispoziţia Instituţiei Prefectului jud. Braşov – Serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor nr.41212/3/04.06.2008 s-a dispus anularea înmatriculǎrii din data de 11.03.2008, a autoturismului marca CITROEN XARA PICASSO, cu numǎrul de înmatriculare BV-10-… (fila 73 DUP).

În cursul lunii februarie 2008, inculpatul S M D a fost contactat de martorul D A C, care i-a solicitat ajutorul pentru înmatricularea autoturismului marca VOLKSWAGEN PASSAT, pe care martorul îl cumpǎrase din Germania.

În aceste condiţii, martorul i-a înmânat inculpatului actele autoturismului şi suma de 5500 lei, reprezentând contravaloarea taxei de primǎ înmatriculare, bani pe care inculpatul i-a împǎrţit cu numitul M Ş, persoanǎ care îl însoţea, urmând ca în câteva zile inculpatul sǎ îi predea martorului numerele de înmatriculare ale autovehiculelor, fapt ce s-a întâmplat dupǎ 2-3 zile.

Aceste aspecte rezultǎ din declaraţia inculpatului (filele 167-170 DUP) coroboratǎ cu declaraţiile martorului D A C (fila 395 DUP şi 146 DJ).

Pentru a înmatricula autoturismul martorului, inculpatul a prezentat organelor cu atribuţii în acest sens chitanţa falsificatǎ seria TS3B nr.1998459/01.02.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Râşnov, pentru suma de 5464.07 lei, iar autoturismul martorului a fost înmatriculat sub nr.BV-81-…(fila 219 DJ).

Întrucât s-a constat inexistenţa chitanţei care sǎ ateste plata taxei de primǎ înmatriculare pentru autoturismul pǎrţii civile, prin dispoziţia Instituţiei Prefectului jud. Braşov – Serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor nr.41212/3/04.06.2008 s-a dispus anularea înmatriculǎrii din data de 05.03.2008, a autoturismului cu numǎrul de înmatriculare BV-81-… (fila 73 DUP).

În cursul lunii februarie 2008, inculpatul S M D a fost contactat de martorul B I C, care i-a solicitat ajutorul pentru înmatricularea autoturismului marca MERCEDES C180 şi a autoutilitarei marca MAN, pe care martorul le cumpǎrase din Germania.

În aceste condiţii, martorul i-a înmânat inculpatului actele autoturismului şi suma de aproximativ 60000 lei, reprezentând contravaloarea taxei de primǎ înmatriculare, bani pe care inculpatul i-a împǎrţit cu numitul M Ş, persoanǎ care îl însoţea, urmând ca în câteva zile inculpatul sǎ îi predea martorului numerele de înmatriculare ale autovehiculelor, fapt ce s-a întâmplat dupǎ 7-8 zile.

Aceste aspecte rezultǎ din declaraţia inculpatului (filele 167-170 DUP) coroboratǎ cu declaraţiile martorului B I C (fila 258 DUP şi 75 DJ).

Pentru a înmatricula autovehiculele martorului, inculpatul a prezentat organelor cu atribuţii în acest sens chitanţa falsificatǎ seria TS3B nr.1996770/13.03.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Râşnov, pentru suma de 12097.22 lei şi chitanţa falsificatǎ seria TS3B nr.1994559/27.02.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Râşnov, pentru suma de 43111.65 lei, iar autovehiculele martorului au fost înmatriculate sub nr.BV-32-… şi nr.BV-34-…(filele 224-225 DJ).

Întrucât s-a constat inexistenţa chitanţei care sǎ ateste plata taxei de primǎ înmatriculare pentru autoturismul pǎrţii civile, prin dispoziţia Instituţiei Prefectului jud. Braşov – Serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor nr.41212/3/04.06.2008 s-a dispus anularea înmatriculǎrii din data de 27.02.2008, a autoturismului cu numǎrul de înmatriculare BV-32-… şi anularea înmatriculǎrii din data de 25.03.2008, a autoturismului cu numǎrul de înmatriculare BV-34-… (fila 73 DUP).

În cursul lunii martie 2008, inculpatul S M D a fost contactat de martorul M V A, care i-a solicitat ajutorul pentru înmatricularea autoturismului marca PEUGEOT, pe care martorul îl cumpǎrase din Germania.

În aceste condiţii, martorul M V A i-a înmânat inculpatului actele autoturismului, iar, prin intermediul martorului F O E, suma de 5000 lei, din care suma de aproximativ 3800 lei reprezenta contravaloarea taxei de primǎ înmatriculare, urmând ca în câteva zile inculpatul sǎ îi predea martorului numǎrul de înmatriculare ale autovehiculului, fapt ce s-a întâmplat dupǎ câteva zile.

Aceste aspecte rezultǎ din declaraţia inculpatului (filele 167-170 DUP) coroboratǎ cu declaraţiile martorului M V A (fila 365 DUP şi 110 DJ) şi ale martorului F O E (fila 367 DUP şi 111 DJ).

Pentru a înmatricula autoturismul martorului, inculpatul a prezentat organelor cu atribuţii în acest sens chitanţa falsificatǎ seria TS3A nr.161493/04.03.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Zǎrneşti, pentru suma de 3811.3 lei, iar autoturismul martorului a fost înmatriculat sub nr.BV-04-…(fila 217 DJ).

Întrucât s-a constat inexistenţa chitanţei care sǎ ateste plata taxei de primǎ înmatriculare pentru autoturismul pǎrţii civile, prin dispoziţie a Instituţiei Prefectului jud. Braşov – Serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor s-a dispus anularea înmatriculǎrii din data de 04.03.2008, a autoturismului cu numǎrul de înmatriculare BV-80-… (fila 67 DJ).

În cursul lunii martie 2008, inculpatul S M D a fost contactat de martorul B M A, care i-a solicitat ajutorul pentru înmatricularea autoturismului marca BMW, pe care martorul îl cumpǎrase din Germania.

În aceste condiţii, martorul i-a înmânat inculpatului actele autoturismului şi suma de 12400 lei, reprezentând contravaloarea taxei de primǎ înmatriculare, urmând ca în câteva zile inculpatul sǎ îi predea martorului numǎrul de înmatriculare ale autovehiculului, fapt ce s-a întâmplat dupǎ o sǎptǎmânǎ.

Aceste aspecte rezultǎ din declaraţia inculpatului (filele 167-170 DUP) coroboratǎ cu declaraţiile martorului B M A (fila 298 DUP şi 73 DJ) şi ale martorului B M I (fila 297 DUP şi 74 DJ).

Pentru a înmatricula autoturismul martorului, inculpatul a prezentat organelor cu atribuţii în acest sens chitanţa falsificatǎ seria TS3B nr.1999579/26.03.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Râşnov, pentru suma de 10794.12 lei, iar autoturismul martorului a fost înmatriculat sub nr.BV-04-… (fila 220 DJ).

Întrucât s-a constat inexistenţa chitanţei care sǎ ateste plata taxei de primǎ înmatriculare pentru autoturismul pǎrţii civile, prin dispoziţia Instituţiei Prefectului jud. Braşov – Serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor nr.41212/3/04.06.2008 s-a dispus anularea înmatriculǎrii din data de 26.03.2008, a autoturismului cu numǎrul de înmatriculare BV-04-… (fila 73 DUP).

În cursul lunii martie 2008, inculpatul S M D a fost contactat de martorul C I A, care i-a solicitat ajutorul pentru înmatricularea autoturismului marca VOLKSWAGEN GOLF, neînmatriculat la acea datǎ.

În aceste condiţii, martorul C I A, însoţit de martorul F O E, s-au întâlnit cu inculpatul, iar martorul C I A i-a înmânat inculpatului actele autoturismului şi suma de 1100 euro, reprezentând contravaloarea taxei de primǎ înmatriculare, urmând ca în câteva zile inculpatul sǎ îi predea martorului numǎrul de înmatriculare ale autovehiculului, fapt ce s-a întâmplat dupǎ câteva zile.

Pentru a înmatricula autoturismul martorului, inculpatul a prezentat organelor cu atribuţii în acest sens chitanţa falsificatǎ seria TS4A nr.9748588/31.03.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Braşov, pentru suma de 3483.61 lei, iar autoturismul martorului a fost înmatriculat sub nr.BV-20-… (fila 222 DJ).

Întrucât s-a constat inexistenţa chitanţei care sǎ ateste plata taxei de primǎ înmatriculare pentru autoturismul pǎrţii civile, prin dispoziţie a Instituţiei Prefectului jud. Braşov – Serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor s-a dispus anularea înmatriculǎrii din data de 01.04.2008, a autoturismului cu numǎrul de înmatriculare BV-20-…(fila 67 DJ).

Pentru cǎ martorul C I A dorea sǎ îşi recupereze în instanţǎ suma achitatǎ cu titlu de taxǎ de primǎ înmatriculare, i-a solicitat inculpatului sǎ îi predea chitanţa care atesta aceastǎ platǎ, în original.

Inculpatul, realizând cǎ prin acest demers al martorului C I A s-ar putea descoperi activitatea sa frauduloasǎ, a refuzat iniţial sǎ îi predea martorului originalul chitanţei, sub pretextul cǎ aceastǎ chitanţǎ nu poate fi scoasǎ din dosarul de înmatriculare, aflat în depozitul organelor în drept.

Ulterior, la insistenţele martorului C I A şi ale martorului F O E, inculpatul, în încercarea de a acoperi activitatea sa frauduloasǎ, s-a prezentat la organele financiare, unde, dupǎ ce a achitat contravaloarea taxei de primǎ înmatriculare, a primit chitanţa seria TS3B nr.9631799/02.04.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Braşov, pentru suma de 3484 lei, chitanţǎ pe care i-a predat-o martorului C I A (fila 119 DUP).

Aceste aspecte rezultǎ din declaraţia inculpatului (filele 167-170 DUP) coroboratǎ cu declaraţiile martorului C I A (fila 341 DUP şi 109 DJ) şi ale martorului F O E (fila 342 DUP şi 111 DJ).

În baza chitanţei seria TS3B nr.9631799/02.04.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Braşov, pentru suma de 3484 lei, martorul C I A a reuşit, la data de 17.09.2008, sǎ îşi reînmatriculeze autoturismul (fila 68 DJ).

În cursul lunii aprilie 2008, inculpatul S M D a fost contactat de martorul P D, care i-a solicitat ajutorul pentru înmatricularea autoturismului marca VOLKSWAGEN PASSAT, neînmatriculat la acea datǎ.

În aceste condiţii, martorul i-a înmânat inculpatului actele autoturismului şi suma de aproximativ 1600 euro, reprezentând contravaloarea taxei de primǎ înmatriculare, bani pe care inculpatul i-a împǎrţit cu numitul M Ş, persoanǎ care îl însoţea, urmând ca în câteva zile inculpatul sǎ îi predea martorului numǎrul de înmatriculare ale autovehiculului, fapt ce s-a întâmplat dupǎ câteva zile.

Aceste aspecte rezultǎ din declaraţia inculpatului (filele 167-170 DUP) coroboratǎ cu declaraţiile martorului P D (fila 316 DUP şi 107 DJ) şi ale martorului P F V (fila 314 DUP şi 108 DJ).

Pentru a înmatricula autoturismul martorului, inculpatul a prezentat organelor cu atribuţii în acest sens chitanţa falsificatǎ seria TS3A nr.261493/30.04.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Zǎrneşti, pentru suma de 5441.16 lei, iar autoturismul martorului a fost înmatriculat sub nr.BV-01-… (fila 216 DJ).

Întrucât s-a constat inexistenţa chitanţei care sǎ ateste plata taxei de primǎ înmatriculare pentru autoturismul pǎrţii civile, prin dispoziţie a Instituţiei Prefectului jud. Braşov – Serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor s-a dispus anularea înmatriculǎrii din data de 06.05.2008, a autoturismului cu numǎrul de înmatriculare BV-01-… (fila 67 DJ).

În cursul lunii aprilie 2008, inculpatul S M D a fost contactat de partea civilǎ C D P, care i-a solicitat ajutorul pentru înmatricularea autoturismului marca LAND ROVER, pe care martorul îl cumpǎrase din Germania.

În aceste condiţii, martorul i-a înmânat inculpatului actele autoturismului şi suma de 1600 euro şi 150 lei, parte din ei reprezentând contravaloarea taxei de primǎ înmatriculare, urmând ca în câteva zile inculpatul sǎ îi predea martorului numǎrul de înmatriculare ale autovehiculului, fapt ce s-a întâmplat dupǎ 4 zile.

Aceste aspecte rezultǎ din declaraţia inculpatului (filele 167-170 DUP) coroboratǎ cu declaraţia pǎrţii civile C D P (fila 414 DUP).

Pentru a înmatricula autoturismul martorului, inculpatul a prezentat organelor cu atribuţii în acest sens chitanţa falsificatǎ seria TS3B nr.2660260/09.05.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Râşnov, pentru suma de 5598.99 lei, iar autoturismul martorului a fost înmatriculat sub nr.BV-64-… (fila 218 DJ).

Întrucât s-a constat inexistenţa chitanţei care sǎ ateste plata taxei de primǎ înmatriculare pentru autoturismul pǎrţii civile, prin dispoziţia Instituţiei Prefectului jud. Braşov – Serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor nr.41212/3/04.06.2008 s-a dispus anularea înmatriculǎrii din data de 12.05.2008, a autoturismului cu numǎrul de înmatriculare BV-64-… (fila 73 DUP).

În cursul lunii mai 2008, inculpatul S M D a fost contactat de martorul L Ş, care i-a solicitat ajutorul pentru înmatricularea autoturismului marca AUDI A4, pe care martorul, prin SC  F SRL, îl cumpǎrase din Germania.

În aceste condiţii, martorul i-a înmânat inculpatului actele autoturismului şi suma de 7200 lei, parte din ei reprezentând contravaloarea taxei de primǎ înmatriculare, bani pe care inculpatul i-a împǎrţit cu numitul M Ş, persoanǎ care îl însoţea, urmând ca în câteva zile inculpatul sǎ îi predea martorului numǎrul de înmatriculare ale autovehiculului, fapt ce s-a întâmplat dupǎ 3 zile.

Aceste aspecte rezultǎ din declaraţia inculpatului (filele 167-170 DUP) coroboratǎ cu declaraţiile martorului L Ş (fila 234 DUP şi 106 DJ).

Pentru a înmatricula autoturismul martorului, inculpatul a prezentat organelor cu atribuţii în acest sens chitanţa falsificatǎ seria TS3B nr.2770269/22.05.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Râşnov, pentru suma de 5971.91 lei, iar autoturismul martorului a fost înmatriculat sub nr.BV-62-… (fila 223 DJ).

Întrucât s-a constat inexistenţa chitanţei care sǎ ateste plata taxei de primǎ înmatriculare pentru autoturismul pǎrţii civile, prin dispoziţia Instituţiei Prefectului jud. Braşov – Serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor nr.41212/3/04.06.2008 s-a dispus anularea înmatriculǎrii din data de 28.05.2008, a autoturismului cu numǎrul de înmatriculare BV-62-…(fila 73 DUP).

În cursul lunii mai 2008, inculpatul S M D l-a contactat pe martorul C M F, cǎruia i-a propus sǎ îi faciliteze înmatricularea autoturismului marca OPEL VECTRA, pe care martorul  îl cumpǎrase din Germania.

Dupǎ mai multe discuţii, fiind de acord cu propunerea inculpatului, martorul i-a înmânat inculpatului actele autoturismului şi suma de 3550 lei, reprezentând contravaloarea taxei de primǎ înmatriculare, urmând ca în câteva zile inculpatul sǎ îi predea numǎrul de înmatriculare al autoturismului.

Aceste aspecte rezultǎ din declaraţia inculpatului (filele 167-170 DUP) coroboratǎ cu declaraţiile martorului C M F (filele 185-186 DUP şi 105 DJ).

Pentru a înmatricula autoturismul martorului, inculpatul a prezentat organelor cu atribuţii în acest sens chitanţa falsificatǎ seria TS3A nr.4661324/10.06.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Râşnov, pentru suma de 3509.33 lei (fila 215 DJ).

Întrucât organele abilitate au descoperit chitanţa falsificatǎ, înmatricularea autoturismului martorului nu a mai fost efectuatǎ.

De asemenea, instanţa constatǎ cǎ niciuna dintre cele 11 chitanţe nu au fost emise de Ministerul de Finanţe, prin unitǎţile sale de trezorerie.

Astfel, potrivit adreselor nr.390/12.06.2008 şi nr.363/03.06.2008, emise de ANAF – DGFP Braşov (filele 56 şi 69 DUP) şi adresei nr.67175/10.10.2011, emisǎ de Instituţia Prefectului jud. Braşov – Serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor (fila 67 DJ), chitanţa seria TS3A nr.4661324/10.06.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Râşnov, pentru suma de 3509.33 lei, chitanţa seria TS3A nr.261493/30.04.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Zǎrneşti, pentru suma de 5441.16 lei, chitanţa seria TS3A nr.161493/04.03.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Zǎrneşti, pentru suma de 3811.3 lei, chitanţa seria TS3B nr.2660260/09.05.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Râşnov, pentru suma de 5598.99 lei, chitanţa seria TS3B nr.1998459/01.02.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Râşnov, pentru suma de 5464.07 lei, chitanţa seria TS3B nr.1999579/26.03.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Râşnov, pentru suma de 10794.12 lei, chitanţa seria TS3B nr.1997348/10.03.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Râşnov, pentru suma de 5731.01 lei, chitanţa seria TS4A nr.9748588/31.03.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Braşov, pentru suma de 3483.61 lei, chitanţa seria TS3B nr.2770269/22.05.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Râşnov, pentru suma de 5971.91 lei, chitanţa seria TS3B nr.1996770/13.03.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Râşnov, pentru suma de 12097.22 lei şi chitanţa seria TS3B nr.1994559/27.02.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Râşnov, pentru suma de 43111.65 lei, nu au fost emise de Ministerul de Finanţe, prin unitǎţile sale de trezorerie.

În aceste condiţii, din examinarea întregului material probator administrat, instanţa constatǎ, dincolo de orice îndoialǎ rezonabilǎ, cǎ, în perioada februarie – iunie 2008, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul S M D i-a indus în eroare, prin folosirea unor chitanţe de platǎ falsificate, pe martorii D A C, C I A, P D, L Ş, C M F, B M A, B C I,  M V A şi pe pǎrţile civile C  D P şi S N C, cǎrora le-a prezentat ca adevǎrat faptul cǎ a achitat taxele de primǎ înmatriculare aferente înmatriculǎrii autovehiculelor deţinute de aceştia, deşi, în realitate, inculpatul şi-a însuşit aceşti bani, cu consecinţa radierii din circulaţie a acestor autoturisme şi pǎgubirea acestor persoane cu sumele înmânate inculpatului pentru plata taxei de primǎ înmatriculare.

În ceea ce priveşte acţiunea de contrafacere a chitanţelor folosite de inculpat pentru înmatricularea celor 11 autoturisme, reţinutǎ în sarcina inculpatului prin rechizitoriu, instanţa constatǎ, din examinarea probelor administrate, cǎ existǎ un dubiu cu privire la sǎvârşirea acestei fapte de cǎtre inculpat.

Astfel, instanţa constatǎ cǎ, în cursul urmǎririi penale, organele de cercetare penalǎ au efectuat, cu privire la inculpat, atât o percheziţie domiciliarǎ, cât şi o percheziţie informaticǎ, însǎ, în urma acestora nu au fost descoperite probe care sǎ îl incrimineze pe inculpat (filele 114-115 şi 136 DUP).

În aceste condiţii, instanţa, din oficiu, a dispus efectuarea unei expertize criminalistice grafice, având ca obiectiv identificarea autorului semnǎturilor care apar pe chitanţele falsificate.

Instanţa constatǎ, din examinarea concluziilor raportului de expertizǎ criminalisticǎ nr.86/15.06.2012, efectuat de Laboratorul interjudeţean de expertize criminalistice Braşov, cǎ nu s-a putut stabili dacǎ inculpatul S M D a fost cel care a executat semnǎturile de pe cele 11 chitanţe folosite de inculpat pentru înmatricularea celor 11 autoturisme (fila 203 DJ).

În ceea ce priveşte apǎrǎrile inculpatului S M D, potrivit cǎrora nu a avut cunoştinţǎ niciun moment de faptul cǎ acele chitanţe care atestau plata taxei de primǎ înmatriculare erau falsificate şi cǎ nu a fǎcut decât sǎ intermedieze legǎtura dintre deţinǎtorii autoturismelor şi numitul M Ş, care era persoana care se ocupa în fapt cu înmatricularea autoturismelor şi care, ulterior a decedat – 23.06.2008 (fila 175 DUP), instanţa le va înlǎtura ca neîntemeiate, întrucât nu se coroboreazǎ cu restul probelor administrate în cauzǎ.

Astfel, pe de-o parte, instanţa constatǎ, din examinarea declaraţiilor martorilor D M (fostǎ S) (filele 193-194 DUP şi 168 DJ), G C I (filele 190-191 DUP şi 169 DJ) şi B A A (filele 196 DUP şi 170 DJ), cǎ inculpatul era cel care prezenta actele în vederea întocmirii dosarului pentru prima înmatriculare a autoturismelor, dosar care cuprindea obligatoriu chitanţa care atesta plata taxei de primǎ înmatriculare.

Pe de altǎ parte, instanţa constatǎ cǎ inculpatul, realizând cǎ prin demersul martorului C I A, care i-a solicitat originalul chitanţei seria TS4A nr.9748588/31.03.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Braşov, pentru suma de 3483.61 lei, pentru a solicita în instanţǎ restituirea sumei achitatǎ cu titlu de taxǎ de primǎ înmatriculare, s-ar putea descoperi activitatea sa frauduloasǎ, a refuzat iniţial sǎ îi predea martorului originalul chitanţei, sub pretextul cǎ aceastǎ chitanţǎ nu poate fi scoasǎ din dosarul de înmatriculare, aflat în depozitul organelor în drept, iar, ulterior, la insistenţele martorului C I A şi ale martorului F O E, inculpatul, în încercarea de a acoperi activitatea sa frauduloasǎ, s-a prezentat la organele financiare, unde, dupǎ ce a achitat contravaloarea taxei de primǎ înmatriculare, a primit chitanţa seria TS3B nr.9631799/02.04.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Braşov, pentru suma de 3484 lei, chitanţǎ pe care i-a predat-o martorului C I A.

Mai mult decât atât, în perioada urmǎtoare inculpatul şi-a continuat activitatea frauduloasǎ, inducându-i în eroare pe martorul P D, în aprilie 2008, pe partea civilǎ C D P, în aprilie 2008, pe martorul L Ş, în mai 2008 şi pe martorul C M F, în mai 2008.

În privinţa infracţiunii de falsificare de monede sau alte valori, prevǎzutǎ de art.282 alin.1 teza finalǎ C.Pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.Pen. (11 acte materiale), reţinutǎ în sarcina inculpatului S M D prin rechizitoriu, instanţa de fond a constatat urmǎtoarele că fapta inculpatului S M D, care, în perioada februarie – iunie 2008, ar fi contrafǎcut chitanţele folosite de inculpat pentru înmatricularea celor 11 autoturisme, întruneşte parţial elementele constitutive ale infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevǎzutǎ de art.288 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (11 acte materiale) şi nu ale infracţiunii de falsificare de monede sau alte valori, prevǎzutǎ de art.282 alin.1 teza finalǎ Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (11 acte materiale), întrucât chitanţele, presupus a fi fost falsificate de inculpat, nu constituie monede sau alte valori, pentru cǎ ele nu au putere circulatorie, neputând constitui titluri pentru efectuarea plǎţilor, ci ele sunt simple mijloace de probǎ, care atestǎ faptul unei plǎţi fǎcute anterior, iar, întrucât emanǎ de la o instituţie publicǎ, devin înscrisuri  oficiale, motiv pentru care, în baza art.334 Cod procedură penală va dispune schimbarea încadrǎrii juridice a faptei reţinutǎ în sarcina inculpatului S M D din infracţiunea de infracţiunea de falsificare de monede sau alte valori, prevǎzutǎ de art.282 alin.1 teza finalǎ Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (11 acte materiale), în infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevǎzutǎ de art.288 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal  (11 acte materiale).

Având în vedere cǎ, în ceea ce priveşte acţiunea de contrafacere a chitanţelor folosite de inculpat pentru înmatricularea celor 11 autoturisme, reţinutǎ în sarcina inculpatului prin rechizitoriu, existǎ un dubiu, astfel cum s-a arǎtat anterior, iar acest dubiu îi profitǎ celui acuzat, instanţa, în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 alin.1 lit.c Cod procedură penală, a dispus achitarea inculpatului S M D de sub învinuirea sǎvârşirii infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevǎzutǎ de art.288 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal  (11 acte materiale).

În drept, s-a reţinut că instanţa a constatat cǎ fapta inculpatului S M D care, în perioada februarie – iunie 2008, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, i-a indus în eroare, prin folosirea unor chitanţe de platǎ falsificate, pe martorii D A C, C I A, P D, L Ş, C M F, B M A, B C I, M V A şi pe pǎrţile civile C D P şi S N C, cǎrora le-a prezentat ca adevǎrat faptul cǎ a achitat taxele de primǎ înmatriculare aferente înmatriculǎrii autovehiculelor deţinute de aceştia, deşi, în realitate, inculpatul şi-a însuşit aceşti bani, cu consecinţa radierii din circulaţie a acestor autoturisme şi pǎgubirea acestor persoane cu sumele înmânate inculpatului pentru plata taxei de primǎ înmatriculare, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelǎciune, prevǎzutǎ de art. 215 alin. 1 şi alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (11 acte materiale) şi ale infracţiunii de uz de fals, prevǎzutǎ de art.291 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal  (11 acte materiale), în concurs real.

Astfel, sub aspectul laturii obiective, conţinutul infracţiunii de înşelǎciune s-a realizat prin acţiunea de inducere în eroare a persoanelor arǎtate, prin prezentarea ca adevǎrat a faptului cǎ a achitat taxele de primǎ înmatriculare aferente înmatriculǎrii autovehiculele deţinute de aceştia, deşi, în realitate, inculpatul şi-a însuşit aceşti bani, cu consecinţa radierii din circulaţie a acestor autoturisme şi pǎgubirea acestor persoane cu sumele înmânate inculpatului pentru plata taxei de primǎ înmatriculare, în cuantum total de 105014.37 lei. Sub aspectul laturii subiective, instanţa a reţinut că inculpatul a săvârşit infracţiunea cu intenţie directǎ, calificatǎ prin scop, inculpatul având reprezentarea acţiunilor sale şi urmǎrind realizarea scopului propus, anume însuşirea sumelor de bani pretinse de la deţinǎtorii celor 11 autoturisme.

Întrucât pentru asigurarea reuşitei acţiunii de inducere în eroare a acestor persoane, inculpatul s-a folosit de mijloace frauduloase, anume chitanţe falsificate, pe care le prezenta ca fiind emise de Ministerul de Finanţe, prin diferite unitǎţi de trezorerie, situaţie care se înscrie în prevederile art. 215 alin. 2 teza a II-a Cod penal, instanţa a constatat cǎ sunt întrunite şi elementele constitutive ale infracţiunii de uz de fals, prevǎzutǎ de art.291 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal  (11 acte materiale).

În aceste condiţii, instanţa de fond, în temeiul art. 334 Cod procedură penală, a dispus schimbarea încadrǎrii juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului S M D din infracţiunea de înşelǎciune, prevǎzutǎ de art.215 alin.1 şi alin.2 Cod penal şi infracţiunea de înşelǎciune, prevǎzutǎ de art.215 alin.1 şi alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal  (11 acte materiale), în infracţiunea de înşelǎciune, prevǎzutǎ de art.215 alin.1 şi alin.2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal  (11 acte materiale) şi infracţiunea de uz de fals, prevǎzutǎ de art.291 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal  (11 acte materiale).

Având în vedere că cele două infracţiuni au fost săvârşite de către inculpat înainte de a fi condamnată definitiv pentru una dintre ele, instanţa a reţinut săvârşirea celor două infracţiuni în concurs real, potrivit art. 33 alin. 1 lit. a Cod penal. 

La stabilirea în concret a pedepselor, instanţa a ţinut seama, pe de-o parte, cǎ inculpatul nu este recidivist şi cǎ are perspective bune de reintegrare în societate, astfel cum reiese din referatul de evaluare al inculpatului, iar, pe de altǎ parte, cǎ nu a recunoscut sǎvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa, de numǎrul mare de victime ale infracţiunilor sale şi de valoarea mare a prejudiciului creat.

În aceste condiţii, instanţa i-a aplicat inculpatului pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelǎciune, prevǎzutǎ de art. 215 alin. 1 şi alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal  (11 acte materiale) şi pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru sǎvârşirea infracţiunii de uz de fals, prevǎzutǎ de art.291 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal  (11 acte materiale), pedepse pe care, potrivit art.33 alin.1 lit.a Cod penal raportat la art.34 alin.1 lit.b Cod penal, le-a contopit în pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani închisoare, urmând ca inculpatul S M D sǎ execute în final pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

Având în vedere faptul că săvârşirea unor infracţiuni contra patrimoniului şi contra încrederii în instituţiile publice îl fac nedemn pe inculpat să fie ales într-o autoritate publică sau  într-o funcţie electivă publică, precum şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, instanţa a aplicat inculpatului pe lângă fiecare pedeapsă cu închisoarea şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal, în condiţiile prevăzute de art.71 Cod penal.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, instanţa a constatat că sunt aplicabile dispoziţiile art.86¹ alin.2 Cod penal, având în vedere că pedeapsa aplicatǎ în urma concursului nu depăşeşte 3 ani închisoare, inculpatul nu este recidivist şi, raportat la persoana acestuia, se poate aprecia că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea pedepsei. Faţă de toate acestea, instanţa va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 6 (şase) ani, stabilit conform art.86² Cod penal.

În baza art.86³ alin.1 Cod penal a obligat inculpatul S M D ca pe durata termenului de încercare sǎ respecte urmǎtoarele mǎsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de probaţiune;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art.86³ alin.3 Cod penal a obligat inculpatul S M D ca pe durata termenului de încercare sǎ presteze 250 de ore de muncǎ în folosul comunitǎţii sub coordonarea Serviciului de probaţiune de pe lângǎ Tribunalul Braşov, în funcţie de aptitudinile sale fizice şi psihice, instanţa urmǎrind prin fixarea acestei obligaţii sǎ îi ofere posibilitatea inculpatului de a conştientiza efortul pe care îl depun celelalte persoane pentru a obţine veniturile în mod licit.

Având în vedere faptul că s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executǎrii pedepsei instanţa, în baza art.71 alin.5 Cod penal  a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate, pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art.359 alin.1 Cod procedură penală  a atras atenţia inculpatului S M D asupra prevederilor art.83, art.84 şi art.864 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în termenul de încercare sau în cazul neîndeplinirii mǎsurilor şi obligaţiilor dispuse de instanţǎ.

Potrivit art. 346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.14 Cod procedură penală, în caz de condamnare instanţa se pronunţă prin aceeaşi sentinţă şi asupra acţiunii civile.

Partea vătămatǎ C D P  s-a constituit parte civilǎ în prezenta cauză cu suma de 1600 euro şi 150 lei, reprezentând daune materiale (fila 415 DUP şi 18 DJ).

Conform art.998 Cod civil, acela care a cauzat altuia un prejudiciu este obligat a-l repara.

Rezultă astfel că, pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuală trebuie să existe un fapt ilicit, să existe un prejudiciu, între faptul ilicit şi prejudiciu să existe raport de cauzalitate şi, nu în ultimul rând, să existe vinovăţia celui care a cauzat prejudiciul.

Instanţa a constatat cǎ fapta inculpatului S M D care, în luna aprilie 2008 a indus-o în eroare, prin folosirea unor chitanţe de platǎ falsificate, pe partea civilǎ C D P, cǎruia i-a prezentat ca adevǎrat faptul cǎ a achitat taxa de primǎ înmatriculare aferentǎ înmatriculǎrii autovehiculului deţinut de acesta, deşi, în realitate, inculpatul şi-a însuşit aceşti bani, cu consecinţa radierii din circulaţie a acestui autoturism şi pǎgubirea acestei persoane cu suma înmânatǎ inculpatului pentru plata taxei de primǎ înmatriculare, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelǎciune, prevăzută de art.215 alin.1 şi alin.2 C.Pen.

Din examinarea chitanţei falsificate seria TS3B nr.2660260/09.05.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Râşnov, instanţa constatǎ cǎ suma prezentatǎ a fi fost plǎtitǎ de inculpat cu titlu de taxǎ de primǎ înmatriculare, în vederea înmatriculǎrii autoturismului proprietatea pǎrţii civile, este de 5599 lei (fila 218 DJ).

Având în vedere aceste considerente, instanţa, în baza art.14 şi art.346 alin.1 Cod procedură penală coroborat cu art. 998 Cod civil, va admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă C D P şi va obliga inculpatul S M D la plata cǎtre partea civilǎ a sumei de 5599 lei, reprezentând daune materiale.

Instanţa a admis doar în parte acţiunea pǎrţii civile C D P, întrucât doar suma de 5599 lei a fost însuşitǎ de inculpat, prezentându-i în mod fals pǎrţii civile cǎ a achitat-o cu titlu de taxǎ de primǎ înmatriculare, restul sumelor achitate de partea civilǎ inculpatului, fiind date cu alte destinaţii, anume platǎ primǎ de asigurare sau platǎ plǎcuţe numere de înmatriculare.

Partea vătămatǎ S N C s-a constituit parte civilǎ cu suma de 1707 euro, în echivalent lei la data plǎţii, reprezentând daune materiale (fila 115 DJ)..

Conform art.998 C.Civ., acela care a cauzat altuia un prejudiciu este obligat a-l repara.

Rezultă astfel că, pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuală trebuie să existe un fapt ilicit, să existe un prejudiciu, între faptul ilicit şi prejudiciu să existe raport de cauzalitate şi, nu în ultimul rând, să existe vinovăţia celui care a cauzat prejudiciul.

Instanţa a constatat cǎ fapta inculpatului S M D care, în luna februarie 2008 a indus-o în eroare, prin folosirea unor chitanţe de platǎ falsificate, pe partea civilǎ S N C, cǎruia i-a prezentat ca adevǎrat faptul cǎ a achitat taxa de primǎ înmatriculare aferentǎ înmatriculǎrii autovehiculului deţinut de acesta, deşi, în realitate, inculpatul şi-a însuşit aceşti bani, cu consecinţa radierii din circulaţie a acestui autoturism şi pǎgubirea acestei persoane cu suma înmânatǎ inculpatului pentru plata taxei de primǎ înmatriculare, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelǎciune, prevăzută de art.215 alin.1 şi alin.2 Cod penal.

Din examinarea chitanţei falsificate seria TS3B nr.1997348/10.03.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Râşnov, instanţa a constatat cǎ suma prezentatǎ a fi fost plǎtitǎ de inculpat cu titlu de taxǎ de primǎ înmatriculare, în vederea înmatriculǎrii autoturismului proprietatea pǎrţii civile, este de 5731 lei (fila 221 DJ).

Având în vedere aceste considerente, instanţa, în baza art.14 şi art.346 alin.1 Cod procedură penală coroborat cu art.998 Cod civil, a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă S N C şi a obligat inculpatul S M D la plata cǎtre partea civilǎ a sumei de 5731 lei, reprezentând daune materiale.

Instanţa a admis doar în parte acţiunea pǎrţii civile S N C, întrucât doar suma de 5731 lei a fost însuşitǎ de inculpat, prezentându-i în mod fals pǎrţii civile cǎ a achitat-o cu titlu de taxǎ de primǎ înmatriculare, restul sumelor achitate de partea civilǎ inculpatului, fiind date cu alte destinaţii, anume platǎ primǎ de asigurare sau platǎ plǎcuţe numere de înmatriculare.

Partea vǎtǎmatǎ STATUL ROMÂN, prin AGENŢIA NAŢIONALǍ DE ADMINISTRARE FISCALǍ, reprezentatǎ de DIRECŢIA GENERALǍ A FINANŢELOR PUBLICE BRAŞOV, s-a constituit parte civilǎ cu suma de 64461.03 lei, reprezentând daune materiale (filele 8 şi 119 DJ).

Având în vedere cǎ prin prezenta hotǎrâre s-a stabilit cǎ prejudiciul a fost creat de inculpat – ca urmare a sǎvârşirii infracţiunii de înşelǎciune, prevǎzutǎ de art.215 alin.1 şi alin.2 Cod penal  – în patrimoniul martorilor D A C, C I A, P D, L Ş, C M F, B M A, B C I, M V A şi al pǎrţilor civile C D P şi S N C – cǎrora le-a prezentat ca adevǎrat faptul cǎ a achitat taxele de primǎ înmatriculare aferente înmatriculǎrii autovehiculelor deţinute de aceştia, deşi, în realitate, inculpatul şi-a însuşit aceşti bani – şi nu în bugetul statului, pentru cǎ toate înmatriculǎrile celor 11 autovehicule au fost anulate, instanţa constatǎ cǎ acţiunea civilǎ formulatǎ de partea civilǎ STATUL ROMÂN, prin AGENŢIA NAŢIONALǍ DE ADMINISTRARE FISCALǍ, reprezentatǎ de DIRECŢIA GENERALǍ A FINANŢELOR PUBLICE BRAŞOV, este neîntemeiatǎ, motiv pentru care o va respinge.

Având în vedere cǎ martorii D A C, P D, L Ş, C M F, B M A, B C I, M V A nu s-au constituit pǎrţi civile in procesul penal, instanţa, în temeiul art.118 alin.1 lit.e Cod penal, va dispune confiscarea de la inculpatul S M D a sumei de 90200.76 lei, reprezentând totalul sumelor însuşite de inculpat de la aceşti martori.

Suma de 90200.76 lei a rezultat din scǎderea din prejudicial total în cuantum de 105014.37 lei, a sumei de 3484 lei, reprezentând prejudiciu recuperat prin plata de cǎtre inculpate a taxei de primǎ înmatriculare pentru autoturismul martorului C I A (fila 119 DUP), a sumei de 5599 lei, acordate cu titlu de daune materiale pǎrţii civile C D P, prin prezenta hotǎrâre şi a sumei de 5731 lei, acordate cu titlu de daune materiale pǎrţii civile S N C, prin prezenta hotǎrâre.

Având în vedere faptul cǎ inculpatul a fost gǎsit vinovat pentru sǎvârşirea infracţiunii de înşelǎciune, prevǎzutǎ de art.215 alin.1 şi alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal  (11 acte materiale) şi a infracţiunii de uz de fals, prevǎzutǎ de art.291 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (11 acte materiale), vǎzând cuantumul mare al sumei confiscate şi pentru a preîntâmpina sustragerea inculpatului de la executarea mǎsurii de siguranţǎ a confiscǎrii, prin înstrǎinarea bunurilor sale, instanţa, în temeiul art.357 alin.2 lit.c raportat la art.163 Cod procedură penală, a dispus instituirea unui sechestru asigurǎtor asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului S M D pânǎ la concurenţa sumei de 90200.76 lei, iar, în temeiul art.164 alin.3 Cod procedură penală, a dispus ca mǎsura asigurǎtorie a sechestrului sǎ fie adusǎ la îndeplinire de organele de executare din cadrul DIRECŢIEI GENERALE A FINANŢELOR PUBLICE BRAŞOV.

De asemenea, instanţa, în temeiul art.357 alin.2 lit.f raportat la art.445 alin.2 C.Proc.Pen., a dispus anularea chitanţei seria TS3A nr.4661324/10.06.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Râşnov, pentru suma de 3509.33 lei, a chitanţei seria TS3A nr.261493/30.04.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Zǎrneşti, pentru suma de 5441.16 lei, a chitanţei seria TS3A nr.161493/04.03.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Zǎrneşti, pentru suma de 3811.3 lei, a chitanţei seria TS3B nr.2660260/09.05.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Râşnov, pentru suma de 5598.99 lei, a chitanţei seria TS3B nr.1998459/01.02.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Râşnov, pentru suma de 5464.07 lei, a chitanţei seria TS3B nr.1999579/26.03.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Râşnov, pentru suma de 10794.12 lei, a chitanţei seria TS3B nr.1997348/10.03.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Râşnov, pentru suma de 5731.01 lei, a chitanţei seria TS4A nr.9748588/31.03.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Braşov, pentru suma de 3483.61 lei, a chitanţei seria TS3B nr.2770269/22.05.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Râşnov, pentru suma de 5971.91 lei, a chitanţei seria TS3B nr.1996770/13.03.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Râşnov, pentru suma de 12097.22 lei şi a chitanţei seria TS3B nr.1994559/27.02.2008, emitent Ministerul Finanţelor Publice – Trezoreria Râşnov, pentru suma de 43111.65 lei.

În baza art.191 alin.1 C.Proc.Pen., instanţa a obligat inculpatul S M D la plata către stat a sumei de 6000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 170 lei, reprezintǎ onorarii apǎrǎtori din oficiu, care vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiţiei şi Libertǎţilor Cetǎţeneşti.

Împotriva acestei sentinţe au declarat recursuri Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărneşti, inculpatul S M D şi partea civilă Statul Român, prin ANAF, prin DGFP Braşov.

Parchetul a criticat sentinţa sub aspectul nelegalităţii şi netemeiniciei. În ceea ce priveşte aspectele de nelegalitate, se arată că acestea vizează greşita schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prevăzută art. 282 alin. 1 şi 2 Cod penal în infracţiunea prevăzută de art. 288 alin. 1 şi 2 Cod penal, apreciindu-se că chitanţele eliberate de către trezoreriile teritoriale circumscripţiilor judeţului Braşov nu reprezintă titluri de plată, ci că acestea sunt înscrisuri cu care se face dovada plăţi. Contrar opiniei instanţe de fond, acuzare apreciază în concepţia legiuitorului s-a avut în vedere şi astfel de mijloace de plată, dovadă faptul că în dispoziţiile art. 282 Cod penal  se face referire la „falsificarea oricăror alte titluri sau valori asemănătoare”.  Astfel, în opinia acuzării se consideră că aceste tipizate eliberate de către trezoreriile direcţiilor finanţelor publice sunt astfel de valori asemănătoare cu care se poate face plata. Consideră că în mod nelegal instanţa de fond a dispus schimbarea încadrării juridice în ceea ce priveşte aceste fapte. De asemenea, în cursul cercetării judecătoreşti s-a mai dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de înşelăciune, o faptă în forma prevăzută de alin. 1 şi 2 şi o faptă în formă continuată cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal - 11 acte materiale, în două infracţiuni de înşelăciune în formă continuată - 11 acte materiale şi uz de fals în formă continuată - 11 acte materiale, astfel încât opinează că în mod greşit instanţa de fond a omis să se pronunţe cu privire la o infracţiune. Se consideră că în prezenta cauză se impune a se reţine încă un act material pe lângă cele 11 acte materiale reţinute de instanţă, având în vedere că una dintre părţile vătămate este şi Statul Român reprezentant prin ANAF. Potrivit rechizitoriului la latura civilă se constată că sunt părţi vătămate statul şi numitul C, astfel în momentul în care se schimbă încadrarea juridică partea vătămată C intră în cele 11 acte materiale, astfel încât înşelăciunea în paguba statului a rămas neimplicată în această încadrare juridică. Se arată că cele 11 acte materiale vizează infracţiunea de înşelăciune în paguba celor 11 autovehicule pentru care s-a plătit taxa de primă înmatriculare, iar fapta separată de înşelăciune vizează statul. Astfel încât, consideră că din această schimbare de încadrare juridică a fost omis statul, ca urmare solicită includerea în aceste acte materiale a încă unui act material în paguba statului.

În ceea ce priveşte achitarea inculpatului pentru infracţiunea fals material în înscrisuri oficiale, se consideră că este nejustificată întrucât probele administrate au dovedit vinovăţia inculpatului în falsificarea acestor înscrisuri. Instanţa de judecată a reţinut faptul că expertiza grafoscopică efectuată în cauză nu a constatat cu certitudine că inculpatul este cel care ar fi întocmit aceste tipizate în fals. Se consideră că, de vreme ce la percheziţia domiciliară la inculpat s-au găsit astfel de tipizate atât în copie cât şi în original, fac dovada că acest inculpat este cel care a falsificat aceste înscrisuri. Având în vedere numărul foarte mare de acte, la gravitatea acestora, la cuantumul prejudiciului produs atât părţilor vătămate în cauză care ulterior au fost puşi în faţa faptului de plăti încă o dată aceste taxe de înmatriculare, întrucât dovedindu-se falsitate adeverinţelor s-a anulat înmatricularea, consideră că pedepsele aplicate de instanţa de fond şi modalitatea de executare dispusă  este insuficientă în raport cu rolul sancţionat pe care trebuie să-l aibă pedeapsa aplicată. Ca urmare, se solicită majorarea acestora, precum şi majorarea termenului de încercare, considerând că cel aplicat de către prima instanţă de doar 3 ani nu este suficientă pentru îndreptarea acestuia.

Inculpatul S M D solicită în recurs să se caseze în parte sentinţa penală nr. 187 din 22.10.2012 a Judecătoriei Zărneşti, iar în urma rejudecării, să se dispună pentru fapta prevăzută de art.215 alin. 1 şi 2 Cod penal achitarea în temeiul art. 11 alin. 2 lit. a coroborat cu art. 10 lit. c din Codul de procedură penală, de asemenea, pentru infracţiunea prevăzută art. 291 Cod penal să se dispună achitarea inculpatului în baza aceloraşi texte de lege mai sus amintite. Solicită a se avea în vedere că declaraţiile inculpatului date în cursul urmăririi penale se coroborează cu declaraţiile martorului B C I, dar şi cu celelalte declaraţii ale martorilor audiaţi în faţa instanţei de fond. Martorul audiat în faţa instanţei de fond, L Ş N a afirmat că inculpatul mai era însoţit de încă o persoană care se prezenta a fi Pi.. sau P.., căruia i-ar fi dat banii pentru taxa de primă înmatriculare. Nu a fost sigurul martor audiat în faţa instanţei de fond care a susţinut această ipoteză. Dincolo de orice dubiu este şi declaraţia martorei P D care aşa cum se reţine şi în rechizitoriu învinuitul la acea vreme i-a prezentat o persoană M Ş şi căruia i-a predat suma de bani pe care i-a dat-o soţul ei. Un alt martor, respectiv, S N C într-o primă fază sub temerea emoţiilor a declarat că nu i l-a prezentat pe M, iar apoi în faţa procurorului a revenit şi a declarat în conformitate cu cele reale că i l-a prezentat pe numitul M Ş şi inculpatul i-ar fi dat suma de bani acestuia. De asemenea, B M A a afirmat că inculpatul i-a făcut cunoştinţă cu un anume Pi… sau P… la care urmau să ajungă banii pentru taxa de primă înmatriculare. Consideră că aceste depoziţii ale martorilor audiaţi în faţa instanţei de fond demonstrează dincolo de orice dubiu că inculpatul S D M  nu se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată.  Culpa sa ce poate fi reţinută, dar care nu îmbracă conotaţie penală, este aceea că ar fi avut încredere în numitul M Ş care între timp nu a mai putut fi tras la răspundere penală întrucât a decedat.

Partea civilă Statul Român prin ANAF prin DGFP Braşov a criticat sentinţa deoarece aceasta s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 64461,03 lei reprezentând obligaţii fiscale de natura taxei de primă înmatriculare, pe care inculpatul avea obligaţia de a o plăti la bugetul consolidat al statului în perioada 27.02.2008 – 10.06.2008 potrivit Codului fiscal. Instanţa a dispus instituirea sechestrului asigurător şi ar fi trebuit să admită acţiunea civilă, aşa cum a fost formulată. Se susţine că în mod greşit instanţa de fond a respins acţiunea civilă ca neîntemeiată. Se mai susţine că în mod greşit instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra cererii părţii civile de înscriere în cazierul fiscal al inculpatului faptele pentru care acesta a fost condamnat.

Analizând actele şi lucrările dosarului curtea constată că recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărneşti, de partea civilă Statul Român prin ANAF, prin DGFP Braşov şi de inculpatul S D sunt întemeiate, pentru următoarele motive.

Potrivit art. 317 Cod procedură penală  obiectul judecăţii îl constituie fapta şi persoana arătată în actul de sesizare a instanţei.

În speţă, actul de sesizare a instanţei îl constituie rechizitoriul din data de 8.10.2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului S M D, pentru săvârşirea infracţiunilor de falsificare de monedă şi alte valori prevăzută de art. 282 alin. 1 teza finală Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal  (11 acte materiale), înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 şi 2 Cod penal (1 faptă) şi înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 şi 2 Cod penal  cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal  (11 acte materiale) cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

Din rechizitoriul menţionat nu se poate stabili cu certitudine care este obiectul cauzei, respectiv care sunt faptele prevăzute de legea penală reţinute în sarcina inculpatului, cu care a fost sesizată instanţa de judecată.

Astfel, parchetul a reţinut în actul de sesizare, în sarcina inculpatului, o faptă de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 1 şi 2 Cod penal  şi 11 acte materiale, ale infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 1 şi 2 Cod penal  cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.  S-a reţinut în actul de sesizare că infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 şi 2 Cod penal  ar consta în fapta inculpatului S M D de a induce în eroare pe partea vătămată C D P, în data de 12.05.2008, determinându-l să achite taxa de primă înmatriculare pentru care inculpatul a folosit o chitanţă falsă la SPCRPCIV Braşov, iar infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 1 şi 2 Cod penal  cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (11 acte materiale) ar consta în prezentarea inculpatului în perioada 27.02.2008-10.06.2008 la sediul SPCRPCIV Braşov, cu actele necesare înmatriculării autoturismelor MAN, MERCEDES, AUDI, VOLKSVAGEN, CITROEN, BMV, LAND ROVER, VOLKSVAGEN PASSAT, OPEL VECTRA, ocazie cu care de asemenea inculpatul a prezentat chitanţe false de achitare a taxei de primă înmatriculare.

Se constată că faptele ce constituie elementul material al celor două infracţiuni de înşelăciune reţinute în sarcina inculpatului, respectiv înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 şi 2 Cod penal (1 faptă) şi înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 şi 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (11 acte materiale), sunt identice. De altfel, instanţa de fond a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor din cele două infracţiuni de înşelǎciune, prevǎzute de art.215 alin.1 şi alin.2 Cod penal şi de art.215 alin.1 şi alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal  (11 acte materiale), într-o singură infracţiune de infracţiune, prevǎzutǎ de art.215 alin.1 şi alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal  (11 acte materiale).

Instanţa nu poate identifica însă toate actele materiale ale infracţiunii de înşelăciune, având în vedere că potrivit rechizitoriului ar trebui să fie în total 12 acte materiale de înşelăciune, iar potrivit instanţei de fond s-au identificat doar 11 acte materiale de înşelăciune. De altfel, acesta este numărul total de acte materiale rezultate din adunarea tuturor autoturismelor înmatriculate de inculpatul S M D, prin folosirea de chitanţe false reprezentând taxa de primă înmatriculare (MAN, MERCEDES, AUDI, VOLKSWAGEN, CITROEN, BMV, LAND ROVER, VOLKSWAGEN PASSAT, OPEL VECTRA, PEUGEOT, VOLKSWAGWN GOLF).

Pe de altă parte, în recursul parchetului se solicită reţinerea unui al 12-lea act material al infracţiunii de înşelăciune, săvârşită de inculpat în dauna Statului Român, prin ANAF. Se poate constata astfel că nu rezultă cu certitudine din actul de sesizare câte acte materiale ale infracţiunii de înşelăciune au fost reţinute în sarcina inculpatului. De asemenea, nu s-a stabilit care sunt persoanele vătămate ale faptelor de înşelăciune, respectiv dacă acestea sunt proprietarii autoturismelor înmatriculate prin folosirea chitanţelor falsificate sau este doar Statul Român, prin ANAF. În rechizitoriu s-a reţinut această calitate doar pentru Ministerul Finanţelor, prin ANAF şi pentru C D P, proprietarul autoturismului marca LAND ROVER FREELANDER. Pentru ceilalţi proprietari ai autoturismelor înmatriculate în aceeaşi modalitate de către inculpat s-a reţinut doar calitatea de martori.

Pe de altă parte, instanţa de fond a dispus confiscarea specială a sumelor încasate de inculpat de la proprietarii autoturismelor înmatriculate, reprezentând contravaloarea taxei de primă înmatriculare. Or, din moment ce acestea nu au fost întrebate în cursul urmăririi penale dacă au suferit vreo vătămare de pe urma infracţiunii şi dacă se constituie părţi civile în procesul penal, nu se poate dispune confiscarea specială a acestor sume fără a le afecta dreptul la repararea prejudiciului suferit. Acest aspect nu poate fi clarificat însă decât după ce organele de urmărire penală vor stabili în mod clar care sunt faptele de înşelăciune reţinute în sarcina inculpatului, când s-a consumat fiecare act material şi care sunt persoanele vătămate prin săvârşirea acestor fapte.

Aceste aspecte nu pot fi clarificate decât prin reluarea urmăririi penale, pentru stabilirea în mod clar a faptelor cu care se sesizează instanţa de judecată. Aceasta presupune stabilirea fiecărui act material în parte, a datei când s-a săvârşit acesta (respectiv data inducerii în eroare a proprietarilor autoturismelor înmatriculate fraudulos sau data inducerii în eroare a angajaţilor SPCRPCIV Braşov) şi a persoanelor vătămate prin faptele inculpatului (respectiv proprietarii autoturismelor înmatriculate fraudulos sau Statul Român, prin ANAF, prin DGFP Braşov.

Toate aceste aspecte sunt valabile şi în ceea ce priveşte infracţiunile de fals şi uz de fals reţinute în sarcina inculpatului, respectiv cu privire la numărul actelor materiale ale acestor infracţiuni.

Deşi nu este de natură să atragă în sine restituirea cauzei la parchet, lipsa unor pagini din rechizitoriu poate afecta sesizarea instanţei, având în vedere că în rechizitoriu se descriu faptele ce fac obiectul judecăţii, iar citirea actului de sesizare este un moment procesual important al procesului penal. În speţă, s-a constatat în recurs lipsa din actul de sesizare a faptelor descrise la punctele 6 şi 7 din rechizitoriu, lipsă complinită în faţa instanţei de recurs, prin remiterea rechizitoriului în întregime.

Pentru toate aceste motive, curtea va admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărneşti, de partea civilă Statul Român prin ANAF, prin DGFP Braşov şi de inculpatul S D împotriva sentinţei penale  nr. 187/22.10.2012 a Judecătoriei Zărneşti, pronunţată în dosarul nr. 2947/338/2010, pe care o va casa în totalitate. Rejudecând, în temeiul art. 332 alin. 2 Cod procedură penală  dispune restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, în vederea refacerii urmăririi penale.

În temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.