Apel-iesire din indiviziune. constatare drept de creanta

Dosar nr.7/327/2004

R O M Â N I A

TRIBUNALUL TULCEA

SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV

DECIZIA CIVILĂ NR.48

Şedinţa publică din data de 20 februarie 2009

Asupra apelului civil de faţă;

Prin cererea adresată acestei instanţe înregistrată la nr. 7/327/2 noiembrie 2004 (6521/2004) reclamanta (...) a chemat în judecată pe pârâţii (...), (...) şi (...) ( fostă (...)) pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate calitatea de coindivizari în cote de 20/32 pentru reclamantă şi 4/32 pentru fiecare pârât asupra imobilului compus din 5131 mp teren pe care se află o construcţie veche compusă din patru încăperi cu destinaţie de bucătărie de vară, una cu destinaţie de magazie şi a patra magazie cu beci şi o construcţie cu destinaţie de locuinţă formată din patru camere, o sală, bucătărie şi balcon, imobil situat în com. (...), jud. Tulcea.

A mai solicitat reclamanta să se constate că, în calitate de moştenitoare a lui (...) (...) are un drept de creanţă de 100% asupra construcţiei casă de locuit şi să se dispună ieşirea părţilor din indiviziune prin atribuirea întregului imobil reclamantei şi stabilirea sultelor corespunzătoare pentru pârâţi.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că imobilul în litigiu a aparţinut bunicilor săi (...) (...) decedat în anul 1981 şi (...) (...) decedată în anul 1987 care iniţial au avut în aceeaşi curte două corpuri de construcţii din care în prezent mai există doar casa de locuit, că în urma decesului lui (...) (...) au rămas moştenitori (...) (...) ( tatăl reclamantei), (...), (...) şi (...) precum şi (...) (...) în calitate de soţie.

A mai arătat reclamanta că în timpul vieţii lor bunicii i-au înzestrat cum au putut pe (...), (...), (...) şi (...), iar pe (...) l-au reţinut împreună cu ei pentru a-şi construi casa şi întemeia gospodărie în curtea bătrânească. În acest scop a fost desfiinţată construcţia veche aflată pe locul actualei bucătării de vară ce era făcută din materiale ieftine şi degradabile şi pe acelaşi loc s-a edificat actuala construcţie în mod expres pentru (...) cu contribuţia efectivă a acestuia în muncă, materiale şi bani, el fiind singurul în fam(...) care avea loc de muncă de unde primea salariu constant şi materiale de construcţie ieftine sau acordate de întreprindere sub formă de ajutor.

Tot reclamanta a arătat că ceilalţi fraţi nu au contribuit cu nimic la edificarea noii construcţii, decât sub forma de clacă şi ajutor frăţesc la unele lucrări, existenţa acestei situaţii rezultând din faptul că bunicul era în vârstă şi nu avea nevoie de o casă nouă pentru el precum şi din faptul că după decesul acestuia toţi ceilalţi moştenitori au renunţat la succesiune stabilind în mod expres de comun acord cu (...) (...) ca după moartea sa să-i rămână totul lui (...), (...) declarând că nu va dori nimic de pe urma lor.

La termenul din 20 mai 2005 pârâtul (...) a depus întâmpinare prin care a solicitat să se dispună ieşirea din indiviziune, arătând că cele două construcţii indicate de reclamantă în acţiune au fost edificate de părinţii săi care au fost ajutaţi de toţi fiii, susţinerea reclamantei că (...) (...) ar fi edificat singur a doua construcţie nefiind exactă.

Prin întâmpinare pârâtul (...) (...) a solicitat suspendarea judecăţii conform art. 244 pct. 1 c.pr.civ. motivat de faptul că a introdus pe rolul Judecătoriei Tulcea o acţiune pentru anularea certificatului de moştenitor nr. 32/5 martie 2001.

Prin încheierea din 17 februarie 2005 instanţa a dispus suspendarea judecării cauzei conform art. 244 pct. 1 c.pr.civ., judecata fiind reluată la data de 1 martie 2007.

La termenul din 15 martie 2007, instanţa a constatat că pârâta (...) (...) se numeşte (...), şi urmare faptului că, aceasta a decedat la data de 05.05.2006 au fost introduşi în cauză în calitate de pârâţi moştenitorii acesteia (...) şi (...).

Prin încheierea pronunţată la 26 sept.2007, Judecătoria Tulcea a constatat în temeiul art.6736 alin.1 C.proc.civ. rap.la art.6735 alin.1 C. proc.civ. că părţiledeţin în indiviziune în cote de 5/8 reclamanta (...), de 1/8 pârâtul (...), 1/8 pârâtul (...) şi 1/8 pârâţii (...) şi (...) (moştenitorii numitei (...)) imobilul compus din teren cu suprafaţa de 5131 mp., casă de locuit şi separat o magazie şi o bucătărie de vară, imobil situat ăn com.(...), jud.Tulcea. Capătul de cerere privind constatarea unui drept de creanţă a fost respins ca nefondat şi s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice imobiliare pentru identificarea şi stabilirea valorii de circulaţie a imobilului supus pasrtajului, cu propunerea de lotizare dacă imobilul este comod partajabil în natură.

Pentru a se pronunţa astfel prima instanţă  a reţinut că, la data de 22 ianuarie 1981 a decedat numitul (...) (...), tatăl pârâţilor (...), (...) şi (...) ( fostă (...)) şi bunicul reclamantei (...), lăsând moştenire cota de 1/2 din imobilul situat în com. (...), jud. Tulcea şi format din 5131 mp teren şi casa construită din ceamur formată din patru camere, o sală, o bucătărie şi un balcon şi separat o bucătărie de vară.

Aşa cum rezultă din certificatul de moştenitor nr. 61/17 februarie 1981 moştenitori au rămas (...) (...) cu o cotă de 1/4 din moştenire (5/8 din imobil) şi (...) (...) (tatăl reclamantei) cu o cotă  de 3/4  din moştenire (3/8 din imobil), numiţii (...) (...), (...), (...) şi (...) renunţând la moştenire.

]  La data de 1 martie 1987 a decedat şi numita (...) (...) (mama pârâţilor şi bunica reclamantei), care a lăsat moştenire cota de 5/8 din imobil, moştenitori fiind (...) (...), (...) (...), (...), (...) şi (...),, fiecare cu câte o cotă de 1/5 din moştenire respectiv 1/8 din imobil.

Prin contractul de vânzare - cumpărare nr. 1991/24 iunie 2002 reclamanta a cumpărat de la numitul (...) (...) cota acestuia din imobil de 1/8 şi de la numita (...) (...) cota acesteia de 1/8 din imobil.

Astfel fiind, în prezent părţile deţin cu privire la imobil următoarele cote: reclamanta (...) - 5/8 din imobil, pârâtul (...) - 1/8 din imobil, pârâtul (...) - 1/8 din imobil şi moştenitorii pârâtei (...) ( fostă (...)) (  (...) şi (...)) - 1/8 din imobil.

În ce priveşte imobilul deţinut în indiviziune, instanţa a reţinut că acesta este format din teren cu suprafaţa de 5131 mp pe care se află construite două corpuri de construcţii, unul fiind casa de locuit edificată de defuncţi în anii 70, iar celălalt o bucătărie de vară şi magazie.

Reclamanta susţine că această casă de locuit a fost edificată cu contribuţia efectivă a tatălui său (...) (...), însă cu probele administrate în cauză nu a fost dovedită această susţinere. Astfel, din autorizaţia de construire depusă la dosar rezultă că autorizaţia pentru acea construcţie a fost solicitată de către (...) (...), iar din declaraţiile martorilor audiaţi rezultă la construirea casei au contribuit toţi copiii lui (...) (...) şi că în casa respectivă a rămas să locuiască cu bătrânii tatăl reclamantei. Chiar martorul reclamantei Bucur Panaghia a declarat că a participat şi ea la lucrări fiind plătită de (...) cu bani de la bătrâni.

Faptul că bătrânii au locuit ulterior în corpul de casă separat, lăsându-l pe (...) să locuiască în casa cea nouă şi că (...) (...) avea un loc de muncă nu înseamnă că acesta a dobândit un drept de proprietate asupra construcţiei respective sau că a suportat singur toate cheltuielile de construire.

Reclamanta a mai susţinut că în perioada când s-a construit casa tatăl său lucra la Direcţia judeţeană de drumuri şi poduri de unde şi-a procurat şi materiale ieftine de construcţie, însă din carnetul de muncă al lui (...) (...), depus la dosar tot de reclamantă rezultă că acesta a fost angajat la Direcţia judeţeană de drumuri şi poduri abia în anul 1980, deci mult după edificarea construcţiei.

Prin sentinţa civilă nr.2121 din 12 sept.2008 Judecătoria Tulcea a admis acţiunea şi a constatat că valoarea imobilului supus partajului este de 135.348,78 lei conform raportului de expertiză efectuat de expert (...) (...) şi în temeiul art.6731 C.proc.civ. coroborat cu art.728 C.proc.civ. a dispus ieşirea din indiviziune a părţilor.

Reclamantei (...) i s-a atribuit lotuil nr.2 din varianta de lotizare nr.1 din raportul de expertiză efectuat de expert (...) (...), lot format din teren cu suprafaţa de 3208,11 mp., construcţia A.1, magazii, branşament apă potabilă, gard interior, racord electric, gard plasă sârmă, 26,55 m. gard la stradă, lot în valoare de 87430,71 lei.

Pârâtului (...) i s-a atribuit lotul nr.1 din raportul de expertiză efectuat de expert (...) (...), lot format din teren în suprafaţă de 1922,89 mp., construcţia A.2, beci, closet, alee betonată, gard stuf, 7,5 m. gard la stradă, lot în valoare de 47918,07 lei.

Reclamanta (...) a fost obligată să plătească pârâtului (...) suma de 2837,72 lei cu titlu de sultă pentru legalizarea loturilor.

Au fost compensate cheltuielile de judecată şi a fost obligată reclamanta să plătească pârâtului (...) suma de 642,75 lei reprezentând cheltuieli de judecată rămase necompensate.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut că după pronunţarea încheierii din 26 sept.2007 prin care au fost stabilite bunurile supuse împărţelii şi cotele pe care părţile le deţin asupra bunurilor respective prin contractul de vânzare-cumpărare nr.595/20 martie 2008 pârâţii (...), (...), (...) şi (...) au vândut cotele lor asupra imobilului pârâtului (...), astfel că, în prezent singurii deţinători ai imobilului sunt reclamanta (...) cu o cotă de 5/8 din imobil şi pârâtul (...) cu o cotă de 3/8 din imobil.

Din cele două expertize tehnice imobiliare efectuate în cauză prima instanţă a reţinut expertiza efectuată de expert (...) (...) apreciind că este cea mai completă şi că exprimă realitatea, expertiză conform căreia valoarea de circulaţie a imobilului supus partajului este de 135.348,78 lei.

Ţinând cont de faptul că prin contractul de vânzare-cumpărare nr.595/20 martie 2008 pârâţii (...), (...), (...) şi (...) au vândut cotele lor asupra imobilului pârâtului (...), de împrejurarea că imobilul este partajabil în natură, că reclamanta are cota majoritară, dar că în lotul pârâtului se pot include atât teren cât şi construcţii fără a afecta funcţionalitatea fiecării unităţi locative, prima instanţă a apreciat că modalitatea de ieşire din indiviziune a părţilor cea mai judicioasă este cea arătată mai sus.

Împotriva acestei sentinţe civile a declarat apel, reclamanta (...), criticând-o ca fiind nelegală şi netemeinică sub aspectul modalităţii de formare a loturilor.

A susţinut apelanta că la stabilirea loturilor prima instanţă a adoptat prima variantă de lotizare, apelantei atribuindu-i lotul nr.2 compus dintr-o suprafaţă de 3208,11 mp. şi corpul A.1 (casă de locuit), iar pârâtului lotul nr.1, compus dintr-o suprafaţă de teren de 1922,89 mp. şi corpul 2 (anexa gospodărească).

Apreciind că varianta aceasta de lotizare nu afectează funcţionalitatea fiecărei unităţi locative, prima instanţă nu a ţinut cont că obiectul partajului îl constituie de fapt o gospodărie ţărănească şi nu un imobil având exclusiv destinaţia de locuinţă. Or, prin varianta de lotizare aleasă, lotul apelantei este lipsit de anexe gospodăreşti (spaţii de depozitare, beci, ş.a.) şi de terenul cu destinaţie de vie, iar pârâtul de casă de locuit.

Această variantă de lotizare nu face decât să dezmembreze "unitatea economică" a gospodăriei ţărăneşti supusă partajului.

Consideră apelanta că prima instanţă trebuia să adopte cea de a doua variantă de lotizare, chiar dacă opţiunea aceasta presupune plata unei sulte mai mari în sarcina apelantei.

Din comparaţia schiţelor anexă la raportul de expertiză, avut în vedere de prima instanţă numai varianta 2 de lotizare respectă cerinţele art.741 alin.2 Cod civil.

Astfel lotul nr.2 din cea de-a doua variantă de lotizare poate beneficia atât de casa de locuit şi anexele acesteia, de terenul arabil, cât şi terenul cu destinaţie de vie. În consecinţă, această variantă de lotizare este aceea care menţine, pentru lotul nr.2, unitatea economică a gospodăriei ţărăneşti, chiar în condiţiile în care se atribuie pârâtului sulta, dar şi o suprafaţă de teren, în natură.

Pe cale de consecinţă, apelanta a solicitat admiterea apelului, modificarea în parte a sentinţei civile atacate în sensul atribuirii către ape4lantă a lotului nr.2 din  varianta a 2-a de lotizare, iar pârâtului intimat (...) lotul nr.1 din varianta a doua de lotizare, compus din teren în suprafaţă de 1924,73 mp.

Examinând hotărârea atacată în raport de criticile aduse acesteia tribunalul reţine că apelul este nefondat.

Se constată că varianta de lotizare aleasă de prima instanţă asigură o funcţionalitate completă pentru ambele părţi fiecare lot având un corp de casă, anexe gospodăreşti şi teren în raport de cota legală, dându-se posibilitatea fiecăreia din acestea să folosească partea atribuită în condiţii optime.

Pe cale de consecinţă, urmează a respinge apelul ca nefondat.

5

5

Domenii speta

Spete similare