Art. 174-176 lit. d Cod penal(omor deosebit de grav)-incadrarea juridica

DOSAR NR. 2481/88/2008

TRIBUNALUL TULCEA

SENTINŢA PENALĂ NR.93

Şedinţa publică din 20 martie 2009

Instanţa compusă din :

Prin rechizitoriul nr. 501/P/2008, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL TULCEA a trimis în judecată pe inculpaţii ......... zis „.........” pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 208 alin . 1 – 209 alin. 1 lit. a, e, g, Cod penal, art. 211 alin. 2 lit. b, c şi alin. 21) lit. a Cod penal, art. 174 – 176 lit. d Cod penal, toate cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal, inculpatul ........., zis „.........” pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 208 alin. 1 lit. a, e, g Cod penal, a unei infracţiuni prev. de art. 26 – 211 alin. 2 lit.b, c şi alin. 21) lit. a Cod penal, şi a unei infracţiuni prev. de art. 26 – art. 174 – 176 lit. d) Cod penal, toate cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal şi pe inculpatul ........., zis „.........” pentru săvârşirea a două infracţiuni prev. de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, e, g Cod penal, a unei infracţiuni prev. de art.26 – 211 alin. 2 lit. b, c, şi alin. 21) lit. a Cod penal şi a unei infracţiuni prev. de art. 26 – 174 – 176 lit. d) Cod penal, toate cu aplicarea art. 99 şi urm. Cod penal.

S-a reţinut în rechizitoriu că în noaptea de 8/9 iulie 2008, inculpaţii au sustras bunurile aparţinând victimei ..........

S-a mai reţinut că inculpatul ........., ajutat de ceilalţi doi inculpaţi i-a aplicat victimei cu bâta lovituri multiple, de mare intensitate, în zona craniană şi în zona toracică, în scopul sustragerii sumelor de bani aflate asupra acesteia, acceptând posibilitatea suprimării vieţii victimei ..........

Examinând procesele verbale de cercetare la faţa locului, de ridicare şi de predare a bunurilor aparţinând victimei, planşele fotografice, rapoartele medico-legale psihiatrice şi cele de autopsiere a cadavrului, declaraţiile inculpaţilor şi ale martorilor din cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, tribunalul reţine următoarea situaţie de fapt:

Victima a plecat în luna mai 2008 pe o navă de croazieră în Norvegia, iar la data de 5 iulie 2008 şi-a contactat telefonic părinţii, cărora le-a comunicat că a ajuns în Bucureşti, şi că înnoptează la un prieten.

In ziua de 8 iulie 2008 şi-a sunat din nou părinţii de la un supermarket din Bucureşti, de unde urma să-şi cumpere o pereche de pantaloni, împrejurare în care tatăl său l-a rugat să-i ia o sită şi un furtun pentru duş. In aceeaşi seară, în jurul orelor 21,00 ......... a vorbit cu mama sa, anunţând-o că a trecut cu bacul de la Galaţi şi că se găseşte în localitatea I.C. Brătianu urmând să încerce să găsească o maşină de ocazie şi la ultimul bac, respectiv cel de la ora 22,00.

In noaptea de 8/9 iulie 2008, în jurul orelor 2,00 a fost sunat de mama sa, căreia i-a spus că i se termina acumulatorul telefonului, că era singur la bac şi că va sta până dimineaţă pentru a lua microbuzul de la prima oră, către localitatea Isaccea unde nu a mai ajuns.

In aceeaşi seară, în jurul orelor 23,00, inculpatul ......... s-a deplasat împreună cu inculpatul minor ......... la chioşcurile situate la trecerea bac din localitatea I.C. Brătianu pentru a cumpăra seminţe şi suc şi pentru a le consuma pe treptele Primăriei din localitate, unde se aflau numiţii ........., ......... şi ..........

Ajungând în locul respectiv, cei doi inculpaţi au constatat că la acea oră târzie chioşcurile erau închise, însă a observat că pe ghiveciul din beton, situat între cele două chioşcuri, în şezut se găsea un bărbat cu faţa spre pădure şi spatele spre şosea, având asupra sa două genţi de voiaj de culoare închisă şi o geantă tip mapă. In această împrejurare, cei doi inculpaţi s-au hotărât să sustragă mapa respectivă. Astfel, inculpatul ......... s-a apropiat de cetăţeanul respectiv întrebându-l ce căuta în acel loc la acea oră târzie, acesta relatând că se întorcea din voiaj dorind să ajungă la familia sa din localitatea Isaccea, însă nu a mai găsit nici un mijloc de transport la ora 21,00 când a trecut cu bacul de la Galaţi, motiv pentru care a fost nevoit să aştepte până dimineaţa primul microbuz.

In timp ce inculpatul ......... îl ţinea de vorbă pe cetăţeanul ........., inculpatul ......... a sustras servieta tip mapă fără a fi observat de victimă după care cei doi au mers la locuinţa inculpatului ......... pentru a vedea conţinutul mapei sustrase. Aici au observat că în interior se găsea un „laptop” parolat, cu carcasă neagră, 10 CD-uri şi două cabluri de legătură. In timp ce verificau obiectul sustras, la locuinţa inculpatului ......... a venit şi vărul său, coinculpatul ........., care i-a întrebat despre provenienţa laptopului, cei doi autori ai furtului spunându-i că îl au de la un individ ce se găsea la trecerea bac şi care venea din voiaj având asupra sa încă două geamantane.

Prin venirea celui de-al treilea inculpat, ........., echipa s-a întregit, iar din dorinţa de a obţine şi el un profit în acea seară, acesta a iniţiat întoarcerea la locul faptei, cu scopul ca împreună să fure şi cele două geamantane cu bunurile conţinute. Pentru ca acţiunea care prindea contur să nu aibă nici un dubiu în privinţa reuşite şi aflând de la ceilalţi doi inculpaţi că individul respectiv era solid, existând posibilitatea să riposteze, inculpatul ......... a luat cu el şi o bâtă din căruţa vărului său, lungă de 1 m şi groasă de aproximativ 6 cm.

Ajunşi în pădure cei trei inculpaţi l-au observat pe cetăţean stând în şezut cu faţa spre ei, respectiv cu spatele spre şosea, pe acelaşi ghiveci din beton. Susnumiţii s-au înţeles să aştepte momentul în care persoana respectivă se va ridica şi se va îndepărta de cele două geamantane pentru a avea condiţii propice de a le sustrage. La un moment dat, victima ......... s-a ridicat şi în timp ce inculpatul ......... se afla cu băţul în mână la o distanţă de 1- 2 m de ceilalţi doi inculpaţi, aceştia au sustras geamantanele. Ulterior, cei trei inculpaţi s-au deplasat în pădure pentru a vedea conţinutul geamantanelor constatând că în interiorul acestora se găseau obiecte de îmbrăcăminte (tricouri, pantaloni scurţi), adidaşi, o sită şi un furtun pentru duş (ambalate separat în folie) precum şi acumulatorul laptopului.

Din locul în care se găseau, respectiv la circa 50 m de şosea în interiorul pădurii, inculpaţii au observat că cetăţeanul respectiv (care percepuse momentul furtului genţilor de voiaj) vorbea la telefon, ecranul fiind aprins. La iniţiativa inculpatului ........., toţi au hotărât să se întoarcă, fiind nemulţumiţi de faptul că în geamantane nu au găsit nicio sumă de bani, întrucât asta căutau, demarând cea de-a treia şi cea mai gravă etapă a activităţii infracţionale: crima.

Astfel, cei trei inculpaţi au ocolit chioşcurile situate la trecerea bac, hotărându-se să lovească victima din spate. Profitând de întuneric, de neatenţia, starea de oboseală şi de ebrietate a victimei, inculpatul ......... s-a apropiat de aceasta (aflată pe acelaşi ghiveci betonat, cu faţa spre pădure), cu bâta în mână, lovind-o în ceafă, cu scopul de a o adormi temporar, având condiţii propice pentru a o buzunări.

In  această împrejurare, victima a încercat să se ridice, dar coinculpaţii ......... şi ......... au târât-o spre pădure, astfel explicându-se urmele găsite la faţa locului (conform declaraţiei inculpatului ......... dată la 11 iulie 2008).

Incercând să se ridice de la sol şi să scape din strânsoarea coinculpaţilor ......... şi ........., victima a fost lovită din nou cu parul în spate, în zona plămânilor, de către inculpatul ........., sens în care a căzut cu faţa la sol, în genunchi, scăpând telefonul pe care-l avea în mână, acesta fiind luat de către inculpatul .......... Victima a încercat să se ridice din nou, dar inculpatul ......... l-a apucat de o mână în timp ce coinculpatul ......... l-a tras de cealaltă, ocazie cu care victima a căzut din nou cu faţa în jos. In această poziţie, inculpatul ......... a lovit victima, puternic, iarăşi cu parul în spate, şi în încercarea de a se ridica, aceasta a primit cea de-a treia lovitură după ceafă de la acelaşi inculpat, având drept urmare cădere sa cu faţa în sus.

Mai mult, din declaraţia inculpatului ......... a reieşit că, în momentul în care au abandonat victima, aceasta avea ochii daţi peste cap şi respira greu. In timp ce victima se afla la sol, potrivit declaraţiei inculpatului ........., toţi trei inculpaţii au buzunărit-o, inculpatul ......... dând de portmoneul victimei în buzunarul pantalonului de deasupra genunchiului.

Având asupra lor bunurile sustrase prin violenţă, inculpaţii s-au deplasat la domiciliul lui ........., unde au făcut selectarea bunurilor într-un grajd, la lumina telefonului inculpatului .......... Pe drum, inculpatul ......... le-a arătat ceilalţi doi coinculpaţi portmoneul victimei în care se găsea suma de 1850 lei, 500 USD (în bancnote de 100 USD) şi mai multe carduri. Telefonul victimei marca NOKIA i-a revenit inculpatului ......... care l-a ascuns în podul casei, lângă horn, fiind ulterior identificat de către organele de poliţie; acestuia i-a revenit şi suma de 200 USD şi 450 lei pe care i-a îngropat la circa 10 cm. de sol într-o magazie situată lângă porumbar şi care au fost predate părinţilor victimei.

De la locuinţa inculpatului ......... au fost ridicate mai multe bunuri: un laptop marca GERICOM cu carcasă din plastic de culoare neagră, un cablu cu mufe, trei tricouri cu mânecă scurtă marca NIKE, suma de bani ce i-a revenit şi anume 100 USD şi 400 lei conform declaraţiei inculpatului, „i-am aruncat în Dunăre a doua zi de frică”.

La domiciliul inculpatului ......... au fost identificate următoarele obiecte: o sită pentru duş, un portmoneu din piele de culoare neagră ce conţinea două carduri emise de Norvegian Gem, o carte de vizită pe numele victimei, un buletin de schimb valutar emis de BCR Bucureşti, din data de 7 iulie 2008, cu suma de schimb 2000 USD, o pungă din plastic cu obiecte de uz personal – cosmetice, o geantă voiaj tip sport în care se afla o geacă stofă kaki „Aolife”, un fular cu dungi roşii albastre „Fortza Steaua”, o pereche de bermude din stofă gri „Galop”, mai multe tricouri, obiecte de încălţăminte.

La iniţiativa inculpatului ......... sus numiţii s-au deplasat la rampa de gunoi din localitatea I.C. Brătianu unde au dat foc geamantanului în care se aflau obiectele ce nu le-au plăcut după triere, precum şi băţul folosit la lovirea victimei. In timpul cercetărilor, inculpatul ......... a condus echipa operativă la locul în care a ars bunurile şi unde s-au găsit resturi arse de material textil de culoare bleu-marin „Sport”, cinci catarame metalice cu urme de arsură, precum şi un băţ din lemn, lung de 72 cm, şi diametrul de 6 cm, prezentând la un capăt o arsură de 37 cm.

Ca urmare a loviturilor aplicate, victima ......... de 39 ani şi-a pierdut viaţa, cauza medicală a morţii (conform Raportului medico-legal nr. 126/594/15 iulie 2008 a S.M.L. Tulcea) fiind contuzia şi dilacerarea masivă, profundă şi extinsă a plămânilor cu aspiraţia sanguină în căile respiratorii, provocate prin numeroase lovituri repetate, de mare intensitate cu obiecte contondente de consistenţă dură.

In legătură cu încadrarea juridică a faptelor puse în sarcina inculpaţilor reţinute în rechizitoriu, au fost formulate o serie de cereri de schimbare a acestor încadrări.

Astfel, inculpaţii ......... şi ......... au solicitat schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor de complicitate la tâlhărie şi complicitate la omor deosebit de grav în infracţiunea de complicitate la tâlhărie prev. de art. 211 alin. 3 Cod penal.

La această cerere a achiesat şi inculpatul ......... care a solicitat să se reţină în sarcina celorlalţi doi inculpaţi infracţiunea de tâlhărie urmată de moartea victimei.

Cu privire la această cerere, tribunalul apreciază că cei doi inculpaţi au săvârşit două infracţiuni de complicitate la tâlhărie şi la omor deosebit în concurs real şi nu infracţiunea de complicitate la tâlhărie urmată de moartea victimei.

Diferenţierea între omorul deosebit de grav prev. de art. 176 alin. 1 lit. d Cod penal (pentru a săvârşi sau a ascunde săvârşirea unei tâlhării, şi varianta agravantă a infracţiunii de tâlhărie, şi anume tâlhăria urmată de moartea victimei prev. de alin. 3 al art. 211 Cod penal, rezidă în latura subiectivă. Dacă în cazul tâlhăriei moartea victimei este un rezultat praeter intenţionat, în cazul infracţiunii de omor deosebit de grav, făptuitorul ucide cu intenţia şi în scopul săvârşirii sau ascunderii tâlhăriei.

De asemenea, la reţinerea încadrării juridice a infracţiunii de omor deosebit de grav trebuie avute în vedere regiunile anatomice vizate de inculpaţi, obiectul contondent folosit de aceştia, care trebuie să fie apt să producă leziuni traumatice cu efect letal, intensitatea şi multitudinea loviturilor aplicate şi mobilul omorului.

In speţă, din întreg ansamblul probator a rezultat că inculpatul ........ a lovit victima cu un băţ lung de 72 cm având o grosime de 6 cm, cu putere, de mai multe ori în zone vitale (zona craniană şi cea toracică) care conţin organe şi vase de sânge importante pentru menţinerea vieţii în scopul sustragerii sumelor de bani pe care ......... le avea asupra sa, loviturile multiple provocând leziuni ce au avut ca urmare decesul victimei.

Inculpaţii au încercat să acrediteze ideea că moartea victimei s-a datorat leziunilor suferite de acesta în cădere pe scări, însă, mediul legist în completarea la raportul medico-legal de constatare (fila 89, dosar de fond) a precizat că este improbabil ca producerea leziunilor să se fi datorat căderii (lor) victimei pe scări şi că dilacerările (extinse) şi contuziile masive (profunde) ale plămânilor au fost cauzate prin numeroase lovituri repetate aplicate cu forţa cu obiect(e) contondent(e) de consistenţă dură, aplicate cu repetiţie, vizând şi lovind atât capul şi faţa cât mai ales spatele, cu victima aflată în orto- cât şi/sau –dinostatism, loviturile fiind aplicate în succesiune rapidă cu un obiect contondent acţionat atât din faţă dreapta, faţă stânga, cât şi din spate.

Aşadar, aplicând victimei de 39 de ani numeroase şi puternice lovituri cu parul, inculpatul ......... şi-a putut da seama că s-ar putea ajunge la moartea victimei, dar a manifestat indiferenţă faţă de acest rezultat, acceptând practic producerea lui.

Deşi inculpatul ......... a declarat în mod constant că şi ceilalţi doi inculpaţi au lovit victima cu pumnii şi picioarele, aceştia au negat aceste susţineri. Doar inculpatul .........., în cursul urmăririi penale, în prezenţa mamei sale (fila 186, verso, dosar UP) a declarat că întrucât victima încerca să se ridice, împreună cu inculpatul ........., l-au tras de mâini până a căzut din nou cu faţa în jos. In declaraţiile ulterioare, inclusiv în faţa instanţei nu a mai făcut nicio referire la această acţiune (tragerea victimei de braţe), susţinând, fără temei, că prima declaraţie a fost dată după ce comisarul de poliţie i-a dat o palmă.

In absenţa unor probe indubitabile că şi inculpaţii ......... şi ......... au fost coautori ai infracţiunilor pentru care s-a solicitat schimbarea încadrării juridice, tribunalul va păstra încadrarea juridică propusă de procuror, aceea de complicitate la infracţiunea de omor deosebit de grav şi tâlhărie, cei do inculpaţi, după o înţelegere prealabilă l-au ajutat, cu intenţie, pe inculpatul ......... să săvârşească infracţiunile descrise în paragrafele anterioare, oferindu-i îndeosebi complicitate morală, prin prezenţa lor întărindu-i şi întreţinându-i autorului intenţia de a comite  infracţiunile.

Cei doi complici au susţinut că nu cunoşteau intenţia autorului de a lovi victima, susţinere contrazisă de propriile lor declaraţii din care rezultă că l-au văzut cum s-a „înarmat” cu acel băţ luat din curtea lui ........., cum a lovit victima fără a încerca să-l oprească, rămânând în continuare alături de el, asistând impasibil la violenţele gratuite la care era supusă victima pe care au abandonat-o nepăsători pe timp de noapte, într-o zonă necirculată, fără să-i arate un infim gest de omenie, fiind preocupaţi doar care să-şi împartă „prada”.

 Toate aceste aspecte, conving o dată în plus că inculpaţii ......... şi ......... au săvârşit infracţiunea de complicitate la omor deosebit de grav şi la tâlhărie.

De asemenea, instanţa a pus în discuţia părţilor schimbarea încadrării juridice a faptelor puse în sarcina inculpaţilor majori, în sensul înlăturării prevederilor art. 75 lit. c Cod penal. Cu toate acestea, se va reţine în continuare această circumstanţă agravantă, întrucât inculpaţii majori nu şi-au recunoscut cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală (filele 226 şi 228 dosar UP) că aveau cunoştinţă despre starea de minoritate a inculpatului .........

Aşa fiind, instanţa reţine că, în drept, fapta inculpaţilor ......... şi ......... de a sustrage în noaptea de 8/9 iulie 2007 un laptop şi CD-urile aparţinând victimei ......... aflată la trecerea bac I.C. Brătianu constituia infracţiunea de furt calificat, prev. şi pedepsită de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, e, g din Codul penal.

Fapta inculpaţilor ........., ......... şi ......... de a sustrage geamantanele aceleaşi victime, în împrejurările mai sus descrise, au constituit infracţiunea de furt calificat, prev. şi pedepsit de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, e, g din Codul penal.

Faptele inculpatului ......... care în noaptea de 8/9 iulie 2008 ajutat de coinculpaţii ......... şi ......... a aplicat victimei ......... cu bâta, lovituri multiple, de intensitate mare, în zona craniană şi în zona toracică posterioară, provocând decesul acesteia prin dilacerarea masivă, profundă şi extinsă a plămânilor cu aspiraţia sanguină în căile respiratorii, în scopul sustragerii sumelor de bani aflate asupra acesteia, acceptând posibilitatea suprimării vieţii ei, întruneau elementele constitutive ale infracţiunilor concurente de tâlhărie şi omor deosebit de grav, prev. de disp.art. 211 alin. 2 lit. b şi c şi alin. 21) lit. a din Codul penal, şi art. 174 – 176 lit. d din Codul penal.

Faptele inculpaţilor ......... şi ......... care în noaptea de 8/9 iulie 2008 au acordat sprijin moral şi material inculpatului ......... în săvârşirea infracţiunii de deposedare de bunuri a victimei ......... prin folosirea exacerbată a violenţei ce a condus la decesul acesteia, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor concurente de tâlhărie şi omor deosebit de grav, prev. de disp. art. 26 rap. la art. 211 alin. 2 lit. b şi c şi alin. 2 1) lit. a Cod penal şi art. 26 – 174 – 176 lit. d din Codul penal.

Faţă de inculpatul ......... (născut la 27 septembrie 1991), s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 99 şi urm. din Codul penal.

Referitor la inculpaţii ......... şi ........., care ştiau că inculpatul ......... era minor, deveneau incidente dispoziţiile art. 75 lit. c din Codul penal.

Caracterizând profilul socio-moral al inculpaţilor era de menţionat că, inculpatul minor ......... nu se afla la primul conflict cu legea penală, acesta fiind cercetat în dosarul nr. 563/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Măcin pentru comiterea infracţiunii prev. şi ped. de art. 208 alin. 4 – 209 alin. 1 lit. a, e, g din Codul penal, cu aplic. art. 99 din Codul penal, întrucât împreună cu un major a furat un motoscuter cu care s-au deplasat într-o localitate din apropiere şi l-au avariat. Mai mult, în prezent este cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, în dosarul nr. 306/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Măcin, întrucât în noaptea de 11/12 iunie 2008, la iniţiativa lui, împreună cu alţi doi minori, au atacat un grup de tineri care se aflau cu cortul pe malul Dunării la I.C. Brătianu, i-au bătut cu bâtele, le-au distrus cortul şi le-au furat telefoanele şi banii, dosar în care inculpatul minor a recunoscut fapta cu mare dificultate, urmare unor confruntări bine documentate.

A avut o atitudine oscilantă în timpul cercetărilor în sensul că, deşi iniţial a susţinut în prezenţa mamei sale că „în timp ce ......... l-a apucat de o mână şi l-a tras, eu l-am tras de cealaltă mână”, ulterior a negat. A oferit informaţii incorecte cu privire la sumele de bani sustrase de la victimă şi nu a manifestat interes pentru returnarea lor către părinţii acesteia; atitudine indiferentă faţă de procesul-şcolar –absenteism cu risc de abandon. Serviciul de Probaţiune, în raportul de evaluare de la filele 75 – 79, dosar UP, a apreciat perspectivele de integrare socială ale inculpatului minor cu destule rezerve:

Inculpatul ......... se afla la primul conflict cu legea penală, iniţial a căutat să inducă în eroare organele de urmărire penală propunându-i martorului ......... – prietena sa – că dacă va fi întrebată de către organele de poliţie, aceasta să declare că noaptea de 8/9 iulie 2008 au petrecut-o împreună la locuinţa inculpatului. Pus în faţa probelor, inculpatul a recunoscut faptele reţinute în sarcina sa indicând locurile în care a ascuns bunurile victimei sustrase prin violenţă.

Inculpatul ......... a fost cercetat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi în dosarul nr. 2668/P/2002 pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi pedepsită de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, g din Codul penal şi de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea în dosarul nr. 512/P/2007 din data de 15 aprilie 2008 pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi pedepsită de art. 180 alin. 2 din Codul penal; în timpul urmăririi penale a avut o atitudine cooperantă şi de regret faţă de faptele reţinute în sarcina sa.

Referitor la inculpaţii ......... şi ......... din rapoartele de expertiză medico-legală psihiatrică aflate la dosarul cauzei, a reieşit că aceştia aveau discernământ în momentul comiterii faptelor.

In condiţiile dispoziţiilor art. 117 din Codul de procedură penală s-a dispus efectuarea la Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” – Bucureşti a expertizei medico-legale psihiatrice a inculpaţilor ........., iar prin raportul cu nr. A 1/8962/2008 din 10 septembrie 2008, a rezultat că inculpatul a păstrat capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptei sale; având discernământ păstrat în raport cu fapta pentru care era cercetat.

La individualizarea judiciară a pedepselor vor fi avute în vedere, pe lângă criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, toate aceste aspecte ce caracterizează profilul socio-moral al inculpaţilor.

Aşa fiind, văzând gravitatea deosebită a infracţiunilor comise de inculpaţi, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, persoana inculpaţilor, atitudinea lor anterioară şi cea din timpul procesului şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, urmează a-i condamna pe inculpaţi astfel:

- pe inculpatul ......... la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru infracţiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit a, e, g Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal; de 9 ani închisoare pentru infracţiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 2 lit. b şi c şi alin. 21) lit. a cu aplicarea art. 75 lit. c şi la o pedeapsă de 18 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal, pentru infracţiunea de omor deosebit de grav prev. de art. 174 – 176 lit. d cu aplic. art. 75 lit. c Cod penal, pedepse ce vor fi contopite în pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal.

- pe inculpatul ......... la pedepse de câte 5 ani închisoare pentru săvârşirea a două infracţiuni de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 -  209 alin.1  lit. a, e, g cu aplicarea art. 75 lit. c, de 8 ani închisoare pentru infracţiunea de complicitate la tâlhărie prev. de art. 26 – 211 alin. 1 lit. b, c  Cod penal şi alin. 21) lit. a Cod penal, cu aplic. art. 75 lit. c Cod penal şi la o pedeapsă de 16 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal, pedepse ce vor fi contopite în pedeapsa cea mai grea de 16 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal;

- pe inculpatul minor ......... la pedepse de câte 3 ani închisoare pentru săvârşirea a două infracţiuni de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, e, g cu aplicarea art. 109 Cod penal; la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru infracţiunea de complicitate la tâlhărie prev. de art. 26 – 211 alin. 1 lit. b, c şi alin. 21) lit. a Cod penal, cu aplic. art. 109 Cod penal şi la o pedeapsă de 8 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la omor deosebit de grav prev. de art. 26 – 174 – 176 lit. d Cod penal cu aplic. art. 109 Cod penal, pedepse contopite în pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare. Inculpatului minor nu i-a fost aplicată pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prevăzute de art. 65 Cod penal, întrucât conform art. 109 alin. 3 Cod penal, pedepsele complementare nu se aplică minorului.

In legătură cu pedeapsa accesorie ce se va aplica inculpaţilor, instanţa va avea în vedere deciziile Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 51/2007 (pentru inculpatul minor) şi nr. 74/2007 (pentru toţi inculpaţii), precum şi practica CEDO (cauza Hirst împotriva Marii Britanii), urmând a interzice celor trei inculpaţi drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal, pe durata executării pedepsei cu menţiunea că pentru inculpatul minor pedeapsa accesorie ce se va aplica la împlinirea vârstei de 18 ani.

In conformitate cu dispoziţiile art. 350 alin. 1 Cod proc. pen., se va menţine starea de arest a inculpatului ......... începând cu data pronunţării hotărârii şi până la data de 18 mai 2009, inclusiv.

In conformitate cu dispoziţiile art. 88 Cod penal, se va deduce din pedeapsa aplicată acestui inculpat perioada reţinerii din 11 iulie 2008 şi perioada arestării preventive începând cu data de 12 iulie 2008 şi până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

In legătură cu latura civilă a cauzei, tribunalul reţine că partea vătămată ........... s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 300.000 lei, reprezentând daune morale şi suma de 200.000 lei reprezentând despăgubiri materiale ce cuprinde cheltuieli de înmormântare şi pomeni, contravaloarea bunurilor ce nu au fost recuperate, sumele de bani nerecuperate şi suma de 2000 USD conform buletinului de schimb valutar emis de B.C.R. Bucureşti la data de 7 iulie 2008.

Relativ la daunele morale, tribunalul reaminteşte că aceste daune morale au caracter pur afectiv, stabilirea lor fiind lăsată la aprecierea instanţelor de fond care nu sunt ţinute să evalueze după aceleaşi criterii precise după care se apreciază daunele materiale.

La aprecierea daunelor morale, instanţa va avea în vedere consecinţele negative suferite de partea civilă care, prin moartea prematură şi brutală a fiului său, s-a văzut lipsit de sprijinul şi afecţiunea acestuia, şocul emoţional şi suferinţa psihică provocată de fapta deosebit de gravă săvârşită de inculpaţi care, în temeiul art. 14 Cod proc. pen. cu referire la art. 998 şi urm. Cod civil, vor fi obligaţi în solidar, inculpatul minor în solidar şi cu părţile responsabile civilmente la plata sumei de 100.000 lei cu titlu de daune morale.

Din examinarea înscrisurilor depuse de partea civilă şi din coroborarea acestora cu declaraţiile martorilor ......... şi .........., instanţa constată că prejudiciul material suportat de partea civilă este de 50.000 lei, în această sumă fiind incluse cheltuielile de înmormântare şi pomenile ulterioare (26.832 lei, echivalentul în lei a 6.240 Euro retraşi de la ......... Măcin şi folosiţi pentru aceste cheltuieli (fila 63, dosar fond), crucea din fier de la locul crimei (3000 lei), monumentul funerar (2.200 lei, factura fila 67), 577 lei onorariu notar (factura fiscală de la fila 69), 1850 lei (sumele de bani nerecuperate), 1.550 lei, echivalentul în lei a 2000 USD) şi contravaloarea bunurilor sustrase victimei şi care n-au fost predate părinţilor acestuia – 13891 lei.

Urmează a obliga inculpaţii în solidar, inculpatul minor în solidar şi cu părţile responsabile civilmente şi la plata sumei de 50000 lei, reprezentând daune materiale către partea civilă.

In temeiul art. 191 alin. 1 şi 3 şi art. 193 alin. 1 şi 4 Cod proc. pen., urmează a obliga inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare către stat, inculpatul minor în solidar cu părţile responsabile civilmente, precum şi la plata cheltuielilor judiciare către partea civilă.

Domenii speta

Spete similare