Restituiri. Dovada calităţii de persoane îndreptăţite la măsuri reparatorii în temeiul Legii 10/2001, făcută în faţa instanţei. Obligaţia acesteia de a se pronunţa asupra modalităţii de restituire a imobilului – Decizia xx/2007 a iccj.

Sentinţă civilă 148/S din 21.05.2012


Restituiri. Dovada calitatii de persoane indreptatite la masuri reparatorii in temeiul Legii 10/2001, facuta in fata instantei. Obligatia acesteia de a se pronunta asupra modalitatii de restituire a imobilului – Decizia XX/2007 a ICCJ.

Prin contestatia inregistrata sub numarul de mai sus , contestatorii T  G si S M au solicitat instantei ca, in contradictoriu cu intimata S.C. R. S.R.L., sa dispuna anularea Deciziei nr. - din 12.09.2011 emisa de intimata si restituirea imobilului ce face obiectul Notificarii nr. -/2002 .

Se arata ca prin Notificarea 193/2001 a fost solicitata restituirea in natura a imobilului din B-dul L nr. -, ulterior fiind identificat prin documentatia topografica nr. -/2009 ca fiind situat in Brasov , B-dul x nr. - si str. N nr. -.

 Din CF - Brasov rezulta ca imobilul a apartinut autorilor contestatorilor , S L jr. , S A si  T  O,  preluat de stat prin Decretul 92/1950 , rezultand din Anexa la decret ca a fost preluat doar de la  S A  rezultand ca de la acesta a fost preluat cu titlu iar de la ceilalti proprietari fara titlu , ambele situatii incadrandu-se in  dispozitiile Legii 10/2001 .

Contestatorii locuiesc in Germania , sunt persoane in varsta si in repetate randuri s-a adus la cunostinta intimatei greutatea procurarii documentatiei necesare dovedirii calitatii de persoana indreptatita .

Cu toate aceste , intimata a respins notificarea pentru acest motiv ,  contestatorii facand trimitere la statuarile Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin Decizia XX din 19.03.2007 pronuntata in recurs in interesul legii potrivit careia , „ Instanta de judecata este competenta sa solutioneze pe fond nu numai contestatia formulata impotriva deciziei/dispozitiei de respingere a cererilor prin care s-a solicitat restituirea in natura a imobilelor preluate abuziv, ci si actiunea persoanei indreptatite in cazul refuzului nejustificat al entitatii detinatoare de a raspunde la notificarea partii interesate „ .

In drept, contestatia a fost motivata pe prevederile Legii 10/2001 .

Intimata S.C. R. S.R.L. a formulat intampinare prin care a  solicitat respingerea contestatiei , sustinand ca nu a fost depusa documentatia doveditoare a calitatii de persoane indreptatite , desi a solicitat acesta prin numeroase adrese in acest sens .

In probatiune s-a depus decizia  atacata si documentatia care a  stat la baza emiterii acesteia .

 Analizand contestatia in raport cu dispozitiile legale in materie si probele existente la dosarul cauzei, instanta retine urmatoarele :

Prin Decizia nr. - din 12.09.2011 intimata a solutionat notificarea inregistrata sub nr. -/2002 in sensul respingerii cererii de restituire in natura a imobilului cu motivarea ca nu s-a facut dovada calitatii de persoane indreptatite la masuri reparatorii de catre contestatori, in intelesul prevederilor art. 4 al. 2 din Legea 10/2001.

 Contestatorii sunt fii ai proprietarei tabulare  T  O, aceasta fiind inscrisa in CF -,  cu referire la imobilul de sub nr. top  -, preluat de statul roman de la autoarea acestora  si care s-a inscris in cf.

Ulterior preluarii, imobilul a fost dezmembrat in mai multe unitati locative, vandute in baza Legii 112/1995 sau altor dispozitii legale similare fostilor chiriasi, cum rezulta din contractele de vanzare – cumparare.

Aceste vanzari, care nu a u fost desfiintate prin hotarari judecatoresti, coroborate cu faptul ca cererea contestatorilor nu este determinata de nevoia de spatiu, acestia locuind in Germania , determina instanta sa nu accepte varianta de restituire in natura  in raport si de existenta doar a unei cote din imobil in favoarea autoarei contestatorilor  , toate  aceste constituind impedimente la o astfel de solutie solicitata .

Potrivit art. 1 al. 2 din Legea nr. 10/2001, in situatia in care nu se poate restitui in natura imobilul preluat abuziv, cum este cazul si in speta de fata , persoanele indreptatite pot opta pentru acordarea de despagubiri sau compensarea cu alte bunuri sau servicii , contestatoarea optand pentru acordarea de despagubiri  .

  De asemenea , conform art. 26 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, in situatia in care restituirea in natura nu este posibila, entitatea investita cu solutionarea notificarii are obligatia sa propuna acordarea de despagubiri in conditiile legii speciale sau sa acorde persoanei indreptatite in compensare alte bunuri sau servicii .

Potrivit art. 4 din legea speciala - Titlului  VII al Legii 247/2005 privind regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate abuziv , au fost consacrate principiile acordarii unor „despagubiri juste si echitabile in raport cu practica jurisdictionala interna si internationala avand ca obiect cauze prin care s-au stabilit despagubiri pentru imobilele preluate in mod abuziv de Statul Roman” ca si cel al neplafonarii prin lege a acestora.

Si Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca,  in caz de imposibilitate de restituire in natura, despagubirile ce urmeaza a fi acordate reprezinta valoarea de piata a bunului la momentul acordarii acestora (Cauza Porteanu impotriva Romaniei – M.O. nr. 783/15.09.2006).

Neacordarea acestora la nivelul de piata contravine principiului repararii integrale a prejudiciului suferit ca urmare a privarii de prerogativele conferite de proprietate din perspectiva art. 44 al. 3 din Constitutie raportat la art. 1 din Protocolul 1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Potrivit art. 16 alin. 1 din legea speciala, dispozitia urmeaza a fi  predata Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor  in conditiile in care  potrivit art. 4, despagubirile acordate sunt neplafonate urmand a fi stabilite de comisie in mod just si echitabil in raport cu practica jurisdictionala interna si internationala in cauze similare.

Decizia emisa de Comisia Centrala poate fi atacata , in conditiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, potrivit art. 19 al legii speciale, care prevede aceasta posibilitate.

Pe baza acestor considerente, vazand si statuarile Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin Decizia XX din 19.03.2007 pronuntata in recurs in interesul legii mai sus enuntate , instanta va admite contestatia si va dispune anularea Deciziei nr. - din 12.09.2011 emisa de intimata si va obliga pe aceasta sa propuna acordarea de despagubiri in favoarea contestatorilor, in conditiile legii speciale, privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor – Titlul VII al Legii 247/2005, pentru cota de 1/3 din imobilul  preluat de statul roman de la autoarea acestora.

Nu s-au solicitat cheltuieli de judecata .