Plângere contravenţională

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul A. C. şi pe intimatul CONSILIUL LOCAL -POLIŢIA COMUNITARĂ, având ca obiect plângere contravenţională.

La apelul nominal au lipsit părţile şi martorul.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică la a II a strigare a răspuns: martorul U. V., au lipsit părţile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care

Instanţa a procedat la identificarea martorului U. V., care a fost audiat sub prestare de jurământ, declaraţia acestuia a fost consemnată şi ataşată la dosar fila 20.

Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat instanţa constată cauza în stare de judecată.

Dezbaterile în fond fiind declarate închise cauza a rămas în pronunţare.

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 10.03.2009 petentul A. C. a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenţie seria nr. 22, emis de Consiliul Local- Poliţia Comunitară.

în motivare a arătat că s-a prezentat pentru a da explicaţii dar primarul nu era în birou.

A anexat plângerii procesul verbal de contravenţie seria nr. 22, emis de Consiliul Local- Poliţia Comunitară (fila 3).

Legal citată intimata nu formulat întâmpinare şi nu s-a prezentat în faţa instanţei depunând însă documentaţia care a stat la baza încheierii procesului verbal.

Instanţa a administrat proba cu înscrisuri şi a audiat martorul indicat în procesul verbal.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Prin procesul verbal de contravenţie seria nr. 22, emis de Consiliul Local-Poliţia Comunitară (fila 3) petentul a fost sancţionat în baza art.2 pct.33 din Legea 61/1991. în sarcina acestui a s-a reţinut că a fost somat să se prezinte la Primăria B. pentru a da relaţii cu privire la transportul de lemne pe teritoriul comunei prin somaţia cu numărul de înregistrare 1165 din 11.02.2009 şi nu s-a conformat.

Procesului verbal de contravenţie face dovada celor menţionate în cuprinsul său până la proba contrară. Prezumţiei de legalitate şi de temeinicie de care se bucură procesul verbal, ca act administrativ. Această prezumţie, deşi neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât şi în practica instanţelor judecătoreşti, astfel că putem afirma că este o prezumţie prevăzută de lege, în sensul pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului îl dă acestui concept.

Raportat la garanţiile prevăzută de art.6 CEDO şi înţelesul sintagmei "prezumţia de nevinovăţie", reglementata de paragraful 2 al articolului 6 din Convenţie trebuie relevat faptul că judecătorii nu trebuie să pornească de la ideea preconcepută că inculpatul/petentul a săvârşit fapta de care este acuzat. Apoi, sarcina probei aparţine celui ce acuză, iar orice îndoială trebuie sa profite celui acuzat [Barbera, Messegue si Jabardo c. Spaniei,]. Totodată, el trebuie informat din timp asupra acuzaţiei ce i se aduce, pentru a avea posibilitatea de a-şi pregăti apărarea, singur sau asistat de un avocat.

în sistemul nostru, după cum arătam procesul verbal se bucură de prezumţia de legalitate şi temeinicie. Curtea precizează că toate sistemele legale cunosc şi operează cu ajutorul prezumţiilor şi că, în principiu, Convenţia nu interzice aceasta, dar, în materie penala, obligă statele să nu depăşească o anumita limită. Astfel, în funcţie de gravitatea sancţiunii la care este expus acuzatul/petentul, se stabileşte şi limita rezonabilă până la care poate opera o prezumţie, totodată, asigurându-se respectarea drepturilor apărării sub toate aspectele.

In acord cu jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg, în privinţa prezumţiilor şi a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depăşească în folosirea lor, este întemeiat a aprecia ca una din limitele până la care să acţioneze prezumţia de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personala a faptei de către agent. Astfel, în situaţia în care fapta este constatata personal, procesul verbal, legal întocmit, se bucură de prezumţia de temeinicie şi, în absenţa altor probe, propuse de către petent pentru răsturnarea acesteia, plângerea va fi respinsa.

Această soluţie este în acord cu articolul 6 din Convenţie, din moment ce instanţa va verifica, oricum, din oficiu, legalitatea procesului verbal, în raport cu menţiunile a căror lipsă atrage nulitatea absoluta a acestuia. Totodată, în situaţia în care procesul verbal mai cuprinde alte elemente, spre exemplu este indicat un martor sau un alt mijloc de proba, instanţa va dispune din oficiu, independent de cererea petentului în acest sens, administrarea şi a acestor probe. Astfel, deşi plecând de la prezumţia de temeinicie a procesului verbal, soluţia cauzei nu se va baza doar pe aceasta, fapt pe care reprezintă o limită rezonabilă în aplicarea prezumţiei.

Cu totul altfel este soluţia în situaţia în care agentul nu a constatat personal fapta contravenţionala.

Din punctul de vedere al legalităţii procesului verbal de contravenţie instanţa constată că acesta îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de art. 16 din OG 2/2001. De asemenea în cauză nu se poate reţine nici unul din motivele de nulitate absolută a procesului verbal potrivit art. 17.

Procesul verbal de contravenţie a fost comunicat în termenul de o lună prevăzut de art. 14 din OG nr.2/2001.

Plângere scutită de taxă judiciară de timbru conform art.36 din OG 2/2001.

Plângerea a fost introdusă în termenul legal.

în ceea ce priveşte temeinicia procesului verbal de contravenţie acesta face dovada celor menţionate în cuprinsul său până la proba contrară.

Intimata a făcut dovada notificării petentului (fila 15) pentru a se prezenta şi da explicaţii. De asemenea petentul chiar invocând faptul că nu a găsit pe nimeni la Primărie avea posibilitatea să se prezinte ulterior, în altă zi, procesul verbal de contravenţie fiind încheiat la 12 zile de la convocare. Martorul audiat în instanţă -semnatarul procesului verbal a confirmat că petentul nu s-a prezentat la sediul Poliţiei Comunitare şi că era imposibil să nu găsească pe cineva la sediul instituţiei (fila 20).

Petentul nu a propus şi administrat probe pentru înlăturarea situaţiei de fapt, neputând indica persoanele nu care a discutat la sediul Primăriei.

în consecinţă prezumţia de legalitate şi temeinicie instituită în favoarea procesului verbal nu a fost înlăturată.

In privinţa individualizării sancţiunii, petentul a fost sancţionat cu sancţiune îndreptată spre minimul prevăzut de lege pentru fapta săvârşită instanţa apreciind că a fost realizată o individualizare corectă. Nu ar putea fî aplicată sancţiunea avertismentului întrucât aceasta ar fi lipsită de efectul coercitivo-punitiv necesar pentru a atrage atenţia petentului asupra normelor care obligaţia de prezentare în faţa autorităţii pentru a da relaţii, mai ales că acestea vizau transporturi de material lemnos, un domeniu juridic strict reglementat şi de o importanţă deosebită.

Ca atare, instanţa va respinge plângerea contravenţională şi va menţine ca fiind temeinic şi legal procesul verbal de contravenţie nr. 22, emis de Consiliul Local— Poliţia Comunitară la 23.02.2009.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge ca neîntemeiată plângerea formulata de petentul A. C, în contradictoriu cu organul constatator Consiliul Local- Poliţia Comunitară, jud.

Menţine ca fiind temeinic şi legal procesul verbal de contravenţie seria nr. 22, emis de Consiliul Local- Poliţia Comunitară.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 11.05.2009.

Domenii speta

Spete similare