Revendicare imobiliară

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA MOTRU

Revendicare imobiliară

 Primarul comunei are doar calitatea de reprezentant , în sensul de mandatar , iar acesta nu se poate substitui părţii şi nu poate sta în instanţă în lipsa citării în cauză a părţii pe care o reprezintă.

Persoana juridică ce are capacitate deplină de exerciţiu este unitatea administrative teritorială , iar nu primarul ori consiliul local.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei  Motru sub nr. ……../263/2011 reclamantul B. R. R. a chemat în judecată  pârâţii Primarul Comunei P.  şi Consiliul Local P.,  solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce se va pronunţa  să fie obligaţi pârâţii să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul în suprafaţă de 1840 mp aflat pe amplasamentul „La Toma”, situat în com. P., jud. Gorj.

În motivare  reclamantul a arătat  că terenul în suprafaţă de 1840 mp  situat în punctul „La Toma”, com. P., jud. Gorj a fost moştenit  de tatăl său B. Ghe. R.  de la bunicul său Ghe. N. C.  care-l moştenise la rândul său  prin partaj succesoral , cu surorile M. C., Gh. P. M. şi R. P. Gh. P. de la părinţii N. C. şi I. N. C.  în conformitate cu Cartea de Judecată nr. 210 – Audienţa  din 8 august 1896 la Judecătoria de pact Ocol C.,jud. M..

Că, acest act dovedeşte că tatăl său B. Gh. R. , în calitate de moştenitor al lui Ghe. N. C.  a moştenit o curea de pământ lată de 14 stânjeni, în hotarul satului P., lungă din hotarul  D., actual Valea T., spre Baia de Aramă şi drumul de hotar cu satul C., curea care cuprinde şi suprafaţa ocupată de Primăria P..

Că, la data soluţionării partajului succesoral , respectiv la  data de 16.05.2005 când  a fost pronunţată de judecătoria Motru  s.civ. nr……. în dosarul nr. ……/2004, a constatat că terenul în suprafaţă de 1840 mp situat în punctul „La T.”  a fost încorporat în suprafaţa totală de 9790 mp şi a fost trecut în domeniul public al judeţului Gorj, precum şi a municipiilor, oraşelor şi  comunelor din judeţul Gorj, în baza Hotărârii Guvernului României nr. 973 din 05.09.2002, conform notei de fundamentare şi a tabelului anexă nr. 47 poziţia 50 referitoare la stadionul din P..

Că, acest teren a fost trecut în mod abuziv în domeniul public al Comunei P., jud. Gorj neexistând  un act de expropriere sau o cedare benevolă din partea sa sau a celorlalţi moştenitori, situaţie care se regăseşte şi în cazul altor zeci de proprietari ai terenurilor vecine ce formează suprafaţa de 9790 mp.

A mai arătat reclamantul că înţelege să invoce  în temeiul art. 4 din L.554/2004, excepţia de nelegalitate a HGR nr. 973/05.09.2002 – Tabelului Anexă nr. 47 poziţia 50  referitoare la stadionul din P..

În dovedirea cererii sale reclamantul a depus la dosar înscrisuri(filele 6-35).

În şedinţa publică din 28.09.2011 reclamantul şi-a evaluat terenul revendicat la suma de 6000 lei.

Legal citat , pârâtul Consiliul Local al com. P. a invocat excepţia inadmisibilităţii şi respectiv a tardivităţii excepţiei de nelegalitate .

În cauză a fost întocmit un raport de expertiză tehnică specialitatea topografie de către d-l expert M. V. .

Această expertiză a avut ca obiective : identificarea terenului revendicat de reclamant, cu schiţă, vecini şi puncte de situate; să se verifice dacă terenul pretins de reclamant , în suprafaţă de 1840 mp este inclus în terenul în suprafaţă de 9790 mp aferent stadionului P. , menţionat în anexa 47 poziţia 50 a HG 973/05.09.2002; dacă terenul revendicat şi identificat la punctul 1 se regăseşte în actele de proprietate prezentate de reclamant; dacă terenul în suprafaţă de 9760 mp este inclus în domeniul public al com. P..; dacă pe teren există investiţii efectuate şi în ce constau acestea; dacă aceste investiţii permit ridicarea fără a degrada terenul de 1840 mp ori restul suprafeţei până la 9760 mp; alte aspecte utile cauzei.

Asupra excepţiei de nelegalitate, invocată de reclamant, respectiv a excepţiei de  tardivitate şi inadmisibilitate a excepţiei de nelegalitate invocate de pârâte, instanţa s-a  pronunţat cu precădere.

ART. 4 din L.554/2004 reglementează excepţia de nelegalitate.

Potrivit textului de lege mai sus menţionat, legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate. În acest caz, instanţa, constatând că de actul administrativ depinde soluţionarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată, instanţa de contencios administrativ competentă şi suspendă cauza.

În speţă, reclamantul B. R. R. a invocat în temeiul art.4 din L.554/2004 excepţia de nelegalitate a HG nr.973 din 05.09.2002 – tabelul anexă nr.47, poziţia 50 referitoare la stadionul din P..

În motivarea acestei excepţii, a arătat reclamantul că HG nr.973/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Gorj, precum şi a municipiilor oraşelor şi comunelor din judeţul Gorj , respective tabelul anexă nr.47, poziţia 50 referitoare la stadionul din comuna  P., jud. Gorj nu poate figura în domeniul public al acestei commune întrucât HG 973/2002 nu este un act constitutive al dreptului de proprietate , ci un act declarative de drepturi .

Că, acest fapt este dovedit tocmai de temeiul legal în baza căruia Guvernul României a emis HG nr.973/2002, respective art.21 alin.3 din L.213/1998 , care se referă strict la modul în care se întocmeşte evidenţa bunurilor , aparţinând domeniului public al unităţii administrative teritoriale, respective inventarul acesteia şi nicidecum modul în care se constituie domeniul public.

A mai solicitat reclamantul B. R. să se constate că suprafaţa de 1840 mp aflată pe amplasmentul ,,La T.,,  , situate în com. P., jud.Gorj nu poate să figureze în domeniul public al com. P., întrucât HG 973/2002 nu este un act constitutive al dreptului de proprietate , ci doar un act declarative de drepturi (fila 3 din dosar).

Că, Hotărârea Consiliului Local prin care se declară regimul juridic al proprietăţii publice al unor bunuri în condiţiile art.3 alin.4 din L.213/1998 nu este un mod de dobândire al proprietăţii prevăzut de lege.

Instanţa de fond este învestită cu soluţionarea unei acţiuni în revendicare, a cărei esenţă o constituie compararea titlurilor de proprietate prezentate de către părţi în justificarea dreptului pretins asupra unui imobil.

În acest sens, se reţine că reclamantul invocă dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu pe calea moştenirii de la autorul său, depunând aîn acest sens sentinţa civilă nr……../16.05.2005 pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr……../2004.

Pe de altă parte, pârâtul Consiliul Local P. a invocat împrejurarea că terenul în litigiu este proprietate public şi se regăseşte înscris la poziţia nr.50 din anexa nr.47 a HG nr.973/2002.

Din concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză de către d-l expert M. V. , a rezultat că terenul pretins de reclamant, în suprafaţă de 1840 mp este inclus în terenul în suprafaţă de 9790 mp aferent Stadionului P. menţionat în anexa la HG nr.973/05.09.2002 , anexa 47, poziţia 50 (fila 113 din dosar).

Prin urmare, soluţionarea în fond a cauzei a depins  de soluţionarea excepţiei de nelegalitate a anexei 47, poziţia 50 din HG 973/2002 invocată în cauză de către reclamantul B.R..

În consecinţă, instanţa , în baza art.4 din L.554/2004 a sesizat instanţa competentă , respectiv Curtea de Apel Craiova – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal cu soluţionarea  excepţiei de nelegalitate a H.G. 973 din 5.09.2002 – Tabelului anexa 47, poziţia 50 privind atestarea domeniului public al judeţului Gorj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din jud. Gorj, invocată de reclamantul B.  R. R. .

În baza art. 244 alin.1 pct. 1 C.p.civ. şi art. 4 alin.1 din L.544/2004 a fost suspendată  judecata cauzei până la soluţionarea excepţiei de nelegalitate.

Prin sentinţa civilă nr. ……../06.06.2012 pronunţată în dosarul nr. ……./54/2012, a fost respinsă excepţia de nelegalitate a H.G. 973/05.09.2002 – Tabelului anexa 47, poziţia 50 privind atestarea domeniului public al judeţului Gorj, precum şi al municipiilor , oraşelor şi comunelor din judeţul Gorj , invocată de reclamantul B. R. R. în contradictoriu cu pârâţii PRIMARUL COMUNEI P. şi CONSILIUL LOCAL P. şi GUVERNUL ROMÂNIEI, sentinţă ce a rămas definitivă şi irevocabilă prin nerecurare.

La data de 27.02.2013 reclamantul B. R. a formulat cerere de repunere a cauzei pe rol.

În şedinţa publică din 08.05.2013 instanţa a pus în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Primarul comunei P. şi Consiliul Local al comunei P. , în raport de obiectul cauzei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor , instanţa se va pronunţa cu precădere.

În speţă, reclamantul B. R. R. a chemat în judecată, în calitate de pârâţi, Primarul comunei P. şi Consiliul Local al comunei P..

Pentru a avea calitate procesuală pasivă este necesar să existe o identitate între persoana pârâtului şi cel ce se solicită a fi obligat în acelaşi raport juridic.

Potrivit dispoziţiilor art.21 alin.1 din L.215/2001, unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu.

Or, în cauza de faţă , Unitatea Administrativ Teritorială Comuna P. nu a fost chemată în judecată de către reclamant  prin cererea introductivă de instanţă.

Instanţa nu se poate substitui părţii în acest demers şi nu poate introduce din oficiu părţi în cauză cât timp acestea nu au fost atrase la judecată într-una din modalităţile prevăzute de lege.

Este adevărat că , potrivit dispoziţiilor art.21 alin.2 din L.215/2001 în justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean.

Acesta stă însă în judecată în calitate de reprezentant , fiind aplicabile regulile reprezentării în justiţie.

Astfel, pentru ca reprezentantul să poată sta în justiţie trebuie să existe o persoană fizică sau juridică , cu calitatea de parte în dosar, pe care reprezentantul să o reprezinte.

Că este aşa, în sensul că , potrivit dispoziţiilor art.21 alin.2 din L.215/2001, primarul are doar calitatea de reprezentant al intereselor unităţii administrative teritoriale , o demonstrează şi dispoziţiile art.2 ind.1 din acelaşi act normativ care prevăd că pentru apărarea intereselor unităţilor administrativ-teritoriale, primarul, respectiv preşedintele consiliului judeţean, stă în judecată ca reprezentant legal şi nu în nume personal.

Mai mult, art.21 alin.3 din L.215/2001 prevede că primarul, respectiv preşedintele consiliului judeţean, poate împuternici o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean, sau un avocat care să reprezinte interesele unităţii administrativ-teritoriale, precum şi ale autorităţilor administraţiei publice locale respective, în justiţie.

În aceste condiţii, este evident că primarul comunei are doar calitatea de reprezentant , în sensul de mandatar , iar acesta nu se poate substitui părţii şi nu poate sta în instanţă în lipsa citării în cauză a părţii pe care o reprezintă.

În ce priveşte pe pârâtul Consiliul Local P., se reţine că , potrivit dispoziţiilor art.23 din L.215/2001 autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii sunt consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi municipale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive.

Atribuţiile consiliului local , autoritatea deliberativă sunt stabilite de art.36 din L.215/2001.

În concluzie, din economia textelor de lege mai sus amintite , rezultă că persoana juridică ce are capacitate deplină de exerciţiu este unitatea administrative teritorială , iar nu primarul ori consiliul local.

În aceste condiţii şi faţă de considerentele mai sus expuse, se va admite excepţia lipsei calităţii procesuale passive a pârâţilor şi se va respinge cererea reclamantului.

Domenii speta

Spete similare