Contestaţie la executare.

Sentinţă civilă 1891 din 11.09.2012


Contestaţie la executare.

- Art.404 alin.1 Cod procedură civilă

SENTINŢA CIVILĂ NR.1891 DIN 11.09.2012

La data de 24. 07. 2012, pe rolul instanţei a fost înregistrată contestaţia formulată de contestatorul AR împotriva intimaţilor Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi „A” şi B L I.F.N. S.A., solicitând  anularea executării silite începute împotriva sa, deblocarea conturilor sale şi suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei .

În fapt, contestatorul arată că, la data de 28. 08. 2007, a cumpărat, prin contractul de leasing  nr. 50951, de la B L I.F.N. S.A., un autoturism Hundai Accent 14DOHC4 DR, serie sasiu nr. NLHCM 41 AP 72070433, pentru care a plătit, în avans, suma de 24970,000 lei vechi, pentru perioada de leasing ( 84 luni ).În contract, au stipulat ca el, contestatorul, să achite,  lunar, ratele , în lei.

Aşa fiind , până în anul 2010, respectiv luna noiembrie 2009, a plătit, către B L I.F.N. S.A., toate ratele datorate, inclusiv CASCO şi a folosit autoturismul, respectând  obligaţiile stipulate în  contractul de leasing. La data de 26. 03. 2010, prin contractul de primire- predare nr. 953, încheiat cu, a  predat  acesteia autoturismul.  De la acea dată,consideră că nu mai are nicio obligaţie  faţă de aceasta.

Unitatea furnizoare (B L I.F.N. S.A.), prin Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi „A” i-a adus la cunoştinţă  că s-a înfiinţat poprirea pe conturile sale băneşti, urmare  neachitării sumelor  datorate conform titlului executoriu reprezentat de contractul de leasing nr. 50951/28. 08. 2007, fiind somat să plătească  suma de 35 903 000, 98 lei vechi , reprezentând debit  restant.

Consideră că această executare  silită este neîntemeiată şi nelegală, motive pentru care , solicită anularea acestei executări silite, desfiinţarea popririi înfiinţate asupra conturilor sale şi suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei .

În drept, contestatorul a invocat dispoziţiile art. 399- 405 şi ale art. 400 Cod proc. civ.  şi a depus la dosar: copia cărţii sale de identitate, adresa din 9. 07. 2012, procesul - verbal de stabilire a cheltuielilor de executare silită din 22. 05. 2011, contractul de leasing financiar nr. 50951/28. 08. 2007, trei chitanţe, copie factură fiscală, procesul- verbal de predare-primire nr. 953/26. 05. 2010, dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 194, 00 lei,  timbre judiciare în valoare de 5 lei şi un memoriu însoţit de o serie de înscrisuri.

La termenul din 14. 08. 2012, contestatorul şi-a precizat contestaţia, în sensul că înţelege să se judece şi cu terţii popriţi  B G S G S.A. şi R B S.A.

 Drept  urmare, s-a dispus citarea în cauză a terţilor popriţi.

Intimata B L I.F.N. S.A. a depus întâmpinare ( filele 31- 36), însoţită de înscrisurile de la filele 37- 45.

Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea contestaţiei la executare şi, pe cale de consecinţă, menţinerea măsurii de executare silită, în vederea recuperării debitului restant precum şi a cheltuielilor de executare, arătând că , în fapt, între B L I.F.N. S.A., în calitate de locator  şi contestatorul AR , în calitate de utilizator, s-a încheiat contractul de leasing financiar nr. 50951/28. 08. 2007, prin care B L I.F.N. S.A. a finanţat achiziţionarea, în sistem de leasing financiar, a unui autoturism marca Hyundai Accent 1.4 DOHC4Dr.( SSNLHCM41AP7Z070433), conform art. 2 din contract Totodată, prin contract, se stabilea transmiterea dreptului de posesie şi folosinţă a bunului către utilizator, în schimbul plăţii de către acesta a avansului şi a ratelor de leasing,  cu posibilitatea , pentru utilizator,  de a deveni proprietar al bunului la expirarea durate contractuale, cu condiţia achitării integrale a ratelor de leasing, a valorii reziduale şi a îndeplinirii celorlalte obligaţii asumate de părţi prin contract.

Ca urmare a îndeplinirii obligaţiilor asumate, B L I.F.N. S.A. a emis  cele 5 facturi fiscale ( depuse la dosar), pentru plata ratei  de leasing nr. 25 ( achitată parţial) ,  a ratelor de leasing nr.26, 27, 28 şi plata servicii – reposesie bun şi rata CASCO,  dar, cu toate că, în temeiul art.8 pct. 4 şi art. 10 din contract, contestatorul avea obligaţia de a achita ratele de leasing şi valoarea reziduală, conform graficului de rambursare stabilit de părţi, contravaloarea acestor facturi nu a fost achitată nici până în prezent.

Având în vedere  acest aspect, şi ‚în conformitate cu dispoziţiile art. 16.5 lit. c din contract, B L I.F.N. S.A. a  reziliat contractul încheiat cu contestatorul. Urmare rezilierii contractului, B L I.F.N. S.A. a recuperat bunul  ce a făcut obiectul finanţării  şi s-a adresat Biroului Executorilor Judecătoreşti Asociaţi „A”, cu cerere de executare silită împotriva contestatorului,  în vederea recuperării debitului restant şi  a costurilor recuperării bunului finanţat

B L I.F.N. S.A. a solicitat  obligarea contestatorului la plata unei cauţiuni pentru cererea de suspendare a executării silite până la soluţionarea acestei cauze. Infirmă susţinerile contestatorului  formulate în sensul că nu ar mai avea nicio obligaţie faţă de  B L I.F.N. S.A., întrucât a făcut dovada achitării ratelor de leasing financiar  nr. 24 şi 25 cu cele două ordine de plată depuse la dosar şi, ulterior, a predat bunul care a făcut obiectul finanţării . Arată că ordinul de plată nr. 2009101600085225/26. 10. 2009 atestă transferul sumei de 683, 985 lei, reprezentând contravaloarea facturii  emise pentru rata de leasing nr. 24. Cu această sumă, în temeiul art. 8.6 din contractul de leasing financiar, prin care părţile stabilesc ordinea de stingere a debitelor, B L I.F.N. S.A. a  stins debitul restant aferent ratei de leasing nr. 23, care fusese achitată parţial. Astfel,  după cum reiese, în mod explicit, din situaţia penalizărilor, deşi fusese virată  suma de 683, 85 lei, suficientă pentru acoperirea integrală a ratei 24, ca urmare a acoperirii restanţei din rata 25, rata 24 a fost doar parţial achitată, rămânând un sold restant de 577, 30 lei. Acest sold a fost stins  odată cu transferul în contul B L I.F.N. S.A., prin ordinul de încasare nr. 2009111800094743/18. 11. 2009, a sumei de 1410, 98 lei, sumă ce a fost transferată  de către debitor  cu intenţia de a achita factura e aferentă ratei nr. 25. Drept urmare, această factură a fost achitată în limita sumei de 833, 68 lei, rămânând un sold restant  în cuantum de 577, 30 lei , sold pe care contestatorul nu l-a achitat nici până în prezent.

Începând cu data de 18. 11. 2009, AR nu a mai făcut nicio plată, deşi avea posesia bunului, posesie în  temeiul căreia B L I.F.N. S.A. a  emis facturile aferente ratelor de leasing nr. 26, 27 şi 28. Deşi factura aferentă ratei de leasing nr. 28 a fost emisă la 01. 02. 2010, cu scadenţa la 12. 02. 2010, B L I.F.N. S.A. a reintrat în posesia bunului abia la 26. 03. 2010, urmare a rezilierii contractului din culpa contestatorului, pentru neplata ratelor. Pentru recuperarea costurilor suportate cu reposesia bunului, a fost emisă ultima factură în cuantum de 3556,94 lei.

Faptul că a intervenit  rezilierea  contractului nu este de natură a exonera contestatorul de plata facturilor restante, a penalităţilor aferente acestor facturi şi a daunelor – interese, la care B L I.F.N. S.A. este îndreptăţită, întrucât contractul a fost reziliat din culpa contestatorului. B L I.F.N. S.A. solicită să se constate că  a redus cuantumul creanţei datorate cu valoarea obţinută din revânzarea bunului, astfel încât, suma pretinsă în prezent reprezintă  diferenţa cu care este prejudiciată prin rezilierea contractului de leasing.

 Intimatul Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi „ A”, deşi legal citat cu această menţiune, nu a depus întâmpinare şi nici nu  a fost reprezentat în  instanţă. La solicitarea instanţei, a depus copii certificate din dosarul de executare nr. /2012.

La termenul din 11. 09. 2012, la cererea instanţei, contestatorul a precizat că  solicită anularea popririi nr. 232 din 9. 07. 2012 şi a procesului – verbal de  stabilirea a cheltuielilor de  executare silită din 22.05. 2012. Totodată, a precizat că înţelege să nu achite 10% cu titlu de cauţiune, din suma contestată.

Analizând înscrisurile existente la dosar, instanţa reţine,  în fapt,  că intimata B L I.F.N. S.A. a solicitat,  prin  Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi „ A”, Judecătoriei Călăraşi,  încuviinţarea executării silite  împotriva contestatorului, pentru suma de 35903, 98 lei, reprezentând credit restant, la care se adaugă cheltuielile de executare, în baza titlului executoriu respectiv contractul de leasing financiar nr. 50591/28. 08. 2007, pe care l-a încheiat cu contestatorul. Cererea a fost admisă  de Judecătoria Călăraşi  prin încheierea din 17. 05. 2012, iar intimatul Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi „ A” a emis poprirea cu nr. 232/9. 07. 2012, până la concurenţa sumei de 35903,98 lei, reprezentând credit restant şi a sumei de 4820, 94 lei, reprezentând cheltuieli de executare, stabilite prin procesul – verbal din 22. 05. 2012, blocând conturile  pe care contestatorul pe care le are deschise la cei doi terţi popriţi. 

Aceste acte de executare sunt emise  în mod nelegal, întrucât s-a cerut încuviinţarea executării silite Judecătoriei Călăraşi, fără însă a se solicita această încuviinţare Judecătoriei Olteniţa, în a cărei circumscripţie se face executare silită. Este adevărat că, după emiterea celor două acte de executare silită, intimatul Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi „A” a solicitat şi Judecătoriei Olteniţa încuviinţarea executării silite a aceluiaşi titlu executoriu, cerere care a fost admisă prin încheierea din 19. 07. 2012, ulterioară actelor de executare silită. Aşa fiind, în raport de dispoz.  art. 404 alin. 1 Cod proc. civ., instanţa va admite, în parte,  contestaţia la executare şi va anula poprirea  nr. 232/9. 07. 2012 şi procesul – verbal de stabilire a cheltuielilor  de executare silită , urmând să respingă capătul de cerere privind suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei,  întrucât contestatorul nu a achitat cauţiunea  de 10%, din suma contestată.

 Văzând şi dispoziţiile art. 247 Cod proc. civ., intimaţii vor fi obligaţi să plătească contestatorului suma de 199 lei, reprezentând cheltuieli de judecată ,  respectiv taxă judiciară de timbru în sumă de  194,00 lei, potrivit chitanţei din 10. 09. 2012 şi timbre judiciare în valoare de 5 lei .