Ordonanţă preşedinţială. Condiţii.

Sentinţă civilă 1945 din 18.09.2012


Ordonanţă preşedinţială. Condiţii.

- Art.581 Cod procedură civilă

SENTINŢA CIVILĂ NR.1945 DIN 18.09.2012

Prin cererea înregistrată  pe rolul acestei instanţe  la data de 3. 09. 2012, sub nr. /269/2012,  reclamanta AGM a chemat în  judecată şi personal la interogatoriu pe pârâta TD , solicitând, pe cale de ordonanţă preşedinţială, obligarea pârâtei  de a-i înmâna o cheie  pentru a avea acces în apartamentul nr. 9, situat în …, în una dintre cele două camere ale apartamentului, cu cheltuieli de judecată.

Motivându-şi cererea, reclamanta a arătat că,  la data de 26. 07. 2012, a închiriat, de la coproprietarul AM, conform contractului de închiriere nr. 9918/26. 07. 2012, care deţine ? din acest apartament, o cameră. Celălalt coproprietar al apartamentului  este pârâta TD, care locuieşte într-un alt apartament din acelaşi bloc.

Reclamanta a mai arătat că, în baza contractului de închiriere menţionat mai sus, a ocupat o cameră din apartament , în care a locuit  de la data de 27. 07. 2012, până la data de 23. 08. 2012, dată la care, profitând de faptul că se află la Bucureşti pentru a-şi susţine examenul de an la facultate, pârâta a schimbat yala de la uşa de intrare în apartament, împiedicând-o să folosească spaţiul închiriat.

Urgenţa situaţiei rezidă în faptul că nu are un spaţiu corespunzător de locuit, iar conform deciziei nr. 5277/16. 07. 2005 a Înaltei Curţi de Casaţiei şi Justiţie , instanţa are posibilitatea să ia orice măsură pentru restabilirea folosinţei normale a locuinţei, dacă se constată că, prin comportamentul său, una dintre părţi împiedică folosinţa liniştită a  imobilului de către cealaltă parte legal îndreptăţită .

 Reclamanta a mai menţionat că , între  AM şi pârâtă există un proces de ieşire din indiviziune, aflat pe rolul Judecătoriei Olteniţa , ce formează obiectul dosarului nr. /269/2012, cu termen de judecată  la data de 20. 09. 2012.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 581 Cod proc. civ. şi a depus la dosar : dovada achitării taxei  timbru în sumă de 10 lei, timbre judiciare în valoare de 0, 30 lei, copie carte de identitate, copia contractului de vânzare- cumpărare autentificat  sub nr. 5669/16. 09. 2004 şi  copia contractului de închiriere din 15. 07. 2012, înregistrat sub nr. 9918/26. 07. 2012 la Administraţia Finanţelor Publice a Oraşului Budeşti .

 În dovedirea cererii , reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri.

Pârâta, deşi legal citată cu menţiunea „personal la interogatoriu”,  nu s-a prezentat în faţa instanţei  şi nici nu a depus întâmpinare.

La termenul din 18. 09. 2012, instanţa a procedat la luarea, din oficiu, a unui interogatoriu, reclamantei , care a relatat că, în prezent, nu are o altă locuinţă, iar înainte de încheierea contractului de închiriere, depus la dosar,  a locuit în Bucureşti. Nu a mai avut acces în apartamentul pe care l-a închiriat  după ce pârâta i-a schimbat  yala . Persoana care i-a închiriat o cameră din acest apartament este tatăl ei . Între tatăl ei şi pârâta TD a existat o relaţie de concubinaj care, în prezent, nu mai există. Tatăl ei  munceşte şi locuieşte în comuna Vasilaţi, jud. Călăraşi, unde are proprietatea lui, însă doreşte ( reclamanta ) să trăiască pe cont propriu.  Nu a avut o discuţie cu pârâta, prin care ea să-şi exprime acordul în privinţa contractului de închiriere pe care l-a încheiat cu tatăl ei.  Nu ştie dacă tatăl ei i-a cerut acordul pârâtei pentru a încheia contractul de închiriere cu ea.

Analizând înscrisurile existente la dosar, instanţa reţine,  în fapt, că  pârâta TD şi AM, tatăl reclamantei,  au  cumpărat,  în cote de ? fiecare,  de la vânzătorii CG şi V, apartamentul nr. 9 , situat în …, compus din două camere de locuit şi dependinţe, în suprafaţă de 44, 58.m.p., conform contractului de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 5669/16. 09. 2004 ( filele 4- 5 ).

Conform răspunsului la interogatoriu, luat reclamantei, pârâta TD şi AM au avut o relaţie de concubinaj care, în prezent, a încetat, iar, potrivit afirmaţiei reclamantei din cererea de chemare în judecată, cei doi cumpărători ai apartamentului  sunt  părţi în procesul de ieşire din indiviziune  ce formează obiectul dosarul nr. /269/2012, aflat pe rolul Judecătoriei Olteniţa  la termen de judecată  la data de 20. 09. 2012.

Reclamanta  a încheiat cu tatăl ei, AM, ( probabil după încetarea relaţiei de concubinaj cu pârâta )  la data de 15. 07. 2012, contractul de închiriere  pentru cota indiviză de ? din apartamentul menţionat anterior, pe un termen de 10 ani, până la data de 14. 07. 2022, asumându-şi obligaţia de a plăti locatorului o chirie lunară de 20 lei. Contractul de închiriere a fost înregistrat în evidenţa Administraţiei Finanţelor Publice a Oraşului Budeşti, la data de 26. 07.2012, sub nr. 9918.

Instanţa mai reţine că reclamanta nu a dovedit  condiţia urgenţei măsurii solicitată a fi dispusă pe cale de ordonanţă preşedinţială, întrucât , astfel cum a declarat, la interogatoriul luat din oficiu, tatăl ei, fostul concubin al pârâtei, deţine un imobil în proprietate, situat în comuna Vasilaţi, jud. Călăraşi, în care reclamanta poate locui , chiar pe cont propriu. Pe de altă parte, la  încheierea  contractului de închiriere cu reclamanta, tatăl ei nu a avut acordul celuilalt coproprietar al apartamentului, respectiv al pârâtei, acord impus de dispoziţiile art. 461 alin. 1 şi 3 Cod civil,  întrucât, atât pârâta cât şi tatăl reclamantei deţin apartamentul în cote legale, de ?, astfel încât, contractul de închiriere de  care se prevalează reclamanta,  nu-i este opozabil pârâtei. Lipsa acordului pârâtei  la încheierea contractului de închiriere, aflat în copie la fila 6, atrage sancţiunea inopozabilităţii  a acestui contract faţă de pârâtă, conform art. 642 alin. 1 Cod civil, care prevede: „Actele juridice făcute cu nerespectarea regulilor prevăzute la art. 641 sunt  inopozabile  coproprietarului care nu a consimţit, expres ori tacit, la încheierea actului „. 

Reţinând, în raport de considerentele de fapt şi de drept expuse că, în speţa dedusă judecăţii,  nu sunt întrunite cumulativ condiţiile impuse de art. 581 Cod proc. civ., instanţa va respinge cererea formulată de reclamantă împotriva pârâtei.