Uzucapiune

Uzucapiune- sentinta civilă nr. 10257/07.11.2008, dosar nr. 13913/301/2007

Prin cererea de chemare in judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 07.11.2007, sub nr. 13.913/301/2007, reclamanţii N. I.  şi S.M. i-au chemat în judecată pe pârâţii D. N., SC P. V. T. SRL, T.I., T. M. D., T. M. E., L. C., I. S., S. V., C. F., solicitând instantei ca, prin hotarârea ce se va pronunţa: să se constate ca între reclamanţi şi L. G. şi E, soţi, s-a încheiat actul numit "chitanţă", prin care reclamanţilor li s-a transmis dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Bucureşti, str. PC nr. 4, sector 3 şi să se pronunţe o hotărâre în acest sens; în subsidiar, să se constate că reclamanţii au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat in Bucureşti, sector 3, ca efect al prescripţiei achizitive.

În motivarea cererii, reclamanţii au învederat faptul că, în fapt, în anul 1958, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5469-1958 transcris sub nr. 457 la Notariatul de stat "Tudor Vladimirescu", I. N. a vândut un teren în suprafaţă totală de 1127 mp către 4 familii, revenindu-le o cotă de teren în suprafaţă de 282 mp indivizi, terenul fiind situat în Bucureşti, fost raion Tudor Vladimirescu.  Mai învederează reclamanţii faptul că acele patru familii erau: B. I si S, soti, T. F. si S., soti, I. C. si S., soti, L. G. si E., soti, faptul ca aceste familii nu au iesit din indiviziune, insa terenul a fost partajat in fapt intre cei patru coindivizari, înca din anul 1958, renumerotandu-se postal terenurile. Reclamanţii afirmă că prin succesiune sau acte de dispozitie, dreptul de proprietate asupra acestor terenuri a fost transmis unor terti, paratii din cauza de fata. Reclamanţii arată că sunt moştenitorii lui S. V., la rândul său moştenitoare a lui Ş. D. şi Ş. M. (semntarii actului denumit "chitanţă" încheiat la 3 aprilie 1980 cu L. G.şi E., soţi). Mai arată că în toamna anului 2007 au aflat că pârâtele I. S., S. V. si C.F. au promovat o actiune prin care solicitau iesirea din indiviziune asupra imobilului care a format obiectul actului de vanzare-cumpărare autentificat sub nr. 5459/432/1958. Mai arată că pârâtele în cauză susţin că actualul proprietar ar fi pârâtul L. C., moştenitorul lui L. G. si E. Reclamanţii invocă faptul că posedă imobilul în cauză, iar autorii lor, de asemenea, l-au posedat în mod continuu, neîntrerupt şi sub nume de proprietar. În drept, au invocat disp. art. 1837 şi urm. C.civ.

La data de 04.12.2007 parata C. F. a depus intampinare in termen legal, prin care a invocat excepţia lipsei calitatii sale procesuale pasive, precum şi a celorlalti pârâţi, cu excepţia pârâtului L. C., cu privire la ambele capete de cerere formulate de reclamanti, cu motivarea că pe primul capat de cerere calitatea procesuală nu poate avea decât pârâtul L. C., moştenitorul soţilor L. G. şi E., iar cât priveşte cel de-al doilea capăt, pârâta arată că numai pârâtului L. C. i s-ar putea imputa dezinteresul faţă de bun, având în vedere calitatea sa de moştenitor al soţilor L.. În drept, a invocat art. 115-118 Cpc. La data de 21.01.2008, pârâta C.F a depus note scrise cu privire la exceptia inovocata, anexand si sent. civ. nr. 7863/26.09.2007 pron. de Judecatoria Sect. 3 Bucuresti in dos. nr. 9872/301/2006, definitiva si irevocabila prin neapelare la data de 15.01.2008.

La data de 04.12.2007 pârâta SC P. V. T. SRL a formulat întâmpinare, prin care a invocat: exceptia lipsei capacităţii procesuale de folosintă a pârâţilor L. G. si E., exceptia inadmisibilităţii acţiunii raportată la capătul de cerere principal, exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, pe fondul cauzei, a solicitat respingerea actiunii ca nefondata. La data de 04.03.2008, parata SC P. V.T. SRL a depus note scrise cu privire la exceptiile invocate.

La data de 26.02.2008, pârâtul L. C., prin mandatar, a depus la dosar cerere reconvenţională prin care a solicitat:constatarea nulităţii absolute a chitantei -act de donaţie prezentată la dosar de către reclamanti ca inscris in susţinerea calităţii de proprietari; constatarea lipsei calităţii de proprietari a reclamanţilor, solicitată in baza chitantei - act de donatie, nula de drept reconformarea pârâtului-reclamant, unicul fiusi mostenitor legal al defunctilor L. in calitatea de proprietar asupra terenului in cauză; obligarea reclamantilor să lase în deplină posesie si folosintă terenul viran din str. P. C. nr. 4, sect. 3.

La termenul de judecată din data de 04.03.2008, instanta a admis exceptia lipsei calităţii procesuale pasive a tuturor pârâţilor, cu excepţia lui L.C. La termenul de judecată din 13.05.2008, reclamanţii personal au renuntat la judecata primului capăt de cerere, instanta luand act de renuntare conf. art. 246 Cpc.

Instanţa a reţinut că prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5469/432/1958, numita I. N. a vandut terenul in suprafata de 1127 mp situat in Bucuresti, str. P. C. nr. 2 colt cu str. C. V. nr. 2, raion Tudor Vladimirescu numitilor B. I. si S., soti, T. F. si S., soti, I.C. si S., soti, L.G. si E., fiecarui cumparator revenindu-i o cota indiviza de 282 mp. S-a prevazut faptul ca in stapânirea terenului, cumpăratorii intră de fapt si de drept la data autentificarii. Astfel dupa cum rezulta din considerentele sent. civ. nr. 7863/26.09.2007 pron. de Judecatoria Sect. 3 Bucuresti in dosarul nr. 9872/301/2008, proprietarii in indiviziune asupra terenului de 1127 mp descris mai sus l-au stapanit in fapt individualizat.

La data de 3 aprilie 1980, L. G. si L. E. incheie cu numitii S.D.si S. M un inscris sub semnatura privata denumit "Chitanta", prin care L. G. si L. E. donează terenul in suprafata de 282 mp din str. P. C. nr. 4, sect. 3 Bucuresti numitilor S D si S M, mentionandu-se in aceeasi chitanta faptul ca S D si M se angajeaza sa plateasca la perceptie, taxele terenului.

Paratul din cauza de fata este succesorul unic al L G si LE, conform certif. mostenitor nr. 86/13.12.2001, certif nastere. Paratului i s-a atribuit prin sent. civ. nr. 7863/26.09.2007 pron. de Judecatoria Sect. 3 Bucuresti in dosarul nr. 9872/301/2008 terenul in suprafata de 279,87 mp situat in Bucuresti, str. P C nr. 4 sect. 3 (terenul in litigiu).

S D decedeaza la 4.10.1992, iar Ş M decedeaza la 23. 02.2006, mostenitor fiind S V, decedata la randul sau la 24.04.2001, ai carei succesori sunt reclamantii din cauza de fata. Asupra terenului au fost impusi numitii L G si E din anul 1966. În prezent, figureaza impusi tot autorii paratului. Pentru perioada 1966-1992 nu s-au regasit documente de evidenta fiscala pentru terenul mai sus indicat. Faptul ca pentru terenul respectiv au fost impusi autorii paratului nu prezinta relevanta pentru actiunea de fata in constatarea uzucapiunii de lunga durata, intrucat, neavand titlu de proprietate, ci doar posesia de lunga durata, reclamantii nu au putut fi impusi. Referitor la capatul de cerere astfel cum a fost precizata, privind uzucapiunea de 30 de ani, instanta a constatat ca acesta este intemeiat si l-a admis. În conformitate cu prevederile art. 1837 C.civ., uzucapiunea reprezintă un mijloc de a dobândi proprietatea, prin posesia neîntreruptă a unui bun, în termenul prevăzut de lege. Pentru a opera uzucapiunea de 30 de ani (art. 1890 C.civ.), trebuie îndeplinite două condiţii cumulative, respectiv, reclamanţii să fi posedat terenul în cauză timp de 30 de ani iar, pe de altă parte, posesia trebuie să fie utilă, respectiv neviciată, astfel după cum rezultă din interpretarea art. 1846 C.civ. coroborat cu art. 1890 C.civ. şi art. 1847 C.civ. În ceea ce priveşte posesia, aceasta, în conformitate cu dispoziţiile art. 1846 alin. 2 C.civ. reprezintă o stare de fapt, respectiv puterea materială pe care o exercită reclamanţii asupra terenului. Posesia presupune existenţa, în mod cumulativ, a două elemente: actele materiale de folosinţă a terenului şi intenţia reclamanţilor de a poseda pentru sine. Din cuprinsul raspunsului paratului la interogatoriu a rezultat faptul ca acesta nu le-a tulburat reclamantilor posesia timp de 30 de ani, ca nu a folosit terenul in cauză mai mult de 30 de ani, ca nu a beneficiat de recolte sau chirii de pe urma acestuia si ca a aflat despre existenta lui in urma cu un an. Raspunsurile paratului se coroborează cu declaratia martorului N. C. care arata ca reclamantul a efectuat constructia de pe terenul de la nr. 2 si tot atunci a imprejmuit si terenul de la nr. 4, pe acesta din urma l-a cultivat, nefiind tulburat in posesia sa, fiind cunoscut de vecini ca proprietar. In acelasi sens declara si martorul B. I..

În ceea ce priveste sentinta civ. nr. 7863/26.09.2007 pron. de Judecatoria Sect. 3 Bucuresti in dosarul nr. 9872/301/2008 prin care paratului i s-a atribuit imobilul in litigiu, instanta constata ca aceasta nu impiedica uzucapiunea, care reprezintă o sanctiune impotriva adevaratului proprietar care a delăsat bunul timp îndelungat. Delăsarea bunului este imputabilă autorilor insisi ai paratului, numitii L G si E, care inca de la momentul in care au achizitionat imobilul de la nr. 4 au permis autorilor reclamanţilor folosinta terenului in cauza, acestia imprejmuindu-l si cultivandu-l inca din 1958 (anterior incheierii inscirsului denumit "Chitanta").

Referitor la exceptia lipsei interesului in ceea ce priveste capatul de cerere reconventionala avand ca obiect constatarea nulitatii absolute a actului de donatie denumit "Chitanta" incheiata data de 3 aprilie 1980, instanta a reţinut faptul ca paratul-reclamant nu mai justifica interesul constatarii unei atare nulitati absolute, dat fiind faptul ca dreptul de proprietate al reclamantilor dobandit ca efect al uzucapiunii a fost constatat de instanta avand in vedere faptul ca acestia au posedat terenul mentionat in "Chitanta" inca din anul 1958, iar nu de la data incheierii acestui inscris, respectiv 3 aprilie 1980. Cu privire la capatul de cerere privind revendicarea, instanta a reţinut că actiunea in revendicare imobiliara intemeiata pe dreptul comun, cu toate ca este imprescriptibila sub aspect extinctiv, ea poate fi, totusi paralizata prin invocarea prescriptiei achizitive (a uzucapiunii). Cu toate ca titlul invocat in sprijinul unei actiuni in revendicare poate fi si o hotarare de partaj, cum este cazul paratului-reclamant, deci un titlu declarativ, care genereaza numai o prezumtie simpla de proprietate in favoarea acestuia din urma, prin compararea titlului paratului-reclamant cu titlul reclamantilor-parati reprezentat de prezenta constatare a uzucapiunii, instanta va da preferinta titlului reclamantilor-parati, acesta reprezentand un mod originar de dobandire a proprietatii, creand o prezumtie absoluta a dreptului de proprietate. Asa fiind, instanta a respins ca nefondat  capătul de cerere reconventională privind revendicarea terenului în cauza.

1

Domenii speta

Spete similare