Contestaţie la executare. motive

Analizând motivele de nulitate invocate de contestatoare faţă de dispoziţiile art.399 C.proc.civ., instanţa  constată că în realitate acestea reprezintă o „descriere”  a obligaţiei stabilită în sarcina contestatoarei prin titlul executoriu, explicând motivele pentru care o asemenea executare nu ar fi oportună nici sub aspectul obligaţiei de  „a face”, nici în ceea ce priveşte executarea silită prin poprire pentru suma reprezentând cheltuielile de judecată.

Chiar şi în ipoteza în care aceste „critici” ar fi întemeiate, contestaţia la executare fiind o cale de atac deschisă contra măsurilor de executare nelegale, părţile care au figurat într-o hotărâre pusă în executare nu pot invoca decât vicii şi nelegalităţi ale actelor de executare, ulterioare hotărârii ce se execută iar nu şi  motive ce puteau fi ori au fost invocate la soluţionarea în fond a pricinii.(sentinţa civilă nr.7728/11.12.2003)

Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti în data de 16.10.2003 contestatoarea S.C. M.F. S.A. BUCUREŞTI a solicitat instanţei de judecată ca în contradictoriu cu intimata ASOCIAŢIA DE PROPRIETARI CENTRUL DE AFACERI O. să dispună anularea actelor de executare efectuate în dosarele nr.81/2003 şi 82/2003 ale Biroului Executorului Judecătoresc S.S. în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr.9648/14.08.2003 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a  Comercială în dosarul nr.12.613/2003.

Totodată s-a solicitat suspendarea executării silite până  la soluţionarea contestaţiei.

În motivarea cererii, întemeiată pe dispoziţiile art.400-404  din Codul de procedură civilă contestatoarea  arată că a atacat cu recurs hotărârea judecătorească ce constituie titlu executoriu, că obligaţia sa este limitată în timp, respectiv până la soluţionarea definitivă a dosarului de fond, nr.11.309/2003 al Tribunalului  Bucureşti – Secţia a VI-a Comercială, că parterul imobilului este proprietatea sa exclusivă iar pentru a se asigura accesul conform dispoziţiei conţinute în titlul executoriu este necesară desfiinţarea unui zid despărţitor şi titlul executoriu nu conţine autorizarea instanţei pentru intimată ori pentru alte persoane de a executa respectiva obligaţie iar o eventuală viitoare autorizare de acest gen ar fi de natură să creeze pagube însemnate  societăţii M.F. S.A. BUCUREŞTI.

Se susţine  că accesul în imobil este asigurat pe o scară laterală şi că ASOCIAŢIA DE PROPRIETARI CENTRUL DE AFACERI O. nu mai îndeplineşte condiţiile legale de funcţionare deoarece cota contestatoarei din dreptul de proprietate asupra imobilului este mai mare de 50%.

S-au depus la dosar, în copie: sentinţa civilă nr.9684pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a Comercială în data de  14.08.2003, somaţia emisă de executorul judecătoresc în data de 26.09.2003, înştiinţarea de înfiinţare a popririi până la concurenţa sumei de 18.583.000 lei, proces-verbal încheiat de executorul judecătoresc la data de 15.09.2003.

 Prin întâmpinarea depusă la dosar în data de 21.11.2003, intimata a arătat că nu este admisibilă contestaţia formulată împotriva a două dosare de executare ce au obiect diferit, învederând instanţei şi că executarea silită prin poprire  s-a efectuat. Pe fondul contestaţiei a solicitat respingerea sa ca neîntemeiată întrucât nici unul dinte motivele invocate nu vizează neregularităţi ale executării.

S-au depus la dosar, în copie: adresa nr.68500/13.10.2003 a Serviciului Disciplină în Construcţii din cadrul Primăriei sector 2, memoriile adresate de intimată unor autorităţi publice, adresa prin care, în data de 02.06.2003 a solicitat reprezentantului S.C. M.F. S.A. BUCUREŞTI să desfiinţeze zidul construit fără autorizaţie.

Analizând motivele de nulitate invocate de contestatoare faţă de dispoziţiile art.399 C.proc.civ., instanţa  constată că în realitate acestea reprezintă o „descriere”  a obligaţiei stabilită în sarcina contestatoarei prin titlul executoriu, explicând motivele pentru care o asemenea executare nu ar fi oportună nici sub aspectul obligaţiei de  „a face”, nici în ceea ce priveşte executarea silită prin poprire pentru suma reprezentând cheltuielile de judecată.

Chiar şi în ipoteza în care aceste „critici” ar fi întemeiate, contestaţia la executare fiind o cale de atac deschisă contra măsurilor de executare nelegale, părţile care au figurat într-o hotărâre pusă în executare nu pot invoca decât vicii şi nelegalităţi ale actelor de executare, ulterioare hotărârii ce se execută iar nu şi  motive ce puteau fi ori au fost invocate la soluţionarea în fond a pricinii.

Singurele aspecte legate de executarea propriu-zisă, respectiv acela privind exercitarea căii de atac a recursului împotriva hotărârii ce se execută şi acela al inexistenţei unei autorizări din partea instanţei, pentru intimată sau pentru o altă persoană, de a executa ea însăşi obligaţia stabilită în sarcina S.C. M.F. S.A. BUCUREŞTI,  sunt neîntemeiate şi contestaţia urmează a fi respinsă ca atare, întrucât sentinţa civilă nr.9684/2003 este definitivă şi, deci, executorie în condiţiile în care  obligaţia stabilită în sarcina contestatoarei nu este aceea de desfiinţare a zidului la care se referă în punctul 4 al cererii, ci aceea de  a permite accesul în imobil pe la parter, prin holul de intrare principal.

Urmează a fi restituită cauţiunea depusă pentru suspendarea executării.

Domenii speta

Spete similare