Contestaţie la executare. compensare legală

Sentinţă civilă 6042 din 02.09.2004


Din considerentele sentinţei civile nr.7822/10.10.2002 rezultă că instanţa a avut în vedere, pentru a constata intervenită compensarea legală, numai creanţele reciproce stabilite prin hotărârile judecătoreşti reprezentând titlurile executorii în baza cărora ambele părţi au solicitat începerea executării silite, nu şi cheltuielile de executare efectuate de fiecare dintre acestea, respectiv de intimata creditoare H.M.M. în dosarul nr.273/2002 al B.E.J. „S.,N” şi de contestatoarea debitoare H.D.M. în dosarul de executare nr.937/2002 al B.E.J. „B, R. şi B”, astfel că susţinerile contestatoarei sub aspectul stingerii acestei obligaţii prin compensare, conform hotărârii judecătoreşti menţionate sunt nefondate.(sentinţa civilă nr.6042/02.09.2004)

În data de 05.08.2004 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti, sub nr.9650/2004, contestaţia formulată de H.D.M. împotriva actelor de executare efectuate la cererea intimatei H.M.M. în dosarul de executare nr.273/2002 al B.E.J. „S.,N.” (dosar de încuviinţare nr. 557/CP/2002 al Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti), prin care solicită instanţei desfiinţarea formelor de executare începute prin somaţia nr.273/2002/21.06.2004, comunicată la data de 20.07.2004, anularea somaţiei şi obligarea executorului judecătoresc să încheie executarea deoarece debitul a fost achitat de bună-voie, cu cheltuieli de judecată.

S-a solicitat suspendarea executării până la soluţionarea contestaţiei la executare.

În motivarea contestaţiei, întemeiată pe dispoziţiileart.399 şi urm.C.proc.civ., se arată că intimata a solicitat executarea silită imobiliară a debitoarei contestatoare pentru suma totală de 4.015,3 USD, din care 1445,3 USD cu titlu de sultă, 3.000.000 lei cheltuieli de judecată, 2.570 USD contravaloare drept de creanţă şi 2.648.820 lei.

Împotriva acestei executări s-a formulat contestaţia ce a făcut obiectul dosarului nr.9266/2002 al Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti, contestatoarea H.D.M. invocând compensarea creanţelor reciproce.

Contestaţia la executare a fost admisă, instanţa dispunând îndreptarea actelor de executare în dosarul nr.273/2002 al B.E.J. „S.,N.” în sensul efectuării executării pentru recuperarea sumei de 3.393,3 USD, sumă pe care contestatoarea a achitat-o de bună-voie, fără a mai fi nevoie de vreun act de executare, conform procesului-verbal de predare primire încheiat la data de 12.06.2003 şi declaraţia notarială nr.1389/08.08.2003.

Susţine contestatoarea că a solicitat executorului judecătoresc constatarea încheierii executării însă acesta a refuzat şi a emis somaţia contestată în prezenta cauză, în care se arată că executarea va începe pentru suma de 5.105.000 lei, reprezentând cheltuieli de executare.

În dovedirea susţinerilor sale, contestatoare a solicitat administrarea probei cu înscrisuri şi interogatoriul intimatei, alăturat cererii introductive de instanţă fiind depuse la dosar, în copie, somaţia emisă de executorul judecătoresc în data de 20.07.2004, procesul-verbal încheiat în dosarul de executare nr.273/2002 al B.E.J. „S.,N.” la data de 21.06.2004, sentinţa civilă nr.7822/10.10.2002 pronunţată de Judecătoria sectorului 2 Bucureşti în dosarul nr.9266/2002, proces-verbal de predare primire încheiat între contestatoare şi intimată la data de 12.06.2003, declaraţia autentificată sub nr.1389/08.08.2003, cererea adresată de contestatoare executorului judecătoresc în data de 27.08.2003, proces-verbal încheiat de executorul judecătoresc în data de 12.06.2003.

Cerere legal timbrată cu suma de 350.000 lei, achitată cu chitanţa nr.59007-029683/28.07.2004  la CEC-Ag.Victoria şi timbru judiciar de 3.000 lei.

Intimata, prin întâmpinarea depusă în termen legal, a solicitat respingerea contestaţiei la executare şi obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată,  arătând că se poate dispune anularea formelor de executare numai în situaţia nerespectării dispoziţiilor legale privitoare la executarea silită însăşi sau la efectuarea oricărui act de executare, or’ în cauză nu s-a produs încălcarea nici unei dispoziţii legale.

Arată şi că executorul judecătoresc nu poate fi obligat să încheie executarea deoarece, deşi s-a achitat debitul,  nu s-au achitat cheltuielile de executare, reprezentate de onorariul de avocat şi onorariul executorului, plătit la momentul sesizării executorului judecătoresc,  acestea fiind în sarcina debitorului, aşa cum rezultă din dispoziţiile art.3717 alin.(2) C.proc.civ.

Solicită respingerea cererii de suspendare a executării întrucât nu au fost încălcate dispoziţiile referitoare la executarea silită astfel încât nu există riscul producerii vreunei vătămări prin executare.

Intimata a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, la dosar fiind depuse chitanţele fiscale nr.2982/S/21.03.2002, pentru suma de 2.000.000 lei reprezentând onorariul executorului judecătoresc şi 56/05.05.2003, pentru suma de 3.000.000 lei, reprezentând onorariul de avocat, somaţia adresată de S.C.P.A. B., C. & Asociaţii în data de 22.01.2004,  cererea de executare silită imobiliară în dosarul nr.273/2002 al BEJ „S.,N.”.

Contestaţia la executare este neîntemeiată, pentru următoarele motive:

Potrivit art.3715 lit.a) C.proc.civ., executarea silită încetează dacă s-a realizat integral obligaţia prevăzută în titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum şi alte sume datorate potrivit legii, iar în conformitate cu dispoziţiile art.3717 alin.2 C.proc.civ., „cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunţat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel”.

La alin.(3) şi (4) ale art.3717 C.proc.civ., se prevede că sumele ce urmează a fi plătite cu titlu de cheltuieli ocazionate de efectuarea executării se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, procesul-verbal constituind titlu executoriu.

Verificând înscrisurile depuse la dosarul cauzei şi în dosarul de încuviinţare a executării nr.557/CP/2002,  instanţa constată că executarea a fost pornită, la cererea creditoarei intimate, în baza titlurilor executorii reprezentate de sentinţa civilă nr.13.443/27.10.2000 pronunţată de Judecătoria sectorului 2 Bucureşti în dosarul nr.3261/2000 - pentru suma de 1445,3 USD cu titlu de sultă şi 3.000.000 lei cheltuieli de judecată – şi decizia civilă nr.2632/09.10.2001 pronunţată de  Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a Civilă în dosar nr.3112/2001  - pentru suma de 2.570 USD, reprezentând c/val. drept de creanţă şi 2.648.820 lei, cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr.7822/10.10.2002 pronunţată de Judecătoria sectorului 2 Bucureşti, s-a constatat compensarea de drept a creanţelor reciproce ale părţilor şi s-a dispus îndreptarea formelor de executare începute în dosarul nr.273/2002 al BEJ „S & N”, în sensul efectuării acestora pentru recuperarea creanţei de 3.393, 3 USD.

Din considerentele sentinţei civile nr.7822/10.10.2002 rezultă că instanţa a avut în vedere, pentru a constata intervenită compensarea legală, numai creanţele reciproce stabilite prin hotărârile judecătoreşti reprezentând titlurile executorii în baza cărora ambele părţi au solicitat începerea executării silite, nu şi cheltuielile de executare efectuate de fiecare dintre acestea, respectiv de intimata creditoare H.M.M. în dosarul nr.273/2002 al B.E.J. „S.,N” şi de contestatoarea debitoare H.D.M. în dosarul de executare nr.937/2002 al B.E.J. „B, R. şi B”, astfel că susţinerile contestatoarei sub aspectul stingerii acestei obligaţii prin compensare, conform hotărârii judecătoreşti menţionate sunt nefondate.

În data de 12.06.2003 între părţi s-a încheiat un proces-verbal de predare-primire ce atestă predarea de către contestatoarea-debitoare a sumei de 2385 USD, urmând ca diferenţa de 1008 USD să fie achitată până la data de 10 iulie 2003.

Din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă când a fost achitată această diferenţă, dar la data de 08.08.2003 creditoarea intimată declară – declaraţie autentificată sub nr.1389 -, că a primit integral suma de 3.393,3 USD, debitoarea urmând a-i achita „cheltuielile de judecată şi cele de executare”.

Această declaraţie nu o obligă pe contestatoare însă, în faţă de dispoziţiile art.3715 lit.a) C.proc.civ., executorul judecătoresc nu putea să constate încheiată executarea câtă vreme nu se făcuse dovada achitării cheltuielilor ocazionate de executare – taxe de timbru,  onorariu de avocat, conform chitanţei fiscale nr.56/05.05.2003 emisă de cabinet individual av.C.D. şi onorariul executorului judecătoresc, conform chitanţei nr.2982/S/2002 emisă de B.E.J. „S., N”, iar declaraţia autentificată a creditoarei, depusă la dosarul de executare  de către  debitoare, în data de 27.08.2003,  nu este în sensul renunţării la executare (3715  lit.c) ci în sensul că urmează a fi recuperate şi cheltuielile de executare.

Conform art.3717 alin.(4) C.proc.civ., procesul-verbal întocmit de executorul judecătoresc la data de 21.06.2004, pe baza celor două documente ce atestă plata de către creditoare a cheltuielilor ocazionate de executare, este titlu executoriu şi în baza lui s-a emis somaţia de executare a cărui anulare se solicită şi care este întocmită cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, astfel că instanţa urmează să respingă contestaţia la executare ca neîntemeiată.