Întoarcere executare

Sentinţă civilă 8022 din 20.10.2005


Neîndoielnic, reclamanţii D.G. şi D.M. , sunt interesaţi în întoarcerea executării pornite în baza titlului executoriu desfiinţat şi finalizate ca urmare a intervenţiei executorului judecătoresc, chiar dacă, la data stabilită pentru executare – 25.03.2005 – aşa cum rezultă din procesul verbal întocmit de executorul judecătoresc I.N. şi cum s-a recunoscut în concluziile pe fond, părăsiseră locuinţa.

Numai că la data de 25.03.2005 exista o a doua hotărâre judecătorească prin care se dispusese evacuarea reclamanţilor din cauza de faţă, D.G. şi D.M.,  în considerentele sentinţei civile nr.1115  pronunţată de Judecătoria sectorului 2 Bucureşti la data de 10.02.2005 reţinându-se că la data introducerii cererii  de chemare în judecată ce a făcut obiectul dosarului nr.10.594/2004, respectiv 01.09.2004, contractul de locaţiune încheiat cu S.C.Foişor S.A. „încetase de drept, prin expirarea  termenului pe care a fost încheiat, neoperând prorogarea acestuia” (fila 3 din considerentele sentinţei civile nr.1115/10.02.2005).

Prin urmare, părăsirea apartamentului în luna martie 2005 reprezintă şi executarea de bună voie a celei de a doua hotărâri judecătoreşti de evacuare, în conformitate cu dispoziţiile art.3711 alin.1  din Codul de procedură civilă,  D.G. şi D.M. recunoscând inexistenţa drepturilor locative asupra apartamentului pe care îl ocupaseră în baza contractului de închiriere nr.1061803 L/27.08.1999 încheiat cu S.C.Foişor S.A. (sentinţa civilă nr.8022/20.10.2005)

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti în data de 11.07.2005, reclamanţii D.M., D.S., şi D.G. au chemat în judecată pe pârâta S.C. FOIŞOR S.A., solicitând instanţei de judecată să dispună întoarcerea executării silite şi restabilirea situaţiei anterioare evacuării din imobilul situat în Bucureşti, str.H. nr.9, bl.B17, etaj 6, ap.37, sector 2, dispusă prin sentinţa civilă nr.1369/26.02.2004 pronunţată de Judecătoria sectorului 2 Bucureşti în dosarul nr.1034/2004.

În motivarea cererii, întemeiată pe dispoziţiile art.4042 alin.3 din Codul de procedură civilă,  se arată că reclamanţii au ocupat imobilul în litigiu în baza contractului de închiriere nr.1061803 L încheiat la data de 19.04.1999 între D.M., în calitate de locatar, şi S.C.FOIŞOR S.A., în calitate de locator.

Prin sentinţa civilă nr.1369/26.02.2004 pronunţată de Judecătoria sectorului 2 Bucureşti s-a dispus rezilierea contractului de locaţiune şi evacuarea pârâţilor, pentru neplata chiriei în perioada august 2003 – ianuarie 2004, cauza fiind judecată cu lipsă de procedură deoarece au fost indicate greşit numele pârâţilor  şi numărul blocului  bl.17, în loc de bl.B17.

Arată reclamanţii că au luat cunoştinţă despre existenţa dosarului numai atunci când au primit somaţia de executare nr.853/04.11.2004, imediat promovând apel împotriva hotărârii judecătoreşti ce a reprezentat titlul executoriu şi contestaţie la executare în cadrul căreia au solicitat şi suspendarea executării. Deşi iniţial executarea a fost suspendată, prin sentinţa civilă nr.1586/24.02.2005 Judecătoria sectorului 2 Bucureşti a fost respinsă contestaţia la executare ce a format obiectul dosarului nr.13993/2004, astfel că S.C.FOIŞOR S.A. a continuat executarea silită ce s-a finalizat cu evacuarea din apartament cu trei zile înainte ca instanţa de apel, prin decizia civilă nr.532/29.03.2005, să anuleze hotărârea judecătorească în baza căreia se pornise executarea silită.

Având în vedere decizia civilă nr.532/29.03.2005 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti,  Tribunalul Bucureşti a admis recursul declarat împotriva sentinţei civile nr.1586/24.02.2005 şi prin decizia civilă nr.855/R/07.06.2005  a anulat formele de executare silită efectuate în dosarul nr.835/2002 al BEJ D.,I. şi C., cererea de întoarcere a executării, formulată direct în recurs, fiind respinsă cu motivarea că urmează a fi soluţionată în conformitate cu dispoziţiile art.4042  din Codul de procedură civilă.

În dovedirea cererii s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, la dosar fiind depuse, în copie certificată conform dispoziţiilor art.112 alin.2  din Codul de procedură civilă: contract de închiriere nr.1061803 L/27.08.1999, sentinţa civilă nr.1369/26.02.2004 pronunţată de Judecătoria sectorului 2 Bucureşti în dosarul nr.1034/2004, încheiere de îndreptare a erorii materiale pronunţată la data de 16.09.2004 în dosarul nr.1034/2004, somaţia de executare nr.853/044.11.2004, contestaţia la executare ce a făcut obiectul dosarului nr.13993/2004 al Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti, declaraţia de apel formulată în dosarul nr.1034/2004 al Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti, sentinţa civilă nr.1586/24.02.2005 pronunţată de Judecătoria sectorului 2 Bucureşti, certificat de grefă eliberat de Curtea de Apel Bucureşti la data de 11.04.2005 în dosarul nr.4959/2004, decizia civilă nr.855/07.06.2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a Civilă în dosar 1714/2005.

Cerere legal timbrată cu suma de 9 lei, conform chitanţei nr.1530754/22.09.2005 emisă de CEC-Ag.Victoria şi timbru judiciar de 3.000 lei.

Prin întâmpinarea depusă la dosar în data de 13.10.2005, pârâta S.C.FOIŞOR S.A. a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, susţinând că titlul executoriu nu a fost desfiinţat deoarece decizia civilă nr.855/R/07.06.2005 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, prin care s-a dispus anularea sentinţei civile ce a constituit titlul executoriu, nu este irevocabilă, fiind atacată cu recurs în dosarul nr.9384/2005 aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Arată pârâta şi că reclamanţii au părăsit de bună voie apartamentul, situaţie constatată de executorul judecătoresc şi consemnată în procesul verbal încheiat la data de 25.03.2005, că prin sentinţa civilă nr.1115/10.02.2005, pronunţată de Judecătoria sectorului 2 Bucureşti, definitivă şi investită cu formulă executorie, s-a constatat încetarea de drept a contractului de închiriere prin expirarea termenului pentru care a fost încheiat, dispunându-se evacuarea numiţilor D.M. şi D.G. şi obligarea acestora la plata cheltuielilor de întreţinere restante, în prezent apartamentul fiind închiriat numitului T.G..

Alăturat întâmpinării s-au depus la dosar, în copie certificată conform dispoziţiilor art.112 alin.2  din Codul de procedură civilă: decizia civilă nr.532/29.03.2005 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă, declaraţia de recurs formulată împotriva deciziei civile nr.532/29.03.2005, proces verbal de evacuare încheiat la data de 25.03.2005, sentinţa civilă nr.1115/10.02.2005 pronunţată de Judecătoria sectorului 2 Bucureşti în dosar nr.10.594/2004, contract de închiriere nr.10673142/07.09.2004, încheiat pentru apartamentul în litigiu între S.C.Foişor S.A. şi numitul T.G.

În data de 18.10.2005, s-a depus la dosar cerere de intervenţie în interes accesoriu, în sprijinul pârâtei, formulată de Asociaţia de Proprietari din str. H.nr.9, Bl.B17, sc.A, prin care se arată că D.M. nu a achitat niciodată întreţinerea de bună voie ci numai ca urmare a acţionării în judecată şi că în apartament locuiau fără forme legale 9 persoane.

Alăturat cererii s-a depus extras de cont privind suma datorată de reclamantul D.M. cu titlu de cheltuieli de întreţinere pentru perioada septembrie 2004 – martie 2005 şi penalităţi de întârziere calculate până în luna septembrie 2005, petiţie adresată Secţiei 9 Poliţie, adresa nr.1082/26.01.2004 a C.G.M.B.-A.F.I.

Potrivit dispoziţiilor art.4041  din Codul de procedură civilă, „în toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia”.

Coroborând înscrisurile depuse la dosar (filele 41-42 şi 51) cu declaraţia reclamantului D.G.., confirmată de av.A.C., instanţa constată că reclamanta D.S. a părăsit apartamentul anterior datei de 25.03.2005, astfel că nu a fost evacuată urmare a executării silite a sentinţei civile nr.1369/26.02.2004 pronunţată de Judecătoria sectorului 2 Bucureşti, împrejurare faţă de care va fi admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată din oficiu, D.S. neavând, în aceste condiţii, calitatea de persoană interesată  în sensul dispoziţiilor legale menţionate.

Neîndoielnic, reclamanţii D.G. şi D.M. , sunt interesaţi în întoarcerea executării pornite în baza titlului executoriu desfiinţat şi finalizate ca urmare a intervenţiei executorului judecătoresc, chiar dacă, la data stabilită pentru executare – 25.03.2005 – aşa cum rezultă din procesul verbal întocmit de executorul judecătoresc I.N. şi cum s-a recunoscut în concluziile pe fond, părăsiseră locuinţa.

Numai că la data de 25.03.2005 exista o a doua hotărâre judecătorească prin care se dispusese evacuarea reclamanţilor din cauza de faţă, D.G. şi D.M.,  în considerentele sentinţei civile nr.1115  pronunţată de Judecătoria sectorului 2 Bucureşti la data de 10.02.2005 reţinându-se că la data introducerii cererii  de chemare în judecată ce a făcut obiectul dosarului nr.10.594/2004, respectiv 01.09.2004, contractul de locaţiune încheiat cu S.C.Foişor S.A. „încetase de drept, prin expirarea  termenului pe care a fost încheiat, neoperând prorogarea acestuia” (fila 3 din considerentele sentinţei civile nr.1115/10.02.2005).

Prin urmare, părăsirea apartamentului în luna martie 2005 reprezintă şi executarea de bună voie a celei de a doua hotărâri judecătoreşti de evacuare, în conformitate cu dispoziţiile art.3711 alin.1  din Codul de procedură civilă,  D.G. şi D.M. recunoscând inexistenţa drepturilor locative asupra apartamentului pe care îl ocupaseră în baza contractului de închiriere nr.1061803 L/27.08.1999 încheiat cu S.C.Foişor S.A.

În această situaţie, interesul reclamanţilor în restabilirea situaţiei anterioare prin reintegrarea în locuinţa din care au fost evacuaţi nu mai este unul legitim şi, chiar dacă sentinţa civilă nr.1369/26.02.2004 a fost anulată, instanţa  nu poate încălca puterea lucrului judecat de care se bucură sentinţa civilă nr.1115/10.02.2005, definitivă şi irevocabilă prin neexercitarea căilor de atac, dispunând reintegrarea reclamanţilor într-un imobil asupra căruia nu mai au nici un drept.