Acţiune în revendicare respinsă, excepţie lipsă calitate procesuală pasivă a pârâţilor

 Prin sentinta civila nr. 327/15.01.2010 pronuntata de Judecatoria Ploiesti în dosar nr.8842/281/2008, a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtilor, invocata din oficiu si a fost respinsa actiunea în revendicare ca fiind formulata împotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.

În motivarea sentintei, instanta a retinut ca prin cererea înregistrata la data de 03.07.2008, reclamanta x a solicitat instantei ca prin hotarârea ce o va pronunta în contradictoriu cu pârâtii y, z si  v sa dispuna obligarea pârâtilor sa îi lase în deplina proprietate si pasnica posesie, terenul în suprafata de 2.500 mp situat în comuna P, pct. "S", de a ridica împrejmuirea, toate amenajarile si lucrarile edificate pe acest teren, precum si obligarea acestora la plata lipsei de folosinta asupra terenului acaparat pe ultimii 3 ani.

Reclamanta a aratat ca autorul sau a fost împroprietarit cu suprafata de teren în litigiu, în acest sens fiind eliberat Titlul de proprietate nr...., teren ce a fost stapânit de la acea data de autori, iar dupa decesul acestora de catre reclamanta. În prezent, pârâtii au împrejmuit terenul si au edificat pe acesta o serie de lucrari, amenajari, amplasând si o stâna fara acordul reclamantei.

A mai precizat reclamanta ca desi a solicitat în repetate rânduri pârâtilor sa elibereze terenul acestia au refuzat, având chiar si un comportament agresiv asupra mandatarului sau care a fost lovita, fiind eliberat pe numele acesteia certificatul medico-legal.

În drept, cererea a fost întemeiata pe dispozitiile art.112 si urm. Cod pr. civ., art.480 si urm. Cod civil.

Prin adresa nr. 5588/12.11.2008 a Primariei P a fost comunicat la cererea instantei ca terenul în litigiu în prezent se afla în proprietatea CAP Comunei P, începând cu data de 01.01.1990 fiind la dispozitia Comisiei Locale de Fond Funciar P.

În temeiul art. 115 si urm. Cod procedura civila, pârâtii au formulat si depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea actiunii reclamantei ca neîntemeiata, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata. Au aratat pârâtii ca folosesc o suprafata de teren de 10 ha situata în extravilanul comunei P., teren în care se afla inclusa si suprafata de teren de 2.500 mp, teren detinut din anul 2005 în baza unui contract de închiriere încheiat cu Primaria comunei P., pentru care au achitat chiria aferenta.

Au mai aratat pârâtii ca terenul în litigiu a fost stapânit începând cu anul 1989 de diferite persoane pentru pasunat, nefiind reale sustinerile reclamantei în sensul ca acesta a fost stapânit de autorii sai, în realitate fiind proprietatea C.A.P. P.

La cererea instantei la data de 05.02.2009, Primaria P. a comunicat ca pentru terenul în litigiu a fost formulata cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de catre D. I..

La termenul de judecata din data de ..., instanta din oficiu a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtilor.

În baza dispozitiilor art.137 Cod pr. civila, instanta a analizat cu întâietate exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtilor,  exceptie de fond, absoluta si peremptorie:

Astfel, s-a retinut ca, în drept, calitatea procesuala pasiva este una dintre conditiile de exercitare a actiunii civile, reclamanta având obligatia sa dovedesca identitatea dintre pârâtul chemat în judecata si subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecatii.

Potrivit art.480 Cod pr. civila, dreptul de proprietate este un drept absolut, exclusiv si perpetuu care confera titularului, exercitiul liber si nestingherit al tuturor prerogativelor sale - posesia, folosinta si dispozitia - afara de cazul în care dreptul este dezmembrat prin vointa acestuia din urma.

Cel mai energic mijloc de aparare al dreptului de proprietate este actiunea în revendicare, definita ca fiind actiunea reala prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului sau cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar.

Posesia consta în stapânirea unui lucru, în exercitarea unei puteri de fapt, în cadrul careia posesorul se comporta ca si când el ar fi adevaratul titular al dreptului real asupra lucrului. Pentru ca stapânirea unui lucru sa fie calificata drept posesie doua elemente trebuie sa fie întrunite cumulativ: elementul material - corpus si elementul intentional - animus, care consta în intentia celui care stapâneste bunul de a efectua aceasta stapânire pentru sine, de a se comporta cu privire la lucru ca proprietar.

În ceea ce priveste elementul material este posibil ca aceasta putere sa fie exercitata nu numai personal de catre posesor, dar si printr-un reprezentant al sau, adica sa fie exercitata o posesie corpore alieno.

În speta, cu privire la suprafata de teren în litigiu, Primaria Comunei P a comunicat instantei prin adresa nr. ca se afla la dispozitia Comisiei Locale de fond funciar, urmând a fi reconstituit dreptul de proprietate persoanei îndreptatite.

Din recunoasterea pârâtilor, instanta a retinut ca acestia stapânesc terenul în litigiu în baza unui contract de închiriere încheiat cu Primaria Comunei P, platind chirie pentru folosinta terenului. În prezent, terenul este folosit de pârâti pentru pasunatul oilor si al caprelor.

Prin urmare, instanta a retinut ca terenul în litigiu nu se afla în posesia pârâtilor, care nu exercita cu privire la acesta nici animus si nici corpus.

Sub aspectul capatului doi si trei al cererii, instanta a mai retinut ca potrivit art. 492 Cod Civil, "...orice constructii....asupra pamântului sunt prezumate a fi facute de proprietarul acelui pamânt cu cheltuiala sa, daca nu este dovada contrarie". Acest text legal, ce constituie principiul accesiunii imobiliare artificiale, stabileste totodata o dubla prezumtie si anume ca orice constructii facute pe un fond, sunt prezumate ca au fost facute de catre proprietarul fondului si cu cheltuiala sa. Astfel, pornind de la un fapt cunoscut, vecin si conex faptului principal, legea deduce existenta faptului principal, respectiv existenta în patrimoniul titularului dreptului de proprietate asupra terenului si a dreptului de proprietate asupra constructiei.

Potrivit relatiilor privind situatia juridica, terenul face parte din domeniul privat al unitatii administrativ teritoriale, face obiectul Legii 18/1991 a fondului funciar fiind formulata cerere de reconstituire de catre D. I..

În conditiile în care pârâtii au aratat ca nu stapânesc terenul în nume propriu si nu au invocat niciuun drept real cu privire la teren rezulta ca nu exista identitate între pârâti si subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecatii.

Pentru aceste considerente de fapt si de drept, instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtilor si a respins cererea ca fiind introdusa împotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.

Domenii speta

Spete similare